Tag Archives: MORTAL COMABAT

MORTAL COMBAT. SIMPATIZANTII USL ASTEAPTA O VICTORIE A PREMIERULUI VICTOR PONTA IMPOTRIVA LUI TRAIAN BASESCU „CUCU”,IN ANUL 2014!

2 ian.

Vă prezentăm o sinteză a modului în care văd ei actualitatea politică românească și comentariile sociologului Ana Bulai.

Simpatizanții USL așteaptă o victorie a lui Ponta în confruntarea cu Băsescu. Sondaje DCNews comentate de sociologiRomânii și sărbătoarea națională. Pesimismul ajută guvernarea

Mai puțin de o treime dintre români au sărbătorit Ziua Națională. Steagul a fost arborat de 36% la sută dintre repondenți.În schimb, jumătate dintre aceștia au urmărit defilarea la televizor. Un procent similar consideră că sunt justificate cheltuielile pentru paradă. Nu doresc o manifestație populară 61% dintre repondenți. Sentimentul de sărbătoare națională înseamnă pentru români omagierea trecutului și aspirații pentru viitor, doar 10% fiind mândri de prezent. Ei cred că statele prietene ne apreciază mai ales pentru avantajele comerciale pe care le facem. Totuși, 15 % spun că vecinii apreciază ”modul în care ne-a creat Dumnezeu”. Optimiștii care cred că 2014 va fi mai bun sunt la paritate cu pesimiștii.

”Arborarea steagului național nu e încă un model în România, spune sociologul Ana Bulai. Ziua Națională e promovată în media ca o ocazie pentru paradă. Nu are încărcătura din Vest, nu vezi demnitari sărbătorind în familie, nu există sentimentul comunității, cu  serbări în spațiul public, cu oamenii petrecând împreună. De altfel, nici nu se comercializează  obiecte promoționale, așa cum se întâmplă de Crăciun sau de Revelion, nu sunt petreceri, cu excepția unor pomeni oferite de primării.  Mai prinde încă propaganda etnocentrică, ideea că suntem buni și frumoși de la natură și de aceea ne iubesc alții. Realismul celor 40% care cred că vecinii ne apreciază pentru favorurile pe care le facem arată că publicul s-a maturizat. Evident, un site de știri are un public mai bine informat ca populația generală. Paritatea optimism/pesimism ajută guvernarea. Lipsa speranței scade costurile de propagandă electorală, în 2014. Mai periculoasă ar fi fost o speranță crescută, care duce la frustrare și la schimbări de atitudine. Dacă un sondaj național ar avea același rezultat ar fi foarte comod pentru guvern. Din ceea ce am măsurat noi, la nivelul populației generale așteptările sunt mult mai mari, în special la nivel economic. Oamenii vor rezultate în 2014, iar rezervele guvernamentale sunt reduse ”.

Buget 2014 și acciza la combustibil. Ponta e obligat să puncteze în relația cu Băsescu

Doar 42% dintre repondenți cred că guvernul a negociat bine cu FMI. ”Ca de obicei a fost servil” și ”A improvizat” sunt răspunsuri care însumează 43%. Peste 46%  consideră că guvernul trebuie să dea mai mulți bani bugetarilor, doar 23% fiind de părere că nu producem destul sau ar fi mai eficientă dirijarea banilor către investiții. Creșterea accizei cu 7 eurocenți e respinsă ferm de 36% și acceptată de 29% dintre repondenți. Totuși, doar 10% apreciază gestul președintelui de a respinge Bugetul, restul considerând că are interese ascunse sau că e o luptă politică. În acest context, 56% cred că e justificată comisia Nana. Premierul era creditat cu 45% șanse de a câștiga disputa cu președintele, doar 8% crezând că acesta va învinge.

”FMI este văzut de mulți ca Înalta Poartă, ceea ce oferă o scuză guvernelor, care dau vina pe constrângerile externe, explică Ana Bulai. Procentul celor care susțin creșterea accizei mi se pare mare: fie sunt ecologiști, fie au venituri suficiente să nu-i afecteze. Poate unii înțeleg necesitatea suprataxării și sunt dispusi să-și asume costuri personale pentru investiții în viitor. Orientarea anti-Băsescu este firească, întrucât cititorii cu simpatii portocalii s-au orientat spre alte site-uri. Cei care nu-l simpatizează pe președinte sunt imuni la informații pozitive despre acesta: chiar dacă resping creșterea accizei, nu îi mulțumesc că s-a opus, îl bănuie de interese ascunse, dau vina pe lupta politică. Același public anti-băsist se aștepta la o reacție mai fermă a premierului, doreau ca acesta să lupte cu președintele. Personal, apreciez că publicul anti-Băsescu nu e încă dezamăgit de Ponta, ci așteaptă o nouă bătălie. Oamenii în vârstă ar fi putut aprecia pasul îanpoi, dar publicul tânăr, care se regăsește în Ponta, dorea o confruntare, o acțiune tranșantă. Nemulțumirile se acumulează și se vor manifesta brusc, când Ponta va înregistra o pierdere masivă de încredere, dacă nu câștigă o bătălie în 2014. Este obligat să puncteze în relația cu Băsescu”.

Sondaj despre sistemul sanitar. Resemnare față de sistemul șpăgilor

Două treimi dintre repondenți cred că greva din Sănătate a fost un aranjament între actorii din sistem. Același procent susține, totuși,  revendicările medicilor, care ar avea salarii extrem de mici. În opinia repondenților, mărirea salariilor i-ar face pe medicii care au plecat din România să se întoarcă în țară. Aproape 40 la sută sunt de părere că sistemul sanitar este la fel de prost condus ca restul țării. Încrederea în sistemul public este mai mare decât în cel privat (33% față de 25%), deși repondenții cred că situația de la Ploiești se repetă în multe alte spitale din țară. Peste 40% refuză să se gândească la o alegere între stat și privat. Salarizarea mai bună nu va rezolva problema șpăgilor cred 45 % dintre repondenți. Încrederea în ministrul Nicolaescu se menține ridicată, la 34%, în condițiile în care 55% dintre repondenți nu au încredere în niciun politician.

”Un sondaj despre problemele din Sănătate este important, mai ales că de aici au plecat manifestările de stradă devenite model de acțiune civică. Constat un echilibru între realiști și optimiști, susține Ana Bulai. Încrederea publicului în privat e mai slabă, deoarece accesul la privat este mai greu, iar tehnologia asociată cu clinicile private nu se ridică la nivelul celei prezumate a fi în clinicile de stat. Procentul mare de oameni care refuză să se gândească la o alegere între stat și privat reflectă frustrarea celor care ar dori să meargă în privat, dar nu au venituri suficiente. Ideea că toate spitalele sunt ca acela din Ploiești este normală: nu apar știri pozitive, care să se reflecte în optimismul cititorilor. Se afirmă că e rău doar pe baza cazurilor mediatizate.  Remarc și resemnarea în fața sistemului șpăgii, care este generalizat, iar cazurile de sancționare sunt rarisime. Încrederea în ministru e bună, ceea ce arată că a reușit un exercițiu bun de comunicare, mai ales în timpul crizei”.

Legi pentru parlamentari. Scandalul a răscolit nemulțumirile față de USL

Peste 57 dintre repondenți cred că parlamentarii au nevoie de imunitate pentru a ne sfida sau pentru a nu răspunde de faptele lor. Totuși, 41% spun că parlamentarilor le trebuie imunitate pentru a putea gândi liber și a fi protejați politic. Excluderea parlamentarilor din definiția conflictului de interese este respinsă de 67% dintre repondenți. Peste 35% consideră că USL și-a trădat angajamentele, 20% spunând că este o surpriză plăcută. Doar 17% consideră că e bine ca președintele să aibă altă culoare politică decât partidul la guvernare. Intervenția ambasadelor este apreciată de 27%, pentru că suntem parteneri în democrație, 42%  cred că statele străine nu ne doresc binele, iar 24% sunt resemnați cu ideea că statele mari hotărăsc totul. Peste 86% cred că DNA sau o parte din procurori sunt controlați  politic.

Repondenții ar lua atitudine publică pentru un caz revoltător (39%) sau pentru apărarea intereselor naționale (49%) și cred cel mai mult în marșuri și demonstrații.

”Parlamentul a dobândit o imagine proastă la sfârșit de an, crede Ana Bulai. Nu există nicio măsură care să nu poată fi explicată prin comunicare politică, dar ei au acționat pe șest, ca un șmen sau o delapidare. Scandalul a răscolit toate nemulțumirile la dresa USL. Față de sondaje efectuate pe acest site în lunile precedente se observă o creștere a nemulțumirii la dresa USL, chiar dacă guvernarea încă se menține la o cotă de acceptabilitate rezonabilă. Respingerea președintelui jucător mi se pare importantă, doar 17% apreciind intervențiile acestuia din perspectiva moderării actului guvernamental. Se confirmă, astfel, că publicul e conștient de principala problemă a regimului Băsescu: conflictul este singura formă de relaționare între președinte și guvern. Băsescu nu a vehiculat niciodată tema cooperării, ci doar a războiului sau a supunerii. Se reia tema țării de mâna a doua și se reflectă o lipsă de încredere în aliați, din răspunsul privind intervenția ambasadelor.  Este explicabilă percepția DNA ca instrument politic atâta vreme cât părți nerelevante din dosare apar în ziarele favorabile lui Traian Băsescu, pentru compromiterea adversarilor. Răspunsul că ar protesta pentru binele țării este unul de conformare, mai important mi se pare motivarea protestelor prin cazuri care au ecou emoțional. Binele țării e o construcție politică, e greu de definit, dar emoția stârnită de un caz revoltător mobilizează conform simpatiilor personale. Se confirmă și forța manifestațiilor de stradă, în care încep să creadă tot mai mulți, după ce au văzut că 2-3000 de oameni pot da jos guverne și pot schimba legi”.

%d blogeri au apreciat: