Tag Archives: OANA HAJNAL

CIRCULA PE NET.COMUNICATUL AMR CARE SE DEZICE DE NOUA „CRUCIADA”A OANEI SCHIMDT HAJNAL IMPOTRIVA PRESEI!

1 aug.

Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) se dezice de noua „cruciadă” a Oanei Schmidtt Hăineală împotriva presei.

4564-amr-mic

Nr. de înregistrare:146/31.07.2013

Comunicat

Motto „Decât un guvern fără presă, prefer o presă fără guvern”

Thomas Jefferson,

Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), asociație profesională, națională, apolitică, de utilitate publică, în numele

magistraților pe care îi reprezintă, solicită să se ia act de delimitarea fermă de orice act, acțiune, demers, în orice modalitate,

din partea oricărei persoane sau instituții din lăuntrul sistemului judiciar ori din afara lui, prin care se aduce atingere unui

drept sacru reglementat constituțional (art. 30) privind libertatea de exprimare și interzicerea oricărui fel de cenzură.

AMR consideră că edificarea statului de drept presupune consolidarea tuturor coordonatelor care îl definesc,

ca atare și garantarea principiilor democratice consfințiite prin legea fundamentală și normele internaționale recunoscute de România.

Justiţia este chemată să rezolve conflictele existente în societate şi în niciun caz să le genereze, iar comportamentul

generat de interese personale și afişat public de unii reprezentanți de la vârful sistemului judiciar poate conduce la concluzia

eronată că acesta aparţine justiției în ansamblul ei.

Asociaţia Magistraţilor din România este categoric împotriva oricărei tendințe, din partea oricui, de îngrădire a libertăţii

de exprimare, principiu de bază al democraţiei, având încredere că aceasta va fi exercitată cu bună credinţă și responsabilitate asumată.

Independenţa justiţiei este un principiu constituțional care garantează actul de dreptate în beneficiul cetățeanului și nu o marotă

care să fie invocată oricând, de oricine și în orice circumstanțe, cu atât mai mult de aleșii din justiție (!?) selectiv și discreționar

ori din interese particulare.

Rolul mass media de a strânge şi transmite informaţii către public, despre orice domeniu, nu poate fi supus cenzurii, iar acreditarea

ideii că justiţia poate rămâne în afara interesului manifestat cu profesionalism de presă, sub toate formele ei, ar putea conduce la

concluzia că se ascunde criticilor sociale sub pretextul afectării independenţei ei.

AMR înțelege și respectă menirea presei într-o societate democratică, apreciază rolul său în serviciul publicului, și consideră

că remedierea posibilelor erori, a unor eventuale încălcări de norme deontologice, nu poate fi sursă de cenzură și invocată

ca temei pentru hărțuirea omului de presă oricare ar fi acesta.

Preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România

Judecător, conf. univ. dr. Dan Spânu

Precizările AMR vin în contextul în care secţia de procurori a CSM a sesizat recent Inspecţia Judiciară a Consiliului pe motiv că postul Antena 3 ar fi adus atingere independenţei justiţiei prin unele afirmaţii făcute de moderatori sau de invitaţi din studio. Totodată Oana Schmidtt Hăineală, şefa CSM, cere Judecătoriei Cornetu ca postului citat dar şi altor instituţii de media să le fie interzis să mai dea informaţii despre ea.

OANA HAJNAL SEFA CSM-UL BASIST O SARIT CA ARSA SI L-O RECLAMAT PE VICTOR PONTA LA INSPECTIA JUDICIARA LA CEREREA GORGONEI TURBATE A LUI BASESCU ,MONICA GHERGHESCU(MACOVEI)!

11 iul.

Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat astăzi Inspecţia Judiciară să verifice dacă independenţa justiţiei a fost afectată în urma declaraţiilor premierului Victor Ponta privind ancheta pentru posibile cazuri de corupţie şi fraudă la bacalaureatul susţinut la Liceul “Bolintineanu” din Capitală.

oana-haineala-2

Preşedintele CSM, Oana Schmidt-Hăineală, a dispus transmiterea către Inspecţia Judiciară a scrisorii semnate de Monica Macovei, Teodor Baconschi, Adrian Papahagi, Ionuţ Popescu, Cristian Preda şi Sever Voinescu, referitoare la declaraţiile premierului Victor Ponta privind ancheta în cazul de la Liceul “Dimitrie Bolintineanu”. Aceasta cere Inspecției Judiciare să facă verificări în ceea ce priveşte apărarea independenţei justiţiei.

Monica Macovei, Teodor Baconschi, Adrian Papahagi, Ionuţ Popescu, Cristian Preda şi Sever Voinescu au trimis, marţi, o scrisoare preşedintelui CSM în care cereau sesizarea Inspecţiei Judiciare în legătură cu declaraţiile premierului Victor Ponta privind ancheta în cazul de la Liceul “Bolintineanu”.

Semnatarii scrisorii i-au solicitat preşedintelui CSM să sesizeze Inspecţia Judiciară şi să exprime o poziţie publică a CSM cu privire la declaraţiile premierului Victor Ponta făcute în cursul anchetei din dosarul privind posibile cazuri de corupţie şi fraudă la bacalaureat de la Liceul “Bolintineanu”, precum şi să analizeze “impactul asupra independenţei justiţiei al acestor declaraţii, care par a fi determinat oprirea audierii unor persoane şi modificări ale strategiei în ancheta penală“.

Europarlamenatrul PDL Monica Macovei a prezentat pe blogul său conţinutul acestei scrisori, în care arată că, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) de monitorizare pe justiţie şi anticorupţie în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), publicat în ianuarie 2013, independenţa justiţiei în România a devenit o temă de îngrijorare profundă la nivelul Comisiei începând cu vara lui 2012. “Comisia atrage atenţia în mod explicit că «una dintre preocupările majore a fost dovada clară a exercitării de presiuni asupra instituţiilor judiciare şi a lipsei de respect pentru independenţa sistemului judiciar» şi că, în ciuda recomandărilor din raportul din vara lui 2012 al Comisiei, «atacurile cu motivaţie politică la adresa sistemului judiciar nu au încetat»”, se precizează în scrisoare.

Semnatarii consideră că sesizarea Inspecţiei Judiciare şi asumarea unei poziţii publice a Consiliului Superior al Magistraturii în legătură cu afirmaţiile şi acţiunile premierului “sunt necesare pentru a apăra separaţia puterilor în stat şi a consolida independenţa şi eficienţa justiţiei”.“Credem că declaraţiile Primului ministru au urmărit încălcarea independenţei magistraţilor şi discreditarea unei intervenţii legitime a statului în ceea ce pare a fi un caz grav de corupţie în învătământ”, au arătat Macovei, Baconschi, Papahagi, Popescu, Preda şi Voinescu în scrisoare.

Parchetul Tribunalului Bucureşti face cercetări pentru fapte de corupţie la Liceul “Dimitrie Bolintineanu” din Capitală, directoarea unităţii de învăţământ, Costica Vărzaru, demisă din funcţie după începerea anchetei, fiind arestată preventiv pentru trafic de influenţă.

OANA HAJNAL AVAND PE NASHU IN SUFLET A FACUT DIN CSM ,O INSITUTIE A INCHIZITIEI PROCURORILOR.CSM SARE LA BEREGATA LIBERTATII DE EXPRIMARE A PRESEI!

28 iun.

În loc să-şi facă ordine în propria curte, CSM sare la beregata presei. Şefa CSM nu cunoaşte prevederile Constituţiei? Cine a lezat 2000 de judecători, presa sau CSM?

1359704820haineala

CSM centrează şi tot CSM dă cu capul

CSM (probabil nu în întregime, ci grupul aflat sub infleunţa procurorului Oana Schmid Hăineală – preşedintele acestui organism) are mai nou o preocupare majoră: aceea de a pune botniţă presei. Şi pentru a-şi duce misiunea la capăt, utilizează drept pretext scandalul „Alexandrescu” (şeful Antena Group). Concret, şefa CSM a cerut inspecţiei Inspecţiei judiciare să verifice dacă modul în care mediile de informare a trustului Intact nu au lezat independenţa procurorilor şi judecătorilor. Inspecţia Judiciară a verificat şi evident a ajuns la concluzia că „independenţa sistemului judiciar a fost lezată”. Drept urmare, joi 27 iunie, CSM a aprobat raportul Inspecţiei Judiciare. Trecem peste faptul că în acest caz CSM a centrat, şi tot CSM a dat cu capul. Dar nu putem trece peste faptul că reacţia CSM privind un caz particular exte extrapolat la nivelul general al mass-media.

Ce spune Hăineală şi ce spune Constituţia

CSM se ascunde după formulări de „lezarea independenţei judecătorilor şi procurorilor”, „apărarea sistemului judiciar”, „decredibilizarea actului de justiţie” etc. În comunicatul de presă în care CSM anunţă că a aprobat raportul Inspecţiei judiciare, sunt două paragrafe extrem de periculoase şi care intră în coliziune şi cu Constituţia:

– Dreptul la libertatea de exprimare nu este unul absolut, acesta fiind susceptibil de anumite restrângeri, în ipoteza în care folosirea libertăţii de exprimare este îndreptată împotriva unor valori pe care statul le poate în mod legitim apăra, cum ar fi autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.

– Într-un stat de drept, nimeni nu are dreptul să extrapoleze nemulţumirile referitoare la instrumentarea unei anumite cauze, asupra întregului sistem judiciar. În măsura în care procedează astfel, persoana respectivă aduce, inevitabil, atingere prestigiului justiţiei şi independenţei magistraţilor.

Cele două paragrafe sunt o premieră în România post-decembristă şi reprezintă o tentativă de a limita libera exprimare în România. Numai că cele două paragrafe sunt contrazise flagrant de articolul 30 din Constituţie.

– Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile

– Cenzura de orice fel este interzisă.

Există în Constituţie şi o serie de limitări speciale ale libertăţii de exprimare, dar în niciun caz nu este vorba de situaţiele invocate de CSM şi Oana Schmid Hăineală. Vă prezentăm respectivele prevederi constituţionale:

– Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine

– Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.

CSM cere respect pentru judecători, dar îi calcă în picioare

„Principiul independenţei justiţiei presupune independenţa fiecărui judecător în parte în exercitarea funcţiei. Judecătorii trebuie să ia decizii în mod independent şi imparţial şi să poată acţiona fără restricţii, influenţe nepotrivite, presiuni, ameninţări sau intervenţii, directe sau indirecte, din partea oricărei autorităţi, fie chiar autorităţi judiciare”, se arată în comunicatul CSM.

Toate bune şi frumoase, dar acest paragraf denotă o notă de iprocrizie de zile mari. CSM cere respect pentru judecători, susţine că le apără independenţa, dar acelaşi CSM, mai precis dna Schmid Hăineală şi fidelii ei au ignorat pur şi simplu votul a 2000 de judecători care au decis revocarea din CSM a Alinei Ghica şi a lui Vasilică Danileţ. Prin acţiunea CSM, celor 2000 de judecători nu le-a fost afectată independenţa şi imparţialitatea? Articole de presă în care se arată că X sau Y au fost condamnaţi pe nedrept, articole de presă în care se arată că din vina unor judecători Românoa a fost condamnată la CEDO sau articole în care se exprimă surprinderea privind infirmarea categorică a unor sentinţe de către instanţe de acelaşi nivel sau publicarea unor poze cu judecători în compania unor interlopi sau cu judecători în ipostaze exotice nu înseamnă în niciun caz ştirbirea independenţei judecătorilor. În schimb ce a făcut CSM în cazul Ghica-Danileţ reprezintă clar o ştirbire a independenţie şi a prestigiului judecătorilor.

Kovesi apărată fără să fie atacată

Foarte interesant (şi distractiv) este un pasaj din comunicatul CSM. „Speculaţiile referitoare la fostul soţ al doamnei procuror şef Laura Codruţa Kovesi s-au dovedit nefondate, întrucât, în cadrul verificărilor, s-a stabilit că acesta nu are nici o calitate în dosarul penal la care se face referire, astfel încât nu există nici un indiciu obiectiv că imparţialitatea doamnei procuror şef al DNA în legătură cu dosarul amintit ar putea fi afectată, aşa cum s-a sugerat în mass-media”.

Ei bine, acest paragraf este unul hilar. Mass-media a informat că fostul soţ al procurorului şef al DNA s-a aflat pe ştatele de plată RCS & RDS SA., parte inplicată în scandalul „Alexabdrescu”, dar nimic mai mult. Nimeni nu a scris, relatat, transmis etc că fostul soţ ar avea vreo calitate în respectivul dosar penal. De ce a trebuit atunci să existe acest paragraf? Poate doar pentru a-i mai scutura o scamă inexistentă de pe haina Laurei Codruţa Kovesi.

%d blogeri au apreciat: