Tag Archives: PREMIERUL VICTOR PONTA

PREMIERUL VICTOR PONTA A DECLARAT LA PARLAMENT ,CA PRIMESTE RAPOARTE DE LA SPP,INTRUCAT II SUNT AMENINTATI COPIII!

2 iul.

ponta-zi-nastere

Premierul Victor Ponta a declarat la Parlament ca i-au fost amenintati copiii.

”Eu primesc rapoarte de la SPP doar atunci când este vorba despre situații în care este pusă în pericol viața mea sau a cuiva din familie. Mai multe nu pot să spun”, a spus Ponta, cu referire la informările pe care el le primește de la SPP.

Premierul a spus că au existat astfel de amenințări, dar nu a dorit să intre în mai multe detalii.

PREMIERUL VICTOR PONTA II DA UN DOS DE PALMA LUI BASESCU:”ERAM SIGUR CA VA APAREA LA DEVESELU CINEVA IN POZA CHIAR DACA NU A FACUT NIMIC!”

31 oct.

Premierul Victor Ponta a ţinut să le mulţumească, miercuri, miniştrilor implicaţi în începerea lucrărilor de construcţie de la Deveselu, afirmând că era „convins” că în poza de la ceremonia de inaugurare va mai apărea „cineva”, „chiar dacă n-a făcut nimic”.

guvern-ponta

„Succes cu începerea lucrărilor de la Deveselu! Cred că este o poziţie strategică importantă şi o chestiune de seriozitate politică a noastră. Acum nu-mi doresc decât ca siguranţa pe care ne-o oferă parteneriatele noastre strategice să o folosim pentru dezvoltarea economică regională”, a spus Victor Ponta, la începutul şedinţei de guvern.

El a arătat că vicepremierii Gabriel Oprea şi Liviu Dragnea s-au ocupat de amenajarea zonei, chiar dacă „în poză” mai apare cineva, aluzie la preşedintele Traian Băsescu.

„Vreau să vă mulţumesc dvs, domnului Oprea, domnului Dragnea, că v-aţi ocupat să se facă drumul, să se aducă staţia de epurare, să se pună gardul, canalizarea. Eram convins că o să apară, pe lângă dvs, cineva în poză, chiar dacă n-a făcut nimic. Dar nu contează, dvs vedeţi-vă de muncă. Cu pozele are cine să vină”, a afirmat Victor Ponta.

În context, ministrul Apărării, Mircea Duşa, a asigurat că graficul de efectuare a lucrărilor este respectat, astfel încât sistemul să devină operaţional în 2015.

„Sunt garanţii de securitate pentru România. România devine astfel un stat puternic din punct de vedere al securităţii”, a adăugat Duşa.

„Acordul între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România” a fost semnat la 13 septembrie 2011 de către ministrul de Externe de la acea dată, Teodor Baconschi, şi secretarul de stat american Hillary Clinton, cu prilejul vizitei în SUA a preşedintelui României.

Ceremonia oficială de marcare a începerii lucrărilor principale de construcţie la Facilitatea antirachetă din cadrul Bazei Deveselu, jud. Olt (sud) a avut loc luni, la eveniment luând parte oficiali români şi americani.

PREMIERUL VICTOR PONTA ,UEFA ,STEAUA SI DOSARUL „VALIZA”!

8 iun.

Premierul speră ca dosarul „Valiza” să nu intre în dezbaterea UEFA, iat Steaua să rămână în prima ligă. Ponta a apreciat totodată că echipa este un fenomen social.

1353305196ponta 1

„Sper să nu ajungă nicio valiză pe masa UEFA. Înţeleg că s-au confiscat banii, sunt bineveniţi la buget, însă nu doar ca stelist – eu sunt stelist de foarte mulţi ani, înainte ca Becali să fie stelist – , dar ca român evident că îmi doresc ca Steaua să rămână în Divizia A. Nu vreau să se supere niciun alt suporter al altei echipe, totuşi Steaua e un fenomen social. La câte necazuri avem acum, daca se ia şi această plăcere ar fi foarte rău”, a spus Ponta la RTV.

Premierul nu a comentat la remarca moderatorului potrivit căruia nu are ce suporter al altei echipe să se supere, deoarece Rapid a fost retrogradată, iar Craiova este desfiinţată.

Gigi Becali a fost condamnat, marţi, la trei ani de închisoare cu executare în dosarul „Valiza”. Finanţatorul Stelei a primit două pedepse de câte trei ani pentru dare de mită şi una de un an pentru fals. UEFA ar putea dicta sancţiuni împotriva echipei Steaua, care riscă să fie exclusă din Liga Campionilor.

PREMIERUL VICTOR PONTA,”STAREA NATIUNII”SI DATORIA PUBLICA A ROMANIEI DE 51 MILIARDE DE EUROI!

11 ian.

Premierul Victor Ponta a prezentat joi, la Palatul Victoria, într-o conferinţă de presă „starea naţiunii”, în fapt situaţia datoriilor acumulate şi banii din bugetul pe 2013.

Romania's PM Ponta addresses media at Victoria palace in Bucharest

Proiectul de buget pentru anul 2013 a fost construit pe un PIB calculat la aproape 140 miliarde euro şi un curs valutar de 4,5 lei/euro, un PIB mai mare decât anul trecut. Pentru anul trecut, Produsul Intern Brut este indicat la 132,6 miliarde euro.

Guvernul arată astfel că Produsul Intern Brut va fi readus la nivelul din 2008, dacă va exista „stabilitate, credibilitate şi consecvenţă”.

Veniturile bugetului consolidat sunt estimate anul acesta la 46 miliarde euro, iar cheltuielile totale la 49 miliarde euro.

Din datele prezentate, joi, de Guvern rezultă pentru acest an o ţintă de deficit bugetar de 2,15% din PIB.

Guvernul va aloca anul acesta 17,5 miliarde euro pentru asigurări şi asistenţă socială, 6,2 miliarde euro pentru sănătate, 4,9 miliarde euro pentru transporturi, 4,4 miliarde euro pentru educaţie şi cercetare, 3,8 miliarde euro pentru agricultură şi dezvoltare rurală, 2.7 miliarde euro pentru ordine publică şi siguranţă natională, 2 miliarde euro pentru administraţie publică centrală şi locală, 1,5 miliarde euro pentru locuinţe, servicii şi dezvoltare publică, 1 miliard euro pentru apărare, 1 miliard euro pentru protecţia mediului şi 5 miliarde euro pentru alte domenii bugetare, precum datoria publică.

Cheltuielile pentru plata pensiilor vor însuma 11,1 miliarde euro, iar fondul de salarii va necesita 10,2 miliarde euro.

Alte alocări sunt rezervate pentru investiţii (7,8 miliarde euro, din care 2,5 miliarde euro din fonduri europene), cheltuieli cu bunuri şi servicii (7,6 miliarde euro), asistenţa socială (4,4 miliarde euro, Guvernul susţinând că este ponderea cea mai mică de cheltuieli sociale din toate statele Uniunii Europene), dobânzi la credite (2,5 miliarde euro), subvenţii (1,1 miliarde euro), contribuţia României la UE (1,4 miliarde euro), alte transferuri şi cheltuieli (2,9 miliarde euro).

Datoria publică se ridică la 51 miliarde euro, de la 28 miliarde euro în urmă cu patru ani, România având în acest an datorii scadente de 14,4 miliarde de euro, din care 1,2 miliarde euro aferente împrumutului de la FMI şi Uniunea Europeană.

Guvernul arată astfel că România are o datorie de 34,7% din PIB, astfel că din cadrul UE doar trei ţări au o datorie mai mică (Estonia, Bulgaria, Luxemburg), în timp ce 23 de ţări au o datorie mai mare.

La acestea se adaugă costuri totale de 14 miliarde euro pentru despăgubiri aferente imobilelor naţionalizate (8 miliarde euro), drepturi salariale restante pentru cadre didactice (770 milioane euro) şi alţi bugetari (1,4 miliarde euro) câştigate în instanţă, datorii ale autorităţilor locale (2,2 miliarde euro), datorii în sănătate (1 miliard euro), restituirea taxei auto (1 miliard euro).

Ca măsuri pentru reducerea cheltuielilor, Guvernul prezintă scăderea sumelor calculate pentru fiecare parlamentar, reducerea numărului de angajaţi guvernamentali, reforma „dură” a companiilor de stat şi a instituţiilor, instituirea unei reguli de a nu permite angajarea de noi cheltuieli fără aprobarea bugetelor, „oprirea finanţării de la bugetul de stat a proiectelor susţinute din fonduri europene” la alte instituţii publice, stoparea alocărilor pe criterii politice.

În datele prezentate de Executiv se arată că fiecare român produce 7.000 euro pe an, iar statul colectează în medie 2.300 euro de la fiecare cetăţean. La rândul său, statul cheltuieşte în medie 2.450 euro pentru fiecare cetăţean prin servicii precum sănătatea şi educaţia. O datorie de 2.500 euro a acumulat fiecare român (rezultând din stocul datoriei), iar încă 700 de euro per cetăţean este paguba generată de datoriile istorice.

Principalele declaraţii ale premierului

– Vreau să lămuresc mesajul pentru starea bugetară a naţiunii. E o idee născută în SUA. În România, sistemul constituţional e diferit, însă responsabilitatea absolută a şefului Guvernului e de a prezenta cum stăm cu banul public. Nu doresc să-mi însuşesc o altă calitate.

– În urmă cu exact un an a fost dat un anumit mesaj celor care guvernau atunci, celor care guvernăm astăzi şi celor care vor guverna mâine: mai multă transparenţă, responsabilitate şi sentimentul clar că aceşti bani nu sunt ai Guvernului. Guvernul gestionează nişte bani luaţi de la cetăţenii României pentru a fi folosiţi pentru cetăţenii României. Noi suntem doar nişte administratori.

– Obligaţia noastră e să readucem România într-o direcţie de creştere. Ajustările macroeconomice 2008-2012 au fost necesare deoarece România nu mai era împrumutată la costuri acceptabile. S-au luat măsuri de austeritate, iar realitatea a fost o oprire a creşterii României. Ne propunem disciplină bugetară şi fiscală. Nu ne mai putem permite angajarea de cheltuielei şi promisiuni , reducerea deficitului bugetar, eliminarea risipei, creşterea eficienţei investiţiilor. Nu orice investiţie e neapărat necesară şi utilă. Unele sunt doar o cheltuire inutilă de resurse.

– În 2013, PIB-ul va fi de 140 miliarde de euro echivalent cu 7000 de euro pentru fiecare cetăţean român. România a pierdut până acum acest PIB, am scăzut la 124, 131, 132 de miliarde. Deficitul bugetar a reprezentat banii pe care a trebuit să-i împrumutăm.

– Efortul va avea ca scop întoarcerea la 2008. Să închidem subdezvoltarea.

– În 2013, veniturile statului vor ajunge la 46 miliarde de euro, 2300 de euro pentru fiecare cetăţean român. Cheltuielile vor fi mai mari decât veniturile. Cu 3 miliarde de euro în plus. Fiecare cetăţean român va fi mai dator cu 130 de euro decât era la începutul anului.

– Datoria publică pe care va trebui s-o returnăm este de 51 de miliarde de euro, 2500 de euro pentru fiecare român. În urmă cu patru ani aveam 28 de miliarde de euro, de la 1400 de euro datorie pentru fiecare cetăţean, acum avem 2500. Acest lucru se reflectă în cât plătim dobânzi în fiecare an. În ultimii patru ani, aproape s-a dublat datoria.

– România are o datorie de 34% din PIB. Doar trei ţări au o datorie mai mică: Estonia, Bulgaria şi Luxemburg.

– Pensii: 11,1 miliarde de euro avem de plătit. Avem 4,5 milioane de angajaţi, peste 6 milioane de pensionari. E o sarcină dificilă, dar pe care ne-am angajat-o

– 7,8 miliarde de euro pentru investiţii. Nu se reduce în niciun fel suma alocată în 2012.

– Cheltuieli cu bunuri şi servicii: 7,6 miliarde de euro

– Asistenţa socială: 4,4 miliarde de euro

– Dobânzile: 2,5 miliarde de euro.

– Subvenţii: 1,1 miliarde de euro.

– Contribuţia României la bugetul UE: 1,4 miliarde de euro.

– Alte cheltuieli: 2,9 miliarde de euro.

-Pentru sănătate: 6,2 miliarde de euro.

-Transporturi 4,9 miliarde euro.

-Educaţie şi Cercetare: 4,4 miliarde euro.

-Agricultură: 3,8 miliarde euro.

-Administraţia publică locală şi centrală. 2 miliarde euro.

-Apărare: 1 miliard euro.

-Mediu: 1 miliard euro.

– În 2012, am îndeplinit toate criteriile referitoare la deficitul bugetar convenite cu FMI şi BM. În 2012, deşi an electoral, am redus deficitul bugetar cu 2,5 miliarde de euro, faţă de 2011. În 2012, România e pe primul loc în UE în ceea ce priveşte efortul de scădere a deficitului. Nu e neapărat o fericire, dar s-au spus multe lucruri anul trecut şi cred că responsabilitatea nu s-.a făcut în detrimentul câştigului electoral. Pentru prima dată din 2007, ne-am încadrat într-o limită de deficit, ceea ce este o limită prevăzută în tratatele europene.

– Stabilitatea politică şi predictibilitatea au ajutat revenirea cursului de schimb.

– În 2012 nu a trebuit să mai tragem din banii care erau la dispoziţia României din partea FMI. Statul s-a împrumutat de pe pieţele private, dar cu costuri din ce în ce mai mici.

– Plata indexării pensiilor cu 4% presupune o alocare suplimentară de 500 de milioane de euro. A doua tranşă de alocare pentru restabilirea salariilor bugetarilor presupune o alocare suplimentară de 1,1 miliarde de euro.

– Decizia de a reduce numărul consilierilor cabinetelor demintarilor, mesajul pe care vrem să-l dăm e că nu se începe de la bază când se taie, ci de la vârf.

-Parlamentul rămâne la nivelul de buget de la 2012. Suma pentru fiecare parlamentar va fi mai mică. La Guvern, de la numărul de consilieri vom trece la reducerile în aparatul central.

– Există privilegii despre care opinia publică află foarte rar.

-Nu vom mai aproba finanţarea investiţiilor pentru care există posibilitatea de a accesa fonduri europene. Dacă poţi accesa nu mai vii să ceri bani la bugetul de stat. Interzicem prin lege. De ce să dăm bani de la buget dacă pot fi luaţi de la UE?

– Obiectivele pentru 2013-2016: România îşi propune să-şi respecte angajamentele asumate cu partenerii externi. Păstrarea măsurirlor pentru inechităţile sociale. Anul 2013 nu permite şi noi creşteri de salarii sau pensii. Am reparat ce s-a tăiat în 2010, dar ar fi neserios să vorbim de creşteri de salarii în zona bugetară şi pensii.

– Avem angajaţi prin birouri cu slaarii de la stat de trei ori cât un medic, pompier, sau poliţist. Actualul Guvern îşi propune o reformă reală.

– Se va face inventarierea tuturor proiectelor începute până acum. Cele care sunt cu adevărat importante le prioritizăm.

PREMIERUL VICTOR PONTA ,LIDERUL USL:LANSAREA CANDIDATILOR LA ALEGERILE PARLAMENTARE VA AVEA LOC PE 17 OCTOMBRIE!

3 oct.

Preşedintele PSD şi copreşedinte al Uniunii Social-Liberale, Victor Ponta, a anunţat marţi seara că lansarea celor peste 400 de candidaţi ai USL la alegerile parlamentare din 9 decembrie va avea loc pe 17 octombrie, la Bucureşti, în perioada următoare fiind finalizate listele care îi cuprind pe aceştia.

„Pe data de 17 (n.r. – octombrie) vom avea lansarea. Se lucrează acum de către colegi (n.r. – la liste). Numărul era stabilit (…), acum se lucrează pe candidaturi”, a declarat preşedintele PSD la finalul reuniunii USL care a avut loc la Palatul Parlamentului, adăugând că împărţirea candidaturilor pe colegii a avut loc la Comitetul Executiv Naţional care a avut loc pe 17 septembrie la Murighiol, Tulcea.

Despre candidatura senatorului independent Mircea Geoană, Victor Ponta crede că „este bine ca acesta să candideze pentru USL”. „Nu pot să vă spun decât că e foarte bine să candideze din partea USL. Nu am avut până în acest moment o nouă discuţie cu domnia sa, dar cred că e foarte bine să candideze din partea USL. (…) Important e că pe 17 ne lansăm candidaţii, toţi cei peste 400 de candidaţi”, a afirmat liderul social-democraţilor.

Pe 17 septembrie, Victor Ponta a anunţat, la Murighiol, că din cele 40 de mandate de parlamentari ai Bucureştiului, 35 vor fi deţinute de USL după alegerile generale şi a apreciat că USL va câştiga aproximativ 60% din mandatele din viitorul Parlament.

El a mai spus atunci că membrii CEx ai PSD au votat în unanimitate modul de distribuire a mandatelor pentru alegerile parlamentare, copreşedintele USL Victor Ponta menţionând că decizia USL a fost aprobată cu o abţinere şi un singur vot împotrivă. Conform protocolului USL, PC va avea 21 de colegii eligibile, fiind posibile modificări.

PREMIERUL VICTOR PONTA ESTE CONVINS CA O PARTE DIN CELE 11 SOLICITARI ALE LUI BARROSO AU FOST SUGERATE DE LA BUCURESTI.DAR DACA AVEA COLOANA VERTEBRALA DE „MIC TITUTESCU”NU TREBUIA SA SEMNEZE,INVOCAND INTERESUL NATIONAL AL POPORULUI ROMAN PENTRU U,E.!

17 sept.

Ponta, convins că o parte din cele 11 solicitări ale CE au fost sugerate de la Bucureşti.

Premierul Victor Ponta şi-a exprimat convingerea, duminică seara, că o parte din cele unsprezece solicitări din lista pe care i-a dictat-o, în cursul acestei veri, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, au fost sugerate Bruxelles-ului de la Bucureşti.

„Ştiţi de fapt ce mă supără cel mai tare: sunt convins că o parte cel puţin din acele puncte au fost trimise de la Bucureşti, de către români”, a spus Victor Ponta la Antena 3, opinând că a fost „pârât” la Bruxelles. Fără a nominaliza vinovatul de această situaţie, premierul a vorbit de o „doamnă” (Monica Macovei – nr.).

În context, Ponta a mai spus că şi-a respectat „zece angajamente şi jumătate” din cele unsprezece, partea neîndeplinită vizând incompatibilitatea a doi parlamentari cu postul pe care îl ocupă. „Niciunul dintre noi nu trebuie să stea tot timpul în Parlament sau într-o funcţie, dar când este vorba de un om ca senatorul liberal Mircea Diaconu, da, cred că este o nedreptate, şi sunt convins că domnul Barroso nu a citit într-o dimineaţă în ziar că a fost declarat domnul Diaconu incompatibil. Sunt convins că cineva aici, de la Bucureşti – şi ştiu şi numele doamnei care s-a ocupat de lucru acesta – s-a dus la Bruxelles şi a zis: „aveţi grijă că este un senator şi un deputat care trebuie să-şi piardă mandatele”. Or genul acesta de răutăţi dintre noi sunt cele mai condamnabile şi lasă gustul cel mai amar”, a spus premierul.

El a precizat că se va întâlni luni la Bruxelles cu preşedintele CE, dar nu şi cu comisarul european pentru Justiţie, Drepturi Fundamentale şi Cetăţenie, Viviane Reding. „Nu mă văd cu doamna Reding. Am multă diplomaţie, dar nu atât de multă”, a spus ironic Ponta, care a criticat intervenţiile acesteia cu privire la situaţia din România.
El a afirmat că în urma crizei politice din vara aceasta, mulţi români au rămas dezamăgiţi de atitudinea unora dintre liderii europeni, subliniind că este un aspect negativ pentru România, ţară în care nu a existat un curent eurosceptic şi că, în consecinţă, există riscul creşterii popularităţii partidelor antieuropene.

%d blogeri au apreciat: