Tag Archives: RARES BOGDAN

RARES BOGDAN DE LA „LATRINA PORTOCALIE”,REALITATEA TV SI INVITATUL SA SPECIAL DE DUMINICA SEARA,ORELE 21,00 , DEMISUL PENAL TRAIAN BASESCU!

6 apr.

Rareş Bogdan moderează o Ediţie Specială, în EXCLUSIVITATE la Realitatea TV. Invitatul „Jocurilor de Putere” este preşedintele României, Traian Băsescu.

basescu

 

 

 

Traian Basescu a contat in viata publica ca „presedinte jucator”, dar va mai conta el pe viitor? Ce considera Traian Basescu ca a ratat in mandatul sau de presedinte al Romaniei?

Ce restante ar putea avea Romania la examenul istoriei? Ce oameni l-au dezamagit ? Cum se va termina 2014? Vom fi mai saraci si mai tristi sau vom renaste?

Cine va fi urmasul sau la Cotroceni? Ce va face Traian Basescu in prima zi dupa instalarea unui nou presedinte?

Raspunsurile presedintelui duminica, de la ora 21.00, la o ediţie speciala “Jocuri de Putere”, într-un dialog cu Rares Bogdan, la Realitatea TV! Iti decriptam trecutul, iti explicam prezentul si te ajutam sa vezi viitorul.

LIDERUL PNL CRIN ANTONESCU SI UNUL DIN CAMELEONII REALITATII TV: RARES BOGDAN,UN BASIST SUB ACOPERIRE!

18 dec.

 

Mănăstire, Guşă, Rareş Bogdan - cameleonii de la Realitatea TV

Silviu Mănăstire, Cozmin Gușă, Rareș Bogdan

În ultima perioadă, la postul Realitatea TV, asistând la diverse emisiuni, talk show-uri sau rubrici, nu putem să nu constatăm că toate au doi numitori comuni: o apropiere vizibilă faţă de USL şi o oarecare încrâncenare împotriva PDL, precum şi un grup de 3 feţe mereu prezente: Cozmin Guşă, Rareş Bogdan şi Silviu Mănăstire. Cine sunt însă aceşti corifei ai Realitatea TV şi de unde au apărut ei brusc pe sticlă? Au fost mereu de partea USL? Au făcut afaceri cu statul? Au fost pe statele de plată ale diverselor ministere sau Servicii? Sunt ombilical legaţi de PDL, Elena Udrea şi, mai mult sau mai puţin direct, de Cotroceni? Se pregăteşte oare trăgaciul pentru dezbinarea USL? Băsescu anunţa zilele trecute că are glonţul pregătit…

Găsiţi dumneavoastră răspunsurile adecvate…

Cozmin Guşă, Divide et Impera, cu grade pe umeri

Cozmin Horea Guşă are o bună vocaţie de a combina prost şi a destrăma temeinic. Despre Cozmin Guşă se pot spune multe lucruri, dar de bine nu prea. Traiectoria sa meteorică prin viaţa publică, de la gazetarul de provincie la şefia unui trust de presă (pe care era aproape să-l falimenteze), la cea de figură de notorietate postsovietică a turbulenţelor vieţii politice şi de afaceri dâmboviţene, a fost permanent suspectată de legături intrinseci cu partea tenebroasă a lumii serviciilor secrete. De aici, de la noi, dar mai ales de aiurea. Bine relaţionat cu ex-kaghebiştii care au luat caimacul mai multor mari privatizări şi au dat în România tunuri de succes internaţional, a fost repede remarcat şi livrat, cu kitul de funcţionare cu tot, lui Adrian Năstase, un redutabil colecţionar nu numai de artă, dar şi de talente negative din galeria „gulerelor albe”. Menţionăm, în treacăt şi printre alţii, pe Sorin Tesu, Remus Truică, Ristea Priboi, Gabriel Oprea, cuplul Elena Udrea – Dorin Cocoş, Dan Andronic şi Cozmin Guşă. Numitorul lor comun este acela că toţi au cochetat cu ideea că nu este bine să se pună de-a curmezişul valului criminalităţii transnaţionale de sorginte postsovietică, pe ale cărei resurse continuă a se afirma viaţa politică a Europei Centrale şi de Est.

În anii 2001-2003, Cozmin Guşă, în calitate de secretar general, a ţinut bine apăsate frânele Partidului Social Democrat, gripându-i motoarele. Dupa rejectarea din PSD, fondează pentru o scurtă perioadă propria mişcare, „Iniţiativa 2003”, şi propriul partid la purtător, PIN. Înainte de alegerile din 2004 se înregimentează în Partidul Democrat şi duce cu el, de la PSD, suportul informaţional secret cu care va susţine prima campanie prezidenţială a lui Traian Băsescu împotriva lui Adrian Năstase.

În decembrie 2004, marile ambiţii ale micului om politic au fost frânte cu brutalitate de Traian Băsescu. Acesta l-a exclus din aria rezervată a Palatului Cotroceni şi apoi nu l-a numit director nici la SRI şi nici la SIE. Probabil a întrebat pe la servicii.

Cu coatele echimozate de atâta dat cu ele, când în dreapta, când în stânga, personajul îşi consumă anost cariera de deputat [2004-2008] obosindu-se să vorbească în Cameră exact 11 minute şi 59 de secunde, în nouă intervenţii din sumarul a şase şedinţe, dar numai când a fost silit de împrejurări. Cu numeroase absente de la şedinţele Camerei, dar nelipsit din platourile televiziunilor şi din paginile presei de senzaţional, Cozmin Guşă aproape că i-a luat locul de prezicător al lui Silviu Brucan. Apoi, gafeurul prin vocaţie Mircea Geoană îl reşapează şi, în marea lui prostie, i-a angajat serviciile de consultanţă pentru campania prezidenţială împotriva lui… Traian Băsescu! Mercenar la mercenar trage. În pofida dezicerii lui Traian Băsescu de Cozmin Guşă, surse demne de încredere spun că acesta din urmă s-a aflat în staff-ul prezidenţiabilului social-democrat cu ordinul de misiune primit din partea şefului unei structuri speciale, inexistente oficial, dar invocată ori de câte ori ni se întâmplă să trăim experienţe inexplicabile. Oricum, Cozmin Horea Guşă a fost consilier pentru milionarul basarabean Vlad Plahotniuc, Adrian Năstase (PSD) Traian Băsescu (PDL), Mircea Geoană (PSD), Marian Vanghelie (PSD), Sorin Ovidiu Vântu [martie 2010].

Cei care mai ştiu câte ceva despre referinţele serviciilor secrete asupra voiajelor, când în est şi când în vest, ori viceversa, ale micului guru pot să-i înţeleagă şi mandatul mai recent de legatar al unor părţi ale din afacerile controversate ale lui Sorin Ovidiu Vântu. Acum un an, PSV Company, fosta Petromservice, a fost cumpărată de o firmă care este deţinută 50% de Cozmin Guşă. Tranzacţia a avut loc cu doar câteva ore înainte ca Liviu Luca, Sorin Ovidiu Vîntu şi directorii companiei să fie reţinuţi de procurorii Parchetului General pentru devalizarea societăţii.

Potrivit lui Guşă, PSV, deţinut în proporţie de aproape 55% de societatea sa şi a lui Maricel Păcuraru, s-a constituit la vremea respectivă parte în dosarul în care s-a cerut arestarea ,,lotului Vîntu”, pentru recuperarea prejudiciului, estimat de anchetatori la peste 83 de milioane de euro.
De asemenea, Guşă a negat orice speculaţii cu privire la vreo tranzacţie în favoarea lui Vântu.

Interesantă e şi apariţia lui Guşă în contextul declaraţiilor fostului şef al FPS de pe vremea Convenţiei Democrate, Radu Sârbu, care afirma că patronul Mechel este personajul care a condus o serie de operaţiuni ale serviciului de informaţii al armatei URSS/Rusia, GRU, în decembrie 1989, pe teritoriul României. Grupul Mechel este patronat de miliardarul rus Igor Zyuzin, iar interesele oligarhului rus pe meleagurile românesti sunt reprezentate de Boris Golovin, un fost ofiter Spetsnaz, falanga externă a GRU.

Iar Golovin face parte din Centrul de Afaceri Romano-Rus (CARR), un club select de afaceristi rusi proveniti din serviciile sovietice de spionaj militar care au infiintat in Romania un organism hibrid, cu rol de ONG, dar si de societatate comerciala. CARR a atras in randurile sale ofiteri de informatii controversati, precum si personaje care au avut probleme cu legea. În rândurile acestora îl întâlnim şi pe Mircea Popa, care, în vremea lui Ceauşescu, a fost cercetat de Securitate, fiind bănuit că este agent KGB. Acum, Popa conduce Agenţia de Presă Rusia La Zi, controlată de un off-shore din Insulele Virgine Britanice, reprezentat la noi de un cetăţean moldovean, Vitalie Dobanda, conectat la afacerile lui Sorin Ovidiu Vintu. Acum Popa a fondat “Arabia la zi”, care bate catre Irak, cu precadere. ”Rusia la Zi„ era sponsorizata de Mechel iar in perioada PSD, Mircea Popa a fost consilierul politic al lui Cozmin Gusa, care s-a remarcat in peisajul public, prin discursurile sale proruse. Gusa are vila la Cornu pe aceeasi proprietate cu Horia Bejan, omul lui Boris Golovin.

Rareş Bogdan, cordon ombilical portocaliu

Propunerea ca jurnalistul clujean Rareş Bogdan să candideze din partea PNL într-un Colegiu de deputaţi din Cluj a fost o surpriză pentru toată lumea. Să nu fi avut PNL oameni destul de potenţi, financiar şi politic şi cu un capital de încredere la Cluj? Oricum, până la urmă a fost praf în ochi. Prin propunerea Rareş Bogdan şi apoi refuzul acestuia, PNL nu a făcut altceva decât să mai piardă un Colegiu, după Colegiul 10 care atrecut la PC, de data aceasta în favoarea PSD, a Aureliei Cristea mai precis.

Dar cuzma ajuns Rareş Bogdan un potenţial candidat PNL la Parlament?! Mister, având în vedere că editorialistul Rareş Bogdan a avut de-a lungul timpului o atitudine cel puţin moale vizavi de primarul şi apoi premierul Emil Boc. Iar apoi, cotidianul unde Rareş Bogdan este director, Ziua De Cluj, a fost extrem de îngăduitor cu primarul Apsotu, atât în perioada în care acesta se afla pe Moţilor (sediul primăriei) cât şi în perioada în care Apostu era la Gherla, în arest preventiv. Mai mult, publicaţia a trăit bine de pe urma contractelor de publicitate cu administraţia locală şi judeţeană portocalie. Or, de unde această afinitate pentru PDL???

Ei bine, Caracatiţa Portocalie din Cluj nu stăpânea doar zona imobiliară reprezentată de afacerea Tower, care avea ca parte integrantă proiectul Silver Tower, o clădire de birouri din centrul Clujului evaluată la cinci milioane de euro şi ridicată intr-un târziu, după o serie de inginerii financiare şi schimbări de asociaţi ce au dus la spălarea unor alte milioane de euroşi îmbogăţirea deputatul PDL Daniel Buda, după vânzarea către societatea Silver Development a unor apartamente şi terenuri. Tentaculele caracatiţei portocalii au pătruns şi în presă. Pe traseul bani de la stat, inginerii financiare, imobiliare şi achiziţii de trusturi de presă, se scoteau castanele din foc cu mâna unor interpuşi. Iar numita Diţă Ramona Valerica acoperă în acte adevăraţii magnaţi ai presei şi ai afacerilor imobiliare din Cluj. Anul trecut cotidianul.ro a pornit să afle cine era magnata Clujului, deţinătoarea în acte a complexului Silver Business Center, a ziarului „Ziua de Cluj” şi a Televiziunii Realitatea Tv Cluj. La adresa din Râmnicu Vâlcea, la uşa unui apartament modest, deţinut de o familie deloc bogată, s-a aflat că aceasta este plecată de trei ani din localitate, că firma la care este angajată acum i-a pus la dispoziţie un apartament în Bucureşti, în care locuieşte împreună cu prietenul ei, şi că, pentru datorii majore, Diţă Ramona apărea şi pe lista executărilor silite ale Primăriei Râmnicu Vâlcea! În Bucureşti are un salariu îndestulător, astfel încât să poată să-şi ajute din când în când şi părinţii pensionari, retraşi la ţară în Vâlcea. Iar în Bucureşti, magnata Clujul a fost găsită la la sediul Casei de Insolvenţă Transilvania, departamentul de ofertare. Casa de Insolvenţă Transilvania este cea care s-a ocupat de o parte din firmele falimentare ale reţelei Tower, cum ar fi chiar constructorul clădirii, Mox Construction. De asemenea, a preluat cu scandal de presă falimentul de la Rulmentul Braşov şi cel al televiziunii DTH, avându-i drept creditori pe UniCredit Ţiriac sau Discovery Channel. Casa de Insolvenţă Transilvania are ca avocaţi pe Casa de avocatură „Cionca Bidiga Godinca”, aceeaşi avocaţi care au pierdut procesele primăriei clujene cu Impact în Megascandalul Lomb, o gaură de 56 mil. Euro la bugetul local, tun năşit de Boc şi continuat de Apostu.

Aşadar, cea mai puternică femeie de afaceri din Cluj era doar o angajată ţinută sub protecţia Casei de Insolvenţă Transilvania.

Ramona Diţă era asociată la Presa Zece SRL (deţinătoarea RealitateaTv Cluj şi „Ziua de Cluj”) cu Marius Baica, un tânăr abia trecut de douăzeci de ani, care la rându-i deţine societatea Nova Cominvest. Această firmă are acţiuni la Remarul 16 Februarie Cluj, societate controlată de omul de afaceri Călin Mitică, unul dintre apropiaţii lui Vasile Blaga. Agathe Rudeanu, fiica lui Blaga, lucrase pe un post de consilier la Remarul. Călin Mitică, cunoscut ca un amic al Elenei Udrea, fusese cercetat pentru vânzarea către CFR Călători a şase automotoare second-hand cumpărate din Germania, la un preţ de 16 ori mai mare decât cel real. Printr-o altă firmă, Transferoviarul, unde Călin Mitică este acţionar, s-au câştigat până în 2010 contracte cu CFR Călători în valoare de peste 200 de milioane de euro. Firma din Cluj a mai semnat un contract în valoare de 27 de miliarde de lei cu Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, pentru reparaţii de locomotive. În doar un an de zile, firma abonată la contracte cu statul român a mai încasat cam un milion de euro de la Complexul Energetic Turceni şi de la Societatea Naţională a Lignitului Oltenia. Mai mult, potrivit unor surse, firmele deţinute de Mitică nu sunt străine nici lucrările aferente megalomanului proiect al lui Sorin Apsotu de reabilitare completă a căii de rulare tramvai din Cluj şi schimbare completă a parcului de tramvaie. Un mizilic de 24 milioane euro, fără a include aici tramvaiele poloneze, bani din fonduri europene.

Altfel spus, Rareş Bogdan era director la o publicaţie deţinută de o persoană no name, care era angajată la o Casa de Insolvenţă Transilvania care descurcase iţele afecerii Tower a deputatului PDL Buda şi care era reprezentată de aceeaşi avocaţi care pierduseră o serie de procese ale administraţiei clujene. Mai mult, patroana lui Rareş Bogdan, din postura de asociată, făcea afaceri imense cu statul pe filiera PDL Blaga-Udrea. Să nu fi ştiut Rareş Bogdan nimic şi el să fi fost dintotdeauna un liberal convins? Oare cum să nu fi ştiut când anul trecut chiar Rareş Bogdan declara că, prin Presa Zece SRL se intenţioneaza preluarea a 29 de staţii locale tv din Transilvania, până la finele lui 2012. Să fi fost întâmplătoare atacurile editorialistice ale lui Rareş Bogdan la adresa lui Băsescu şi în care îl propunea pe… Vasile Blaga pentru postul de preşedinte al României?! Exclus, mai ales că, cireaşa de pe tort, Bogdan Rareş a fost asociat al actualului şef al Casa de Insolvenţă Transilvania (unde lucrează Ramona Diţă), Andrei Cionca. Acelaşi Cionca care, acum, se interesează aprig de un potenţial cumpărător pentru Ziua de Cluj. Şi atunci de unde trecerea subită de la Buda-Udrea-Boc-PDL, la PNL?! E simplu, robinetul portocaliu de bani a dispărut. Macazul trebuia schimbat! Iar unii tare speră că n-o muritu’ numa ţâr s-o hodinitu’! Divide et impera! Divide USL, Impera banul public şi afacerile cu statul!

Mănăstire, abonatul la banul public, e un teolog jurnalist, responsabil cu imaginea în Guvernul MRU şi propunerea ministerului în CA Transelectrica

Un alt corifeu al postului TV este Silviu Mănăstire. În rubrica “Dosar de candidat” el ia la puricat dosarele candidaţilor la alegerile de luna viitoare, înfierând, pe un ton aproape stalinist, mai ales facaerile cu statul ale candidaţilor. Silviu uită însă că ani de zile tocmai el a fost pe statul de plată al statului!

După ce a terminat Liceul Teologic, Mănăstire a schimbat macazul şi a lăsat sutana pentru pix. A trecut de la preoţie la jurnalistică. Şi nu de orice fel, ci de investigaţii, la Gazeta de Cluj. De unde a plecat cu coada între picioare. A urmat Money Channel, televiziunea de business lansată de Sorin Ovidiu Vântu, după care Mănăstire a renăscut apoi şi a schimbat din nou macazul. A trecut de la editorial la administraţie: devine administrator provizoriu la o companie cu afaceri anuale de 2,9 mld. lei (680 mil. euro), director la agenţia de presă NewsIn, şef pe editia de Transilvania a publicatiei Gardianul si fost actionar la Ziua de Cluj. În toamna anului 2007, Silviu Manastire a reusit sa obtina contul de publicitate al clubului Bamboo, când a avut loc deschiderea oficiala la Cluj, prin intermediul Silver Media. Apoi a contractat servicii de publicitate de la mai multe firme clujene pentru promovare Câteva sute de milioane de lei vechi, sume pentru care s-au emis facturi si s-au platit taxe si impozite la stat in avans. Din nefericire pentru ei, prestatorii nu au încasaseră nimic din aceste sume si au trecut la capitolul pierderi in propriile bilanturi. Păgubiţii fluierau a paguba si erau angajati in procese lungi, costisitoare si inutile, cu atit mai mult cu cit Manastire nici nu le mai raspundea la telefon fostilor parteneri din presa clujeana. Mănăstire declara nonşalant acum câteva luni legat de acest aspect că “Informaţiile legate de activitatea mea în presa clujeană şi mai ales aspectele privind creanţele către diferite instituţii mass media sunt răuvoitoare şi denaturate. Mii de firme au intrat în incapacitate de plată, nefiind vorba de vreo acţiune premeditată a mea sau a firmelor mele. Informaţiile sunt preluate de pe un site anonim, nimeni neasumându-şi responsabilitatea pentru ele”. Adică, nu că cele prezentate nu corespund realităţii, ci, ghinion, firma a intrat în incapacitate de plată. Ce s-a întâmplat cu banii, mister. Urmează câţiva ani de pelerinaje total ecumenice prin Bucureşti şi apoi, Phoenix renaşte din nou, de data aceasta pe câmpii portocalii, cu pete SIE: Boc-Vass-Bote-Ungureanu. Mănăstire apare în ipostaza de consilier în Ministerul Economiei, mâna dreaptă a Andreei Paul Vass. Pardon, doctor Andreea Paul Vass, care la 33 de ani are deja o carieră la care alţi economişti de top mondial doar visează: Vass este deja doctor, lector universitar, cercetător la Institutul de Economie Națională al Academiei Române, consilier pe probleme economice al prim-ministrului Emil Boc (noiembrie 2010 – aprilie 2012), consilier personal al prim-ministrului (2009 – noiembrie 2010), consilier în cadrul Departamentului de Politici Economice și Sociale al Administrației Prezidențiale, și consilier în cadrul Parlamentului European. Einstein era mic copil pe lângă Vass! A, să nu uităm, fosta şefă a lui Mănăstire candidează pentru un mandat de deputat în Colegiul 1 Oaș, din partea ARD/PDL. Şi aceeaşi Vass a fost la un pas de a fi ministrul economiei în Guvernul Junior Unguent, pardon, Ungureanu! Revenind la Mănăstire, acesta şi-a demonstrat abilităţile manageriale şi economice deja la Cluj, când, din postura de director al „Gardianul de Transilvania” lăsase datorii de peste 1,2 miliarde de lei către firmele care editează ziare şi către televiziuni. Se pare însă că aceste abilităţi manageriale şi economice sunt apreciate de PDL, pentru că, în Guvernul Ungureanu, Mănăstire devine responsabil cu imaginea (purtător de cuvânt) al ministrului Economiei, Lucian Bote. După cum vedeţi o sumedenie de firme private, nici un ban de la stat! Şi, cireaşa de pe tort: în primăvara acestui an, Silviu Mănăstire e propus ca membru în consiliul de administraţie al Transelectrica, companie la care statul deţinea la momentul respectiv 73,7% din acţiuni. Atunci, ministrul Lucian Bode a solicitat companiei să-i numească în consiliul de administraţie pe Gabriel-Adrian Margin, directorul său de cabinet de la Ministerul Economiei, şi pe Silviu Mănăstire, consilierul său personal. Consiliul de Administraţie al Transelectrica risca să devină un Turn Babel, plin de specialişti unul şi unul: un jurnalist, un antrenor de fotbal, un specialist în ştiinţe militare şi pe Gheorghe Seculici, socrul lui Gheorghe Falcă, primarul de la Arad, cunoscut mai ales ca finul preşedintelui Traian Băsescu. Cum episodul venea la mai puţin de două luni după ce fostul premier Emil Boc a scurcircuitat Transelectrica, numindu-l ca preşedinte al companiei pe consilierul său personal Victor Vevera, un alt specialist absolut în domeniu (studii juridice şi tehnice, doctor în ştiinţe militare şi informaţii, consilier pentru securitate naţională în Camera Deputaţilor, consilier în MAI, coordonator al grupul de lucru interdepartamental pe probleme de securitate energetică naţională şi membru în Consiliul de Administraţie al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică din subordinea Ministerului Comunicaţiilor). Numai că Vevera s-a retras din fruntea Transelectrica, rămânând simplu membru al CA. La fel, sub presiunea mass media, propunerile lui Bode, nu au fost acceptate de Transelectrica. De notat faptul că Transelectrica este definită ca fiind o companie strategică pentru economia naţională, responsabilă pentru operarea reţelei naţionale de transport al energiei electrice, iar potrivit Ordonanţei de Urgenţă 109 / 30.11. 2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice (Secţiunea 1, articolul 5) Consiliul de administratie este constituit din: a) un reprezentant al Ministerului Finantelor Publice, licentiat in stiinte economice si cu experienta in domeniul economic, contabilitate, de audit sau financiar de cel putin 5 ani de la data obtinerii diplomei de studii superioare; b) un reprezentant al autoritatii tutelare, cu experienta de cel putin 5 ani in domeniul de activitate al regiei autonome si/sau in activitatea de administrare de societati comerciale ori regii autonome; c) 3-5 persoane cu experienta in administrarea/ managementul unor regii autonome sau societati comerciale profitabile din domeniul de activitate al regiei autonome, inclusiv societati comerciale din sectorul privat. Aceste persoane nu pot fi selectate din randul functionarilor publici sau al altor categorii de personal din cadrul autoritatii publice tutelare sau al altor institutii publice.

Iată aşadar cine ridică piatra pentru a da în afacerile cu statul ale candidaţilor de la Parlamentare, iara cine intreaba nonsalant pe seful CNADNR, “Cine v-a propus in functie”, uitand sa intrebe Dar pe mine cine m-a propus la Transelectrica sau la Ministerul Economiei: Silviu Mănăstire, jurnalistul teolog, directorul de instituţie media care a lăsat pârjol pe unde a trecut, consilierul ministrului Bode, mâna dreaptă a Andreei Vass, propunerea ministerului pentru CA al Transelectrica…

(B.D.)

JURNALISTUL RARES BOGDAN DE LA REALITATEA TV,DUPA RESPINGEREA SA DE NUMIRE IN FUNCTIE DE DIRECTOR GENERAL INTERIMAR AL SRTV!

17 dec.

 

 

Jurnalistul Rareş Bogdan a afirmat marţi, după ce plenul Parlamentului a respins propunerea de numire a sa în funcţia de director general interimar al Societăţii Romane de Televiziune, că prezenţa în Legislativ pentru această propunere rămâne un episod interesant.

 

 

„Sigur a fost războiul politic dintre PSD şi PNL. Eu vă voi spune acum că nu voi reveni pe 30 decembrie (când este preconizată o nouă şedinţă a Parlamentului – n.r.). Nu mă interesează să vin la Parlament, îmi place clădirea, cam mare pentru gustul meu. Am treabă, nu vin pe 30 decembrie. Eu am terminat, am fost audiat de comisie, am luat acest vot al comisiei. Rămâne un episod interesant din parcursul meu. Mă reîntorc la ‘Jocuri de putere'”, a declarat Rareş Bogdan, după votul plenului.

El a calificat drept „o surpriză plăcută” votul favorabil primit în comisiile de cultură după audierea sa.

Plenul comun al Parlamentului a respins marţi propunerea de numire a lui Rareş Bogdan în funcţia de director interimar al Societăţii Romane de Televiziune, din lipsă de cvorum legal.

Rezultatul votului a fost 174 de voturi „pentru” şi două „împotrivă”, iar votul nu este valid pentru că era nevoie de un cvorum legal de 291 de parlamentari. AGERPRES.

PREMIERUL VICTOR PONTA A CONFIRMAT LUNI PROPUNEREA NEOFICIALA A LILBERALILOR ,CA JURNALISTUL CLUJEAN,DE LA REALITATEA TV ,RARES BOGDAN SA FIE NUMIT PRESEDINTE DIRECTOR GENERAL SRTV!

17 dec.

Premierul Victor Ponta a confirmat, luni seară, că jurnalistul Rareş Bogdan este propunerea pe care liberalii ar urma să o avanseze pentru funcţia de preşedinte director general al SRTV, dar a precizat că se va pronunţa cu privire la o astfel de nominalizare în momentul în care ea va fi avansată oficial de PNL.

 

 

„Propunerea pentru preşedinte director general va aparţine colegilor liberali. Nu ştiu să existe o propunere oficială în acest moment, dar există o propunere neoficială confirmată chiar de domnul Antonescu”, a declarat premierul. Ponta a confirmat că este vorba despre jurnalistul Rareş Bogdan, întrebat în acest sens. Fiind chestionat dacă va susţine această propunere, premierul a spus: „Dacă colegii liberali o vor face, o să discutăm atunci”.

„Evident că am reţineri, dar nu cred că este corect să vorbim despre un alt coleg jurnalist. Problema mea este următoarea. Televiziunea publică, şi o privesc din perspectiva şefului de Guvern, televiziunea publică, anul trecut, a fost practic în pragul colapsului. Noi am garantat un împrumut destul de mare cu care, sigur, s-au plătit nişte disponibilizări, s-au mai plătit nişte investiţii… Situaţia actuală este însă în continuare extrem de gravă. Televiziunea publică are un buget în jur de 150 de milioane de euro, sper să nu greşesc. Are audienţe mici, dar nu asta este problema până la urmă, pentru că televiziunile publice, în general, nu au aceleaşi audienţe. Problema este dacă românii sunt mulţumiţi de serviciile pe care le primesc în schimbul banilor pentru că cei 150 de milioane vin fie din taxă radio-tv, fie din buget. Şi atunci preocuparea mea principală este dacă putem să facem din televiziunea publică un serviciu care să fie admirat, dorit de către români şi care, sigur, să cheltuiască mai puţin în aceste vremuri dificile. Pentru că banii aceia, în loc să-i dau la TVR aş putea să-i dau la şcoli sau la spitale”, a declarat Ponta.

El a adăugat că, spre comparaţie, Radioul public, „Radio România Actualităţi este lider de piaţă”.

„Deci se poate să fi o instituţie publică în concurenţă cu cele private, pentru că sunt foarte multe radiouri private foarte bune, dar RRA este lider de piaţă. Adică nu a cheltuit mai mult, ci a încasat mai mult decât a cheltuit. Deci, contează foarte mult managementul şi eu cred că nu trebuie să fie neapărat într-o zonă privată ca să fie bine condusă.(…) Deci preocuparea mea pentru televiziunea publică este să cheltuie mai puţini bani publici şi să aibă mai mult impact. (…) Mă refer la emisiuni culturale, mă refer la manifestările sportive. Vreau să văd nu doar fotbal, pentru că fotbalul e un business, dar, şi aici, vreau să văd meciurile echipei naţionale la televiziunea publică, cu toată dragostea şi respectul”, a mai declarat Victor Ponta. AGERPRES.

%d blogeri au apreciat asta: