Tag Archives: REFERENDUM 2012

PROCURORUL PARASUTAT DE LA TIMISOARA,PARIA LUCIAN PAPICI,ARUNCA IN AER JUSTITIA SI DOSARUL „REFERENDUM 2012”,PORNIT DE SRI!

18 oct.

Metodele de anchetă marca “Papici” prezentate ieri de Jurnalul Naţional sunt devastatoare pentru credibilitatea dosarelor întocmite de şeful Secţiei I a DNA. Stenogramele care îl au ca protagonist pe procurorul Papici Lucian nu dezvăluie deloc vinovăţia “denunţătorului”, procurorul Gheorghe Dumitru, prins în mecanismul infernal al unei anchete “dictate”, ci sunt acuzatoare, în primul rând, pentru credibilitatea probelor puse la dispoziţia judecătorilor pentru a da sentinţe. Ele lovesc în soarta unor oameni, joacă la ruleta rusească libertatea lor şi decredibilizează Justiţia în ansamblu. Aici nu mai e vorba de procuroii Papici şi Botezan, “vedetele” anticorupţiei din România, ci de sistemul periculos, scăpat de sub orice control, care loveşte grav în principiile democraţiei.

procuror_Lucian_Papici_2

Stenograma publicată de Jurnalul Naţional în 2011 l-a “muncit” pe Papici Lucian, el simţind nevoia acută de a da explicaţii pentru statutul de “şantajist” pe care i l-a aplicat însuşi Băsescu Traian. Ca atare, el revine în interviul cuprins în volumul omagial “Eu votez DNA”, mingile fiindu-i ridicate la fileu de un băiat de casă al instituţiei. Volumul lui Cristian Ghinea, cu accentuat caracter militant, introduce în lupta politică procurori ai DNA şi alte figuri notorii ale băsismului, pupile ale Monicăi Macovei.
Ura nedisimulată a lui Papici Lucian faţă de Jurnalul Naţional şi Antena 3 are, prin interviul de referinţă, o “catapultă” spre actele de justiţie ulterioare îndreptate împotriva publicaţiei şi televiziunii care stau în gâtul stăpânului ilegitim de la Cotroceni.

În plin scandal al stenogramelor şi al dezvăluirii făcute de procurorul Dumitru, şi el una dintre multele victime ale anchetelor marca “Papici”, fostul şef al Secţiei I lansează o nouă bombă prin prezentarea dosarului “Fraude la referendum”.
Aflăm că acest nou dosar s-a născut în zilele de panică maximă ce puseseră stăpânire pe capii instituţiilor de forţă de dinaintea votului de la referendumul pentru suspendarea lui Băsescu. Papici este convocat urgent de Morar, în august 2012, pentru că SRI avea dovezi “copleşitoare” despre “marea fraudă” ce se pregătea. Interviul din Kamikaze prezintă felul în care procurorii DNA din subordinea lui Papici au pornit la drum “la ordin”, dar şi-au pierdut entuziasmul, fiind nevoit chiar şeful Secţiei I a DNA să ducă treaba murdară la “bun” sfârşit. El a semnat trimiterea în judecată a lui Dragnea şi a “lotului” cu zeci de inculpaţi în instanţă după ce i se terminase mandatul (neînnoit), în zilele de detaşare, adică în prelungirea… prelungirilor. Papici este acum în aşteptarea deciziei pe care o au de luat cei care conduc din sferele înalte şi neinstituţionale soarta lui. Jurnalul Naţional i-a solicitat demisia; mai mult, sunt numeroase opinii care consideră că activitatea lui, dictată de opiniile de gravă adversitate la adresa presei, dar şi în afara legii, îl pun în stare de incompatibilitate cu statutul de procuror.
_______________________________________

Marfă pentru Inspecţia judiciară!
Fostul şef al Secţiei I a DNA procurorul Lucian Papici iese iar la rampă şi vorbeşte despre dosarul în care l-a anchetat pe vicepremierul PSD Liviu Dragnea, călcând în picioare prezumţia de nevinovăţie a persoanei şi uitând că Legea privind statutul magistraţilor, prin articolul 10, interzice judecătorilor şi procurorilor să îşi exprime public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfăşurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul arată într-un recent articol Lumea Justiţiei. Cu toate acestea, procurorul Papici vorbeşte cu nonşalanţă, în publicaţia Kamikaze, despre modul în care a fost realizat dosarul “Referendum 2012”, arătând câtă strădanie a fost pe capul a jumătate de secţie şi cum a primit DNA un maldăr de informaţii sosite pe această temă dinspre SRI, în vara anului 2012. Astfel, procurorul încearcă să inducă opiniei publice imaginea unei certe vinovăţii a celor pe care i-a anchetat, în condiţiile în care procesul este abia la început. Mai mult, procurorul Papici îşi permite să vorbească şi despre activitatea de procuror a fostului său coleg de parchet general Victor Ponta, afirmând că “nu l-a impresionat cu nimic”, de parcă el ar fi avut căderea de a da note unui coleg cu care, culmea, la acea vreme, nu era egal în grad, Papici fiind detaşat la PICCJ.

Cum calcă legea în picioare
Mai întâi de toate, citiţi ce stipulează Legea privind statutul magistraţilor (L.303/2004):
“Art. 10- (1) Judecătorii şi procurorii nu îşi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfăşaurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.
(2) Judecătorii şi procurorii nu pot să dea consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor instanţe sau parchete decât acelea în cadrul cărora îşi exercită funcţia şi nu pot îndeplini orice altă activitate care, potrivit legii, se realizează de avocat.
Judecătorilor şi procurorilor le este permis să pledeze, în condiţiile prevăzute de lege, numai în cauzele lor personale, ale ascendenţilor şi descendenţilor, ale soţilor, precum şi ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor. Chiar şi în asemenea situaţii însă judecătorilor şi procurorilor nu le este îngăduit să se folosească de calitatea pe care o au pentru a influenţa soluţia instanţei de judecată sau a parchetului şi trebuie să evite a se crea aparenţa ca ar putea influenţa în orice fel soluţia.”

SRI, informaţii copleşitoare
Trecând cu nonşalanţă peste lege, procurorul Lucian Papici, care a rămas fără şefia unei secţii pe care a coordonat-o până ce i-au expirat mandatele legal admisibile, face următoarele afirmaţii în revista Kamikaze referitoare la dosarul “Referendumului” pe care l-a instrumentat şi în care l-a trimis în judecată pe vicepremierul Liviu Dragnea:

“Eu eram în concediu în vara lui 2012 când Daniel Morar (pe atunci şeful DNA ­ n.r.) m-a sunat că trebuie să mă întorc neapărat din vacanţă căci sunt informaţii copleşitoare din partea serviciilor cum că se pregăteşte o fraudă de proporţii la referendum şi că va trebui să facem o investigaţie preliminară. Nu mi-a prea convenit, dar am venit, eram şeful secţiei”. Procurorul Papici mai arată că în analiza dosarului Fraudă la referendum au fost angrenaţi şase procurori, “jumătate din efectivele Secţiei I”. Apoi, Papici îşi continuă relatarea: “Dintre aceştia cel mai destoinic părea domnul procuror Gheorghe Bocsan, avea o viziune, părea foarte determinat. Încet-încet ceilalţi procurori au renunţat să se implice şi a rămas doar colega Mariana Alexandru, adjuncta mea, şi procurorul Bocşan. Şi procurorul Bocşan l-a pus pe Dragnea sub acuzare, a făcut învinuiri în dosar, ba chiar i-a zis lui Morar la un moment dat că oare n-ar trebui să-l ducă pe Dragnea la arestare preventivă! Deci părea foarte determinat să-şi facă bine cercetarea”, explică Lucian Papici cum a decurs intrumentarea acestui dosar.
Papici a precizat că a ajuns să preia acest dosar după ce Gheorghe Bocşan a dat semne că nu mai doreşte să continue: “Peste ceva timp însă Morar mă cheamă şi-mi spune: «Vezi că Bocşan nu vrea să meargă mai departe, s-a întâmplat ceva ciudat cu el, dă înapoi». Bocşan a condus foarte bine dosarul până la Dragnea, fraudele de la secţiile de votare sunt investigate de el. Dar lipsea clu-ul acestui dosar, cine i-a influenţat pe aceşti aranjori de la secţiile de votare, implicarea lui Dragnea. La scurt timp chiar Bocşan m-a anunţat că renunţă, pentru motive personale, pe care nu are sens să le discut aici.
Să zicem că şi-a pierdut benzina pe parcurs. Eu cred că mai degrabă i-a găurit cineva rezervorul. Şi atunci m-a chemat Morar pe mine să preiau dosarul, în faza lui cea mai grea, respectiv formularea acuzării în sarcina lui Dragnea”.

Cine pune beţe-n roate?
Lucian Papici afirmă că un procuror şef numit politic poate “pune beţe în roate” procurorilor din DNA. “Te poate marginaliza în cadrul secţiei, să nu mai primeşti decât dosare cu plevuşcă. Mie şi procurorilor care au avut dosare grele, un procuror-şef numit politic ne poate pune beţe în roate”, subliniază în interviu, făcându-se că uită faptul că şi fostul lui şef, Daniel Morar, a fost numit politic. Tot aşa de bine, putem înţelege din context că dacă un procuror şef te poate marginaliza, tot atât de bine poate să-ţi dea şi alte comenzi, şi dosare cu nume grele, comandate, cu care procurorul respectiv şi chiar el, managerul instituţiei, poate să dea bine la Comisia Europeană şi pe rapoartele MCV!
Papici despre Ponta: “În şase ani cât a fost procuror acolo nu a arătat nimic şi acum vine să ne dea lecţii…”.

Inspecţia Judiciară tocmai i-a apărat reputaţia procurorului Lucian Papici după ce acesta s-a dus cu jalba-n băţ la CSM să i se dea imediat protecţie. I s-a dat. Acum, Inspecţia Judiciară e obligată, prin atribuţiile legale pe care le are, să se autosesizeze cu privire la încălcarea legii de către procurorul Lucian Papici. O va face? Ia să vedem câtă imparţialitate există la CSM!
Textul integral poate fi citit pe site-ul luju.ro

Băsescu îl face şantajist pe Papici
“Rezultatele date de instanţe nu sunt o confirmare a acurateţei cu care au lucrat procurorii de la DNA, nu numai ceea ce aţi văzut în sentinţe deja date reprezintă o realitate, cam jumătate din sentinţe au arătat oameni nevinovaţi. Sunt şi mulţi oameni care au fost luaţi de acasă, de la servici şi după ce au stat 29 de zile, nu a mai auzit nici Dumnezeu de dosarele alea.(…) Vă aduceţi aminte ce scandal a fost. Paul Păcuraru, un alt achitat pentru nu ştiu ce afaceri în legătură cu Morega. Nu Păcuraru e pierderea politicii româneşti. Problema e de om vinovat sau nevinovat. Iar asta pune un semn de întrebare asupra unora dintre procurorii de la DNA. Asta mă îndreaptă tot mai puternic să discut cu majoritatea parlamentară să nu oprim răspunderea magistraţilor la răspunderea disciplinară. Cum tu distrugi cariera unui nevinovat, aşa şi cariera ta trebuie să se… Eu nu spun că nu au făcut şi lucruri foarte bune. Am văzut reprodusă în presă o discuţie dintre doi procurori de la DNA şi un procuror, când practic îl şantajau. Dacă în practica procurorilor e cumva şantajul, mă tem că suntem departe de a avea nişte procurori care lucrează cu mijloace democratice.” (21 decembrie 2011, interviu acordat de Traian Băsescu TVR)

CUM SE DAU SENTINTELE IN TARA PROCURORILOR ,ESTI ANTI-BASESCU ,PRIMESTI CONDAMNARE MARE!

22 iun.

Cât de mare a fost la Cluj frauda la referendum. Ce pedepse s-au dat pentru fraude la europarlamentare şi ce pedepse pentru fraude la referendumul din 2012. Care dosare au fost mai repede soluţionate.

 

 

cele-mai-sinistre-minciuni-ale-pre-edintelui-traian-basescu-175990

 

„Uriaşa” fraudă de la Cluj: 8 (opt) voturi duble

Marea farsă jucată în 2012 de procurorii dnei Laura Codruţa Kovesi şi a dlui Daniel Morar, precum şi declaraţiile propagandei portocalii şi a unui oficial american privind imensele fraude la referendum încep să se dezumfle ca un balon de proastă calitate. În Cluj frauda la referendum înseamnă 8 voturi duble. Nu o spunem noi, o spune o instanţă a Judecătoriei Cluj. Atât şi nimic mai mult: 8 persoane au votat de două ori.

Dosarul în care au fost condamnate aceste 8 persoane a fost disjuns dintr-un alt dosar în care sunt judecaţi aşa-zişii organizatori ai „fraudelor” de la Cluj (acest subiect Cotidianul.ro îl va prezenta peste două zile – n.a.)

Condamnări şi … condamnări

Cele 8 persoane care au votat de două ori, au fost condamnate (în prima instanţă) pentru „vot multiplu” la referendum, fiecare, la câte 1 an închisoare cu suspendare, şi un termen de încercare de 3 ani, termen care curge de la rămânerea definitivă a hotărîrii date de Judecătoria Cluj (Cele 8 persoane pot ataca sentinţa la Curtea de Apel).

Să vedem însă ce au păţit alte 5 persoane care au votat de trei ori, dar nu la referendumul din 29 iulie, ci la alegerile europarlamentare din iunie 2009.

– Persoana care a condus grupul la secţiile de votare a primit 2 luni cu suspendare şi termen de încercare de 2,2 ani;

– Una din persoanele care au votat de trei ori a primit 4 luni cu suspendare, dar având alte două condamnări la activ (o situaţie de genul celei în care se află Gigi Becali – n.a.), a fost încarcerat;

– Celelalte trei persoane care au votat de trei ori au primit: 4 luni cu suspendare şi termen de încercare de 2 ani şi 4 luni (o persoană); 6 luni cu suspendare şi termen de încercare de 2 ani şi 6 luni (celelalte două);

– Organizatorul întregii afaceri a primit 8 luni cu suspendare şi un termen de încercare de 2 ani şi 8 luni.

După cum se poate observa, numai şi numai di reproducerea sentinţelor din minutele judecătoreşti, pentru presupuse fraude mai mari s-au dat pedepse mai mici, iar pentru presupuse fraude mai mici s-au dat pedepse mai mari. Mai trebuie să precizăm – tot conform datelor oficiale judiciare – că inculpaţii de la referendum ar fi primit 40 de lei de căciulă pentru „prestaţie”, iar inculpaţii de la europarlamentare, câte 250 de lei de persoană. De ce avem la aceiaşi judecătorie, pentru acelaşi tip de fapte pedepse diferenţiate, şi repetăm, mai mari pentru cei care au comis-o mai puţin, şi invers, mai mici pentru cei care au comis-o mai mult, este greu de explicat din punct de vedere juridic. Se poate explica însă politic: cei care se presupune că au fraudat la referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu au fost sancţionaţi mai aspru. În traducere acest aspect se cheamă „judecată politică”.

Dosare soluţionate rapid şi dosare soluţionate…ceva mai lent

Foarte interesant arată datele de „identificare” ale dosarelor de la Judecătoria Cluj Napoca, ne referim la cele în care s-au pronunţat sentinţele referitoare la fraude.

Dosarul: 28779/211/2012 – Referendum 2912

– Data comiterii presupuselor fapte: 29 iulie 2012

– Începere urmărire penală: 16 august 2012

– Întocmire rechizitoriu Parchetul General: 4 decembrie 2012

– Înregistrare Judecătoria Cluj-Napoca: 6 decembrie 2012

– Primul termen: 10 ianuarie 2013

– Pronunţare: 10 mai 2013

Dosarul: 13025/211/2011 – Europarlamentare 2009

– Data comiterii presupuselor fapte: 7 iunie 2009

– Începere urmărire penală: ?

– Întocmire rechizitoriu Parchetul Curţii de Apel Cluj: ?

– Înregistrare Judecătoria Cluj-Napoca: 9 mai 2011

– Primul termen: 6 septembrie 2011

– Pronunţare: 10 aprilie 2012

Dosarul: 8142/211/2012 – disjuns din dosarul 13025/211/2011

– Pronunţare: 20 septembrie 2012

Şi aici avem foarte multe deosebiri. Pornim de la cea mai „nevinovată”: dosarul privind alegerile europarlamentare a fost instrumentat de către procurori locali, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj; dosarul de la referendum a beneficiat de procurori de la cel mai înalt nivel, adică de la Procuratura Generală de la Bucureşti.

Nu ştim – pentru că legat de dosarele alegerilor din perioada 2008 – 2009, slujbaşii din subordinea dnei Laura Codruţa Koveşi au fost foarte zgârciţi cu informaţiile – cînd a început urmărirea penală şi când a fost întocmit rechizitoriul în dosarul de la europarlamentare. Ştim însă că în dosarul de la referendum urmărirea penală a început la nici trei săptămâni de la referendum, şi în două luni şi jumătate s-a întocmit şi rechizitoriul. O celeritate foarte rar întâlnită în justiţia din România.

Partea cea mai interesantă este însă următoarea: dosarul de la europarlamentare a ajuns în instanţă la 23 de luni de la comiterea presupuselor fapte, în timp ce dosarul de la referendum a ajuns la 4 luni şi câteva zile. Suntem în faţa unei „super-celerităţi” !!!

Şi la timpul scurs între înregistrarea la tribunal şi pronunţarea sentinţelor avem viteze diferite: 11 luni în dosarul de la europarlamentare, 6 luni în cel de la referendum.

De ce atâtea diferenţe între cauze SIMILARE? Din nou trebuie să ne gândim la implicarea politicului în actul de justiţie. Pentru că este clar că dosarele referendumului au avut o prioritate nemainîntâlnită până acum.

Ordin de zi pe marea unitate, în presă?

Foarte interesant, legat de condamnările de la Cluj privind referendumul, este modul cum au apărut în presă informaţiile. ATENŢIE!, sentinţele s-au dat în şedinţă publică pe 10 mai 2013. Deci acum mai bine de 40 de zile (Pe 16 iunie a devenit disponibilă şi motivarea instanţei). Niciun mediu de informare nu a dat ştirea cu aceste condamnări pe 10 mai, sau în zilele următoare. De ce? Probabil pentru că niciun ziarist local nu a fost la proces pe 10 mai, şi, probabil pentru că subiectul nu era interesant, cei 8 condamnaţi fiind reprezentanţi ai etniei romilor.

Surprinzător, informaţia este aruncată vineri 21 iunie pe piaţă. B1 TV este primul mediul de informare care dă ştirea în jurul orelor 16.00. La 16,43, ştirea este publicată pe site-ul postului, având următorul intro: „Magistrații de la Tribunalul Cluj au decis, vineri, primele condamnări din dosarul referendumului din iulie 2012…”. De aici o grămadă de ştirişti amatori şi superficiali au preluat informaţia, fără să o verifice. Şi au preluat-o inclusiv cu eroarea „Tribunalul Cluj”, deşi se ştia din 5 decembrie 2012 că dosarul era de competenţa Judecătoriei Cluj-Napoca. Şi mai interesnt este faptul că site-ul B1TV nu modifică ştirea, deşi la orele 18.31 publică motivarea sentinţei, de unde reiese clar ca bună ziua că pronunţarea a avut loc pe 10 mai a.c.

Mult mai lată o fac cei de la Hotnews. Ei preiau informaţia de la B1TV, dar tot cu versiunea „Tribunalul Cluj”, pentru ca patru rânduri mai jos să redea o declaraţie a preşedintelui Judecătoriei Cluj-Napoca, citat de Agerpres. Numai că magistratul, nu a spus că „vineri” s-au dat sentinţe, ci doar că judecătoria a dat sentinţe. (Şi corespondentul Agerpres, extrem de prudent, nu a pomenit nimic de ziua de 21 iunie – n.a.)

Nici cei de la Evz nu au vrut să fie mai prejos, iar corespondentul de la Cluj a scris şi el după ureche: „Magistrații de la Judecatoria Cluj Napoca au decis, astăzi, primele condamnări din „Dosarul referendumului” (…) din iulie 2012, mai multe persoane acuzate de fraudă fiind condamnate la pedepse cuprinse între 1 și 3 ani de închisoare cu suspendare”. Ştirea a fost publicată la 18.30.

Se impune întrebarea: de ce s-a ales ziua de 21 iunie pentru scoaterea pe piaţă a acestei informaţii pierdute acum 42 de zile, şi de ce s-a încercat să se acrediteze ideea că sentinţele s-au pronunţat vineri 21?. Cine ştie să citească printre rânduri, îşi va da imediat seama.

%d blogeri au apreciat asta: