Tag Archives: RESPINGEREA CANDIDATURII LUI MIRCEA DIACONU

MARIAN MUHULET,PURTATORUL DE CUVANT AL BEC,A DECLARAT ,MIERCURI,CA A FOST RESPINSA CANDIDATURA LUI MIRCEA DIACONU LA ALEGERILE EUROPARLAMENTARE!,MIRCEA DIACONU A FACUT CONTESTATIE LA TRIBUNALUL BUCURESTI!

4 apr.

De ce a respins BEC candidatura lui Mircea Diaconu pe europarlamentare 418
Foto: Agerpres

Biroul Electoral Central (BEC) a decis să nu accepte candidatura lui Mircea Diaconu la europarlamentare, ca urmare a scandalului acestuia cu Agenţia Naţională de Integritate (ANI). 

 
Membrii Biroului au considerat că la data depunerii candidaturii pentru alegerile europarlamentare Mircea Diaconu s-ar afla în perioada de interdicţie impusă de Înalta Curte. 
 
Contestaţia lui Mircea Diaconu la această decizie va fi luată în discuţie în această seară, la Tribunalul Bucureşti, instanţă care ieri, atunci când a judecat o contestaţie la candidatura actorului, spunea că acesta nu ar fi decăzut din drepturi. 

Citiţi aici decizia BEC privind respingerea lui Diaconu la alegerile europarlamentare

 
Admiterea sau respingerea candidaturilor de către BEC trebuie să se facă până în 5 aprilie, astfel că instanţele vor soluţiona contestaţiile în regim de urgenţă, în cel mult două zile. Candidaturile rămân definitive cel mai târziu în 16 aprilie.

Agenţia Naţională de Integritate a trimis BEC, în 26 martie, o informare în care se arăta că Mircea Diaconu nu îndeplineşte condiţiile legale de validare a candidaturii sale pentru Parlamentul European.

 
Pe 19 martie, Mircea Diaconu a anunţat că şi-a dat demisia din PNL şi va candida independent la alegerile europarlamentare, el adăugând că urmează să strângă 100.000 de semnături pentru a-şi putea depune candidatura „şi pentru ca ANI să o poată contesta”.
 

Pe de altă parte, în 13 martie, după ce Curtea de Apel Bucureşti l-a achitat pe Mircea Diaconu pentru conflict de interese, ANI informa că această decizie a instanţei „nu influenţează în niciun fel interdicţia de a ocupa o funcţie sau o demnitate publică, respectiv cea de membru al Parlamentului European”.

Pe 21 iunie 2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât irevocabil că senatorul Mircea Diaconu s-a aflat în incompatibilitate din decembrie 2008, în condiţiile în care, pe lângă calitatea de parlamentar, acesta ocupa şi funcţia de director-manager al Teatrului „C. I. Nottara” din Capitală, funcţie de conducere specifică unei instituţii publice locale.
 
În noiembrie 2012, Mircea Diaconu, atunci senator PNL, a fost trimis în judecată pentru cinci fapte de conflict de interese. Dosarul a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa competentă să judece parlamentari.

MOTIVELE PENTRU CARE CANDIDATURA LUI MIRCEA DIACONU CA INDEPENDENT NU VA FI ADMISA LA BEC!

2 apr.

De ce NU ii va fi admisa candidatura lui Mircea Diaconu

 
MIRCEA DIACONU - CRISTIAN TOPESCU - LEGEA BUGETULUI

Biroul Electoral Central va decide astazi care din listele de candidaturi sunt valabile si care nu si deci cine va putea candida la alegerile parlamentare si cine nu – e vorba atat de liste de partid cat si de candidaturi individuale.

De departe cel mai mare interes il suscita candidatura lui Mircea Diaconu. Deja la BEC au ajuns doua contestatii, dar ele au fost transmis deja catre justitie si foarte probabil sa fie respinse ca inadmisibile deoarece au fost depuse inainte de termenul de la care pot fi depuse – adica decizia BEC de admitere sau nu a candidaturii.

Numai ca exista deja o inaintare venita din partea Agentiei Nationale de Integritate care le arata celor de la Biroul Electoral Central ca domnul Mircea Diaconu a pierdut un proces la Inalta Curte de Casatie si Justitie si potrivit acelei sentinte nu poate ocupa pentru o perioada de 3 ani nici o functie publica.

De partea sa… Mircea Diaconu recunoaste decizia, dar interpreteaza altfel legea – ca are interdictia sa ocupa aceeasi functia in care a fost gasit incompatibil – adica cea de senator al Romaniei.

Care e pana la urma interpretarea legala cea buna? Prima interpretare e in spiritul legii, in timp ce a doua e una pur literala si gramaticala. Cei care sustin prima varianta sustin ca e absurd ca un om sa fie rau pentru functia de senator al Romaniei, dar excelent pentru una de europarlamentar, in timp ce sustinatorii variantei II sustin ca delimitarea legiuitorului este una foarte clara si deci nu sunt probleme.

Pentru a deslusi itele incurcate ale acestui caz vom face apel la cazul unui alt senator cu o problema asemanatoare – senatorul PNL Akos Mora. Domnia sa a fost consilier judetean inainte de a fi senator si ulterior in timpul mandatului de senator Agentia Nationala de Integritate a decis si apoi a fost confirmata aceasta decizie si de o sentinta definitiva si irevocabila a ICCJ ca senatorul Akos Mora pe vremea cand era doar consilier judetean a fost incompatibil.

Evident ca santiunea din Legea 176/2010 era aceea a pierderii mandatului si o interdictie de 3 ani pentru demnitatile publice. Numai ca domnia sa a ramas senator in ciuda deciziei definitive si irevocabile a ICCJ si dupa o decizie a Curtii Constitutionale. Totul s-a  blocat la Senat care refuza sistematic sa puna in aplicare o decizie a CCR prin care este pus sa expliciteze in clar daca e vorba de acelasi mandat in timpul caruia a fost incompatibilitatea sau de orice functie in care s-ar fi putut alfa ulterior persoana in cauza.

Dar ce se va intampla in Cazul Diaconu? E clar ca o decizie va fi luata zilele acestea si apoi se va ajunge in instanta – Tribunalul Bucuresti si apoi cu contestatie la Curtea de Apel Bucuresti si o decizie se va rasfrange ulterior la toate cazurile asemenatoare.

Potrivit informatiilor noastre in momentul in care au luat decizia in Cazul Diaconu si Cazul Akos Mora judecatorii de la ICCJ au aplicat legea in spiritul ei:

Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicţia de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate.”

sursa: Legea 176/2010 – Art.25, Teza II (privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative)

E greu de crezut deci ca niste reprezentanti ai ICCJ asa cum sunt cei 5 judecatori membri ai BEC vor citi legea altfel. Foarte posibil ca si cei 3 reprezentanti ai Autoritatii Electorale Permanente din BEC sa citeasca la fel legea si deci sa ie deja o majoritate pentru o anumita interpretare a legii. Raman doar cei 7 reprezentanti ai partidelor politice care vor vota cel mai probabil politic sau/si cu gandul la propriul interes.

La cum arata lucrurile in acest moment cel mai probabil candidatura lui Mircea Diaconu va fi respinsa la BEC.

Evident ca orice decizie s-ar lua in Cazul Diaconu se va ajunge in instanta. In acest va exista si o jurisprudenta care va fi ulterior invocata in toate cazurile asemanatoare.

 

Biroul Electoral Central (BEC) va decide miercuri privind validarea sau invalidarea candidaturilor la alegerile europarlamentare, a declarat marţi pentru AGERPRES purtătorul de cuvânt al BEC, Marian Muhuleţ. El a menţionat că în cazul în care finalizarea deciziilor nu se va putea face miercuri, dezbaterile pe această temă vor continua până cel mai târziu sâmbătă. Contestaţiile vor putea fi depuse până pe 10 aprilie.

Ultima zi de depunere a candidaturilor la alegerile europarlamentare a fost 26 martie, ora 24,00. Alianţa Electorală PSD-UNPR-PC, Partidul Democrat Liberal, Partidul Naţional Liberal, Uniunea Democrată Maghiară din România, Partidul Mişcarea Populară, Partidul Noua Republică, Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢCD), Partidul Poporului Dan-Diaconescu, Partidul Dreptăţii Sociale, Partidul Ecologist Român, Alianţa Naţională a Agricultorilor, Forţa Civică, Partidul Verde şi Alternativa Socialistă au depus câte o listă de candidaţi, în vreme ce Partidul România Mare (PRM) două – de către Corneliu Vadim Tudor, respectiv Gheorghe Funar.

Candidaţii independenţi care şi-au depus candidatura la europarlamentare sunt: Georgiana Corina Ungureanu, Filip Constantin Tiţian, Adrian Toader, Dănuţ Liga, Vasile Iustuc, Nicolae Toteanu, Paul Purea, Pericle Capsali, Peter Costea, Mircea Diaconu şi Valentin Eugen Dăeanu. anunță Agerpres.

%d blogeri au apreciat asta: