Tag Archives: RESPINS SESIZAREA LUI TRAIAN BASESCU

CCR A RESPINS SESIZAREA DEMISULUI PENAL TRAIAN BASESCU.LOVITURA GREA PENTRU ONG-URILE LOIALE LUI BASESCU!

5 feb.

În maximum 2 ani de zile, ONG-urile care au denumiri apropiate sau similare unor instituţii sau autorităţi de stat trebuie să îşi schimbe denumirea. Traian Băsescu s-a bătut ca un leu să modifice o lege care în toamna lui 2011 a fost operată chiar de către juriştii PDL.

 

Imagine

 

CCR a respins sesizarea lui Traian Băsescu

Cu majoritate de voturi, Curtea Constituţională a respins o sesizare a preşedintelui Traian Băsescu şi a decis că legea de aprobare a OG 26/2000 privind fundaţiile şi asociaţiile este constituţională. Suntem în faţa unei înfrângeri grele a unei categorii de suporteri fanatici ai lui Traian Băsescu şi a zonei politice pe care acesta o susţine. Este vorba în mare parte de cele 15-20 de ONG-uri, unele dintre ele de mică anvergură, dar extrem de gălăgioase, care în ultimii ani (s-a văzut cel mai bine în 2012 înainte şi după referendumul pentru demiterea preşedintelui) au şi confiscat termenul generos de „societate civilă”, au făcut politica Cotroceniului, au retransmis mesajele lui Traian Băsescu şi au atacat la baionetă orice acţiune a zonei politice neagreate de preşedinte. Sunt notorii scrisorile deschise şi apelurile transmise în 2012 liderilor organismelor europene prin care USL era acuzat de aberaţii de genul schimbării judecătorilor CCR şi altele.

ONG-urile respective, probabil şi altele, au fost deranjate de faptul că legea de aprobare a OG 26/2000 nu le mai permite să aibă denumiri care sunt relativ identice cu denumiri ale unor instituţii oficiale de stat. Astfel, o asociaţie sau fundaţie nu mai are dreptul să utilizeze în denumire – pentru a nu genera confuzii – termeni precum: „inspectorat”, „autoritate”, „comisariat”, „consiliu”, „agenţie”, „poliţie”, „gardă” şi altele similare. De asemenea, este interzis ca denumirea unui ONG să fie identificată sau asemănătoare cu denumirea oricărei structuri profesionale, de exemplu: „Barou”, „Cameră”, „Uniune Naţională”, „Consiliul Naţional” etc.

De asemenea, ONG-urile respective au mai fost deranjate şi de faptul că legea prevede ca, în 2 ani de la intrarea în vigoare, asociaţiile şi fundaţiile care conţin denumiri cu probleme sunt obligate să-şi schimbe numele, alternativa fiind dizolvarea lor.

O lege cu o „istorie” bogată şi „schisma” PDL

Legea de modificare a OG 26/2000 a fost înregistrată la Parlament la sfârşitul anului 2010 şi îi avea drept autori pe Sergiu Andon şi Florin Iordache (PSD), Alina Gorghiu şi Paul Ichim (PNL) şi Mate Andras Levente (UDMR). Numai că parlamentarii mai sus menţionaţi nu au nicio legătură cu textul care a fost atacat de Traian Băsescu şi de ONG-uri. Din contră. Cei 5 au încercat de fapt să modifice Legea 34/2010 – una dintre legile care au mai modificat pe parcursul timpului ordonanţa din anul 2000. Atenţie însă, Legea 34/2010 prevedea exact ceea ce prevede legea care a trecut acum pe la CCR. Legea din 2010 este adoptată cu o foarte largă majoritate în Parlament şi pe 5 martie 2010, Traian Băsescu o promulgă fără probleme. La puţine zile după ce Traian Băsescu a promulgat legea, ONG-urile au început să se agite şi au început o activitate de „lobby” la parlamentari pentru a se modifica legea. Şi au găsit înţelegere la cei 5 parlamentari mai sus enunţaţi. Care de fapt nu au făcut altceva în 2011 decât să „dilueze” Legea 34/2010 şi să reintroducă învechita formă iniţială a OG 26/2000, care prevedea doar că „este interzis ca denumirea asociaţiei să fie identică sau asemănătoare până la confuzie cu denumirea altei persoane juridice”. În luna mai 2011, Senatul respinge varianta celor 5 şi urmează o lovitură de teatru la Camera Deputaţilor: la Comisia juridică, controlată de PDL, se schimbă radical legea în formula actuală, culmea cu contribuţia directă a unui deputat PDL. Pe 19 iunie 2012, legea este adoptată în Camera Deputaţilor cu 174 de voturi „pentru”, 0 „contra” şi 5 abţineri. Imediat ONG-urile au luat foc şi pentru prima oară au atact şi PDL-ul. Este adevărat, în plenul Camerei au fost puţini deputaţi PDL, dar cei mai mulţi au votat „pentru”. Pe 6 iulie 2012, Traian Băsescu, înainte de a intra în vigoare suspendarea, retrimite legea la Parlament pentru reexaminare. Manevra lui Traian Băsescu nu are succes şi pe 10 decembrie 2013, în Cameră, legea este (re)votată cu 264 voturi „pentru”, 32 „contra” (PDL) şi 21 de abţinei (PPDD). Pe 23 decembrie 2013, Traian Băsescu trimite legea la Curtea Constituţională. După cum se poate vedea, în 2010, Traian Băsescu a considerat că legea de atunci este bună, dar în 2012, un text similar de lege l-a considerat ca fiind neconstituţional.

MAGISTRATII CCR PUN PICIORUL IN PRAG:AU RESPINS SESIZAREA LUI TRAIAN BASESCU PRIVIND PARTICIPAREA LA CONSILIUL EUROPEAN!

6 nov.

CCR respinge sesizarea lui Băsescu privind participarea la Consiliul European

Curtea Constituţională a respins, miercuri, cu majoritate de voturi, constestaţia formulată de preşedintele Traian Băsescu privind legea care reglementează reprezentarea României la Consiliul European.

Anunţul a fost făcut, miercuri, de preşedintele Curţii, Augustin Zegrean. Acesta a precizat că sesizarea formulată de preşedintele Traian Băsescu a fost respinsă ca nefondată şi neîntemeiată, decizia fiind luată cu majoritate de voturi.

Potrivit Administratiei Prezidentiale, motivele cererii presedintelui Basescu erau legate de faptul ca prevederile acestei legi sunt neconstitutionale.

Faptul că CCR a respins sesizarea Administraţiei prezidenţiale nu reprezintă aşa cum au şi interpretat unii, o înfrângere a lui Traian Băsescu. Pentru că legea votată în Parlament oricum nu-l afecta. Când vrea să meargî la reuniuni europene Traian Băsescu îşi dă singur mandatul şi NU este obligat să îl prezinte Parlamentului. Dacă însă preşedintele îl deleagă pe premier, atunci acesta trebuie să prezinte mandatul în Parlament pentru aprobare.

Pe Traian Băsescu l-a deranjat în special următoarea formulare din lege: „Preşedintele României se poate adresa Parlamentului pentru a-şi prezenta mandatul”. Or sintagma „se poate” NU creează vreo obligaţie pentru preşedinte. Deci este clar că sesizarea a fost una ce nu avea cum să atace efecte juridice ale legii.

Băsescu-CCR-ghimpele.ro_

Basescu a facut doua sesizari la CCR in acest sens. Prima a avut loc pe 25 iunie 2012, atunci cand Traian Basescu a cerut magistratilor sa se pronunte cu privire la cine va reprezenta Romania la summitul european din 28-19 iunie 2012. La timpul respectiv, CCR i-a dat dreptate presedintelui.

“In exercitarea atributiilor constitutionale, presedintele Romaniei participa la reuniunile Consiliului European, in calitate de sef al statului. Aceasta atributie poate fi delegata de catre presedintele Romaniei, in mod expres, primului-ministru”, a fost mesajul CCR transmis printr-un comunicat.

A doua oara, Traian Basescu a trimis, pe 9 octombrie, presedintelui Curtii Constitutionale, Augustin Zegrean, o sesizare de neconstitutionalitate asupra Legii privind cooperarea dintre Parlament si Guvern in domeniul afacerilor europene.
Pentru a pune de acord legea cu deciziile Curtii Constitutionale, pe 15 aprilie 2012, Senatul, in calitate de camera decizionala, a adoptat Legea privind cooperarea dintre Parlament si Guvern in domeniul afacerilor europene. Avand in vedere ca in aceasta lege, potrivit Administratiei Prezidentiale, “seful statului isi pierde atributia de a emite mandatul de reprezentare la reuniunile Consiliului European”, a fost retrimisa de la Traian Basescu, inapoi in Senat pentru reexaminare. In 23 septembrie, Senatul, in calitate de camera decizionala, a adoptat din nou legea fara modificarea ceruta, iar in data de 30 septembrie, Parlamentul a retransmis-o Presedintelui Romaniei in vederea promulgarii.

%d blogeri au apreciat asta: