Tag Archives: REVIZUIREA CONSTITUTIEI

CRIN „PARSIVEL”ANTONESCU SI „PUMNII IN CAP ” ,PRIMITI DE LA CCR SI COMISIA DE LA VENETIA!

6 apr.

Antonescu explica „pumnii in cap” primiti de la CCR si Comisia de la Venetia

 
Crin Antonescu

Referendumul privind revizuirea Constituției ar putea avea loc cel mai devreme în 2015, a susținut, duminică, la Piatra Neamț, liderul PNL, Crin Antonescu, președinte al Comisiei de revizuire a Constituției. El a explicat asa-zisii “pumni in cap” primiti de la CCR si Comisia de la Venetia pe tema proiectului de revizuire a Constitutiei.

El a precizat că în calitatea pe care o are a solicitat membrilor comisiei să înceapă discuțiile, pe baza recomandărilor Curții Constituționale și a Comisiei de la Veneția.

‘Referendumul are șanse doar cu prevederea de 30% a validării, deci abia în 2015, dacă până atunci forma Constituției va fi dezbătută și votată cu două treimi din Parlament’, a apreciat Crin Antonescu.

Liderul PNL a precizat că a existat o puternică și susținută campanie politicianistă din partea președintelui Traian Băsescu, care a prezentat modificarea Constituției ‘ca pe o a doua tentativă de lovitură de stat’.

‘Când au venit detaliile de la Curtea Constituțională și Comisia de la Veneția, au fost prezentate ca niște pumni dați în cap nouă. La Curtea Constituțională sunt două comentarii: unele de care trebuie să ținem cont, chiar dacă nu suntem de acord, iar în rest sunt niște sugestii, păreri, care sunt tratate cu interes și respect dar nu mai mult de atât, pentru că nu Curtea Constituțională este legiuitor. Ca atare, ce ni se spune că încalcă limitele revizuirii, am scos. La Veneția avem observații de care putem ține cont și bineînțeles că vom ține. Le vom discuta în comisie’, a precizat Crin Antonescu.

Liderul PNL a subliniat că cel mai important este că nici Curtea Constituțională și nici Comisia de la Veneția nu au semnalat chestiuni grave care să țină de statul de drept și că păstrarea parlamentului bicameral nu a fost contestată.

Agerpres.

„PUPAZA”BASISTA ,CRIN ANTONESCU : „DACA USD ADOPTA TOATE SOLICITARILE CCR E DE PUS IN DISCUTIE DACA MAI FACEM REVIZUIREA CONSTITUTIEI!”

17 feb.

 

 

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, luni, că în cazul în care USD este decisă să adopte „fără discuţie” toate solicitările Curţii Constituţionale privitoare la revizuirea Constituţiei, se pune problema dacă mai are rost o revizuire a Legii fundamentale.

 

 

„Ce vreau eu să ştiu de la mica uniune (USD – n.r.) este dacă dânşii – care au împărtăşit şi împreună cu care în programul electoral am vorbit despre o modificare a Constituţiei în acest sens – mai susţin această variantă sau, aşa cum rezultă din ultima declaraţie, renunţă, adoptă fără discuţie toate solicitările Curţii Constituţionale, pentru că atunci, sigur, e de pus în discuţie dacă mai facem vreo revizuire sau nu”, a spus liderul PNL.

În context, Antonescu s-a referit la articolul potrivit căruia preşedintele trebuie să respecte rezultatul alegerilor parlamentare.

„De pildă, Curtea Constituţională nu e de acord cu articolul care îl constrânge pe preşedinte să respecte într-un anumit fel rezultatul alegerilor parlamentare. Nu e vorba că cineva devine automat prim-ministru, reprezentantul partidului de pe locul 1 sau alianţei de pe locul 1. Nimeni nu a spus vreodată aşa ceva, este o interpretare greşită sau răuvoitoare. Este vorba de obligaţia preşedintelui de a acorda mandatul, pentru a încerca să formeze un guvern, reprezentantului partidului sau alianţei clasate pe locul 1 în alegeri. Omul acela nu devine automat prim-ministru, el trebuie să se ducă în Parlament, să-şi găsească o majoritate, să se supună unui vot de investitură care îl confirmă sau nu ca prim-ministru”, a explicat Antonescu.

El a arătat că acest articol este unul esenţial şi avea rolul de a preveni în România crize politice.

„De ce Curtea socoteşte că acest articol nu este acceptabil… Vom discuta, numai că noi modificăm o Constituţie tocmai pentru faptul că vechea alcătuire constituţională nu mai corespunde din punctul de vedere al iniţiatorilor situaţiei de fapt. Sunt aşadar, opţiuni. Curtea poate să aibă cu unanimitate sau cu majoritate o viziune despre aceste lucruri, dar rolul ei este acela de a ne spune imperativ ce anume nu se poate modifica pentru că încalcă limitele revizuirii. Ori, din punctul acesta de vedere, fără a fi jurist, afirm categoric că e greu spre imposibil de susţinut că o asemenea prevedere încalcă limitele revizuirii”, a susţinut liderul PNL.

Pe de altă parte, Antonescu a remarcat că „formula de păstrare a Parlamentului bicameral atât de criticată, de pârâtă, de denunţată atât de dl Băsescu şi cei din Opoziţia parlamentară a fost acceptată de CCR şi nu se află printre cele articolele contestate sau puse în discuţie”.

„Cu alte cuvinte nu încalcă limitele revizuirii, niciun alt principiu democratic menţinerea formulei unui Parlament bicameral”, a spus Antonescu.

El a precizat că în legătură cu observaţiile CCR va fi convocată Comisia de revizuire a legii fundamentale.

„Este vorba de o serie de obiecţii, pe de-o parte ţinând de limitele revizuirii şi care din punctul meu de vedere sunt îndreptăţite, putem să discutăm în ce măsură împărtăşim părerea, vedeţi că în legătură cu unele nici în CCR nu există unanimitate (…). Alte observaţii sau recomandări ale Curţii sunt altceva. În sensul acesta (…) articole de modificare, prevederi de modificare pe care noi le-am introdus cu toată bună-credinţa şi pentru a putea crea la nivel constituţional, deci la nivel cel mai înalt şi cel mai solid, o piedică împotriva traseismului politic sau o piedică în calea expandării (…) numărului de parlamentari sunt respinse şi sunt considerate a aduce atingere fie limitelor revizuirii, fie unor principii sau reguli generale. Nu ştim exact care. O să discutăm”, a spus el.

Liderul PNL a susţinut că din punct de vedere juridic şi constituţional este justificat faptul că articolul privitor la traseism ar aduce atingere limitele revizuirii legii fundamentale.

„Am încercat să introducem, pornind de la exemplul autorităţilor locale, o asemenea prevedere într-un scop sănătos pentru că este nevoie. Dacă ne spune Curtea că aşa ceva nu este constituţional poate să căutăm o altă formă, însă este nevoie ca într-un fel sau altul să punem capăt acestui fenomen care în ultimii a viciat şi viciază profund viaţa politică din România şi sensul democraţiei. Sensul democraţiei este să respecţi votul pe care un om şi l-a dat sub culorile unui partid, cu un anumit program politic sau sub culorile unei alianţe”, a afirmat liderul PNL.

În ceea ce priveşte reducerea numărului de deputaţi la 300 el a susţinut că nu crede că o astfel de prevedere poate fi considerată o atingere a limitelor revizuirii şi a menţionat că se va încerca să se fixeze această prevede în Constituţie. AGERPRES.

LIDERUL PNL CRIN ANTONESCUDESPRE REVIZUIREA CONSTITUTIEI: „ARTICOLUL ACELA CARE SPUNEA CA PRESEDINTELE TARII PREZIDEAZA SEDINTELE CSM A FOST ELIMINAT!”

5 feb.

 

 

Preşedintele Comisiei pentru revizuirea Constituţiei, Crin Antonescu, a declarat marţi că din noua Lege fundamentală a fost eliminat articolul care prevede că şeful statului prezidează şedinţele Consiliului Superior al Magistraturii.

 

 

„Articolul acela care spune că preşedintele ţării prezidează şedinţele CSM a fost eliminat. Dacă acest CSM este reprezentantul şi apărătorul independenţei justiţiei atunci el nu poate fi prezidat de cineva din afara sa, reprezentant al altei puteri sau reprezentant al sistemului politic în faţa justiţiei. Chestiunea privitoare la preşedinte şi la golirea funcţiei prezidenţiale de conţinut se dovedeşte neadevărată. Preşedintele păstrează toate puterile semnificative pe care le-a avut, sunt doar două lucruri clarificate, se spune foarte clar cum dă şi cui dă preşedintele după alegeri mandatul pentru a încerca să formeze Guvernul”, a spus Antonescu, la finalul şedinţei Comisiei pentru revizuirea Constituţiei.

El a adăugat că forma revizuită a Legii fundamentale stabileşte că preşedintele încredinţează mandatul pentru formarea Guvernului persoanei propuse de partidul sau alianţa politică situată pe locul întâi la alegeri, aceea primeşte mandatul şi se duce în Parlament unde îşi verifică o majoritate. În cazul în care el nu primeşte votul de învestitură depune mandatul şi procedura continuă.

„Alte clarificări făcute de noi se referă la reprezentarea la Consiliul European a ţării noastre. Atunci când sunt reuniuni care ţin de discutarea, de negocierea unor tratate internaţionale sau ale Uniunii Europene, când e vorba de politica externă a UE, de politica de securitate, România e reprezentată de preşedinte, când e vorba de celelalte chestiuni care ţin de obişnuitul guvernării, chestiuni financiare, economice, sociale, este reprezentată de primul-ministru”, a menţionat Antonescu. AGERPRES.

LIDERUL LIBERAL CRIN ANTONESCU SI REFERENDUMUL PENTRU REVIZUIREA CONSTITUTIEI,DUPA INTILNIREA CU TRAIAN BASESCU!

21 iul.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, sâmbătă, că probabilitatea ca referendumul pentru revizuirea Constituţiei să fie amânat după anul care se scurge deja, în acord cu decizia Curţii Constituţionale, şi organizat poate chiar o dată cu alegerile prezidenţiale, devine din ce în ce mai mare.

ce-cadou-i-a-trimis-traian-basescu-lui-antonescu-de-ziua-lui-cu-ocazia-aniversarii-am-trimis-169019

„Aşteptăm ca la începutul sesiunii parlamentare să stabilim un calendar, numai că acest calendar va trebui racordat la decizia politică, strategică de această dată când supunem proiectul final referendumului. Şi, deocamdată, aşa cum lucrurile s-au conturat, probabilitatea ca referendumul să fie amânat după anul care se scurge, deci pus undeva, poate chiar cu alegerile prezidenţiale, devine din ce în ce mai mare”, a spus Antonescu, în emisiunea Q&A, la Antena 3.

El a precizat că nu a vorbit cu preşedintele Traian Băsescu, în cadrul întrevederii de sâmbătă dimineaţă, despre calendar, referendum sau suprapunerea acestui referendum cu prezidenţialele.

PRESEDINTELE PD-L VASILE BLAGA ,SLUGA LUI BASESCU A DECLARAT CA DEMOCRAT-LIBERALII VOR INDEMNA POPULATIA SA BOICOTEZE PROIECTUL DE REVIZUIRE A CONSTITUTIEI!

7 iul.

Preşedintele Partidului Democrat Liberal, Vasile Blaga, a declarat sâmbătă că democrat-liberalii vor boicota proiectul de revizuire a Constituţiei şi vor îndemna populaţia să facă acelaşi lucru.

136799155768873917688_blaga

„Noi nu suntem de acord şi nu vom vota şi vom îndemna populaţia României, după ce o vom informa, să boicoteze proiectul de Constituţie al USL. Nu putem accepta ca USL să nu ţină cont de voinţa poporului exprimată la referendumul validat în 2009, care se referă la Parlament unicameral şi 300 de parlamentari. Considerăm că orice discuţie despre numărul de camere şi de parlamentari este inutilă din moment ce cetăţenii României s-a pronunţat, nu putem fi de acord nici cu transformarea pe şest a republicii semiprezidenţiale în republică parlamentară, o făceau chiar parlamentară, dar nu au avut curaj să se opună voinţei populare pentru că românii, în proporţie de peste 90 %, doresc să-şi aleagă preşedintele, dar au golit de conţinut prerogativele acestuia, mai mult, l-au şi scos din puterea executivă”, a spus Blaga la Consiliul Naţional de Coordonare al PDL.

El a adăugat că cel mai grav lucru îl reprezintă faptul că cei de la USL doresc să transforme majoritatea parlamentară „într-un organ suprem de putere în stat” şi îl definesc ca forul suprem de dezbatere şi decizie în stat.

„Dacă s-ar aplica acest proiect de Constituţie cum am mai putea vorbi de echilibrul puterilor în stat din moment ce de fiecare dată ar avea dreptate doar Parlamentul, cum mai putem vorbi de drepturile şi libertăţile cetăţeneşti”, a mai afirmat Blaga.

„IMBATAT DE PUTERE”,PONTA PLUTESTE IN BAZA „KOABITARII”CU BASESCU SI „TUTERII”DIN MISCAREA POPULARA,TRATAND CU SUPERFICIALITATE CA USL AL CARUI COPRESEDINTE ESTE A FOST FACUT DE TATUCUL SAU BASESCU”O GASCA DE POLITICIENI”CARE ISI FAC O CONSTITUTIE!

2 iul.

Băsescu a vorbit pentru „ţuţării” de la Mişcarea Populară atunci când s-a referit la „gaşca de politicieni” care îşi face o Constituţie, a afirmat liderul USL, premierul Ponta, adăugând că nu este însă deranjat de cuvinte ale preşedintelui cât timp nu intervine în activitatea Guvernului.

p

„De unde ieşea preşedintele când a făcut declaraţia asta? Cred că a vorbit pentru oamenii de acolo. Cât timp preşedintele vorbeşte şi nu face nimic să împiedice activitatea guvernamentală – şi nu a făcut, din decembrie încoace nu pot să spun că vreodată m-a împiedicat în vreun fel sau a intervenit în activitatea Guvernului – cât timp vorbeşte pentru ţuţării aceia ai domniei sale de la Mişcarea Populară, pentru ziarişti, e treaba lui. Eu ştiu că totdeauna oamenii ăia stau în spatele preşedintelui şi dau din cap că sunt de acord, nu i-am auzit să aibă alte opinii”, a spus Ponta la RTV.

El a adăugat totuşi că a fost o exprimare nefericită a preşedintelui.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, sâmbătă, că referendumul din 2009 nu este respectat, iar „o gaşcă de politicieni” s-a hotărât să-şi facă o Constituţie, la fel, potrivit şefului statului, ca Adrian Năstase, el adăugând: „Şi de asta eu stau cu referendumul funcţie de reacţiile lor”

CO-PRESEDINTELE USL,LIDERUL LIBERAL,CRIN ANTONESCU ,DESPRE NOUA CONSTITUTIE,DESPRE ABUZURILE DIN PARTEA LUI TRAIAN BASESCU,DESPRE REFERENDUMUL DIN TOAMNA!

24 iun.

Co-preşedintele USL vorbeşte despre noua Constituţie, despre abuzurile din partea lui Traian Băsescu şi despre referendumul din toamnă.

1345267565Basescu_si_Antonescu

Iată cele mai importante declaraţii ale lui Crin Antonescu:

Constitutia concepută în 1991 a fost suficient de bună încât să permită tranziţia României la un regim pluralist. Numai că au trecut două decenii şi am simţit nevoia să completăm, să deschidem, să rezolvăm sau să întârim nişte drepturi.

În zona juridică avem regimul proprietăţii. Proprietatea licită rămâne garantată în orice situaţie.

Avem o situaţie care a fost sesizată şi care s-a agravat: lipsa a ceea ce juriştii numesc egalitatea de mijloace procesuale între apărare şi acuzare.

Procurorii au un rol extrem de important . Avem nevoie de procurori puternic, liberi.

Apare pentru prima oară în Constituţie că starea normală de judecare a cuiva este în libertate. Sigur că există şi situaţia arestarii preventive, dar este o situaţie excepţională.

Probele obţinute ilegal sunt nule. Este pentru prima când într-o Constituţie a României apare acest lucru.

Românii vor să-şi aleagă preşedintele, vor ca acesta să aibă putere, dar nu toată puterea.

Preşedintele are toate prerogativele pe care le avea până acum. Totul este înţeles într-o logică în care preşedintele reprezintă întreaga Românie, dar nu conduce şi Guvernul.

Cu mandatul de 4 ani al preşedintelui evităm suprapunerea alegerilor parlamentare cu cele prezidenţiale .

Şeful CSM va fi un judecător

Eu am votat pentru stemă pe drapel, dar pentru stema regală, pentru stema veche.

PRESEDINTELE PNL CRIN ANTONESCU:”NU NE-A FOST BINE CU DOUA MANDATE DE CINCI ANI PENTRU PRESEDINTE!”

24 iun.

Prezent la o emisiune difuzata de postul Antena3, președintele PNL, Crin Antonescu vorbește despre proiectul reviziurii Constituției și de ce acesta a propus sa fie redus mandatul șefului de stat la 4 ani.

1350940869Antonescu

„Presedintele are in continuare toate prerogativele pe care le avea (…) el reprezinta Romania dar nu conduce si Guvernul. In ceea ce priveste mandatul: nu ii reducem puterea(..) cu 4 ani evitam suprapunerea alegerilor parlamentare cu alegerile prezidentiale.

Algerile parlamentare vor fi la jumatatea mandatului presedintelui. 4 ani este destul. Avem niste apucaturi din trecut pentru ca incepe sa existe o dependent de acea persoana.Presedintele reprezintă România, coordoneaza armata si etc.

Daca am avut doua mandate de 5 ani se pare ca nu ne-a fost prea bine, e totusi mult. ”

„MACACUL” TRAIAN BASESCU vs.NOUA FORMA A CONSTITUTIEI PE CARE O VA CONTESTA LA CCR!

21 iun.

Noua formă a Constituţiei aşa cum a ieşi din votul majoritar al USL formalizează soluţii pentru crizele politice din timpul mandatelor prezidenţiale ale lui Traian Băsescu, opţiunea fiind de a reduce la maximum atribuţiile preşedintelui, care în propunerea de nouă lege fundamentală are un rol pur decorativ, specific republicilor parlamentare.

constitutia-ghimpele1

Cu ce atribuţii a rămas preşedintele

După ce au ţinut să definească în Constituţie cine reprezintă puterile statului (legislativă- Parlament, executivă- Guvern şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, judecătorească- Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), membrii din Comisia pentru revizuire au făcut demersurile necesare pentru a-i reduce din atribuţiile şefului statului, lăsându-i acestuia un rol mai mult decorativ.

În primul rând, mandatul prezidenţial a fost redus de la cinci la patru ani, în condiţiile în care Traian Băsescu este singurul care a beneficiat de mandat prezidenţial de 5 ani.

Noile reglementări din proiectul de revizuire îl împiedică pe şeful statului să aibă ultimul cuvânt în desemnarea premierului, obligându-l să accepte candidatul propus de partidul sau alianţa care a câştigat alegerile. În plus, se preved detaliat paşii de urmat în cazul unui eşec la instalarea guvernului la prima încercare. Astfel, preşedintele va trebui să-i dea sarcina formării guvernului reprezentantului propus de formaţiunea/alianţa clasată pe locul al doilea ca număr de mandate, iar dacă şi în această situaţie nu se obţine votul de învestitură, premier va fi desemnat din partea coaliţiei care deţine majoritatea absolută în Parlament.

Care sunt noile prevederi privind desemnarea premierului

Art.103.- (1) Preşedintele îl desemnează drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv de alianţa politică care a participat la alegeri, care a obţinut cel mai mare număr de mandate parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor. În cazul în care există mai multe formaţiuni politice care au participat la alegeri şi care au obţinut acelaşi număr de mandate, Presedintele îl desemnează drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv alianţa politică care a participat la alegeri, care a obţinut cel mai mare număr de voturi, potrivit rezultatului oficial al alegerilor.

Art.103.- (4) În cazul în care candidatul pentru funcţia de prim-ministru îşi depune mandatul, nu se prezintă în faţa Parlamentului pentru acordarea votului de încredere în termenul prevăzut sau nu obţine votul de încredere, Preşedintele îl desemnează drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv alianţa politică care a participat la alegeri, care a obţinut al doilea cel mai mare număr de mandate parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor.

Art.103.- (5) În cazul în care cel de-al doilea candidat la funcţia de prim-ministru îşi depune mandatul, nu se prezintă în faţa Parlamentului pentru acordarea votului de încredere în termenul prevăzut sau nu obţine votul de încredere, Preşedintele îl desemnează drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de o coaliţie de formaţiuni politice parlamentare, care însumează majoritatea absolută a mandatelor parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor.

Totodată, şeful statului, potrivit noilor reglementări constituţionale, nu va mai putea refuza numirea unui ministru în caz de remaniere sau vacanţă a fucţiei. Mai mult, preşedintele nu va mai putea cere urmărirea penală a miniştrilor şi nici suspendarea din funcţie a acestora, aceaste atribuţii fiind mutate în fişa Parlamentului. Nici dreptul de a iniţia un referendum nu a fost lăsat neştirbit, acum, potrivit proiectului de revizuire a legii fundamentale, preşedintele putând cere acest lucru doar cu acordul Parlamentului.

În ce priveşte reprezentarea la reuniunile Uniunii Europene, şeful statului va putea să participe la acestea doar dacă au ca teme relaţiile externe ale UE, politica de securitate comună şi modificări ale tratatelor constitutive ale UE.

După ce atât Traian Băsescu, cât şi liderii PDL, au scos, din nou, în atenţia publică, rezultatul referendumului din 2009 privind parlament unicameral şi 300 de parlamentari, membrii din Comisia pentru revizuire s-au mulţumit doar cu limitarea numărului de deputaţi la 300, plus minorităţile.

Art.62.- (3) „Numărul deputaţilor nu poate fi mai mare de 300. La acest număr se adaugă reprezentanţii minorităţilor naţionale”.

Combaterea traseismului politic

O altă modificare de impact pentru parlamentari este şi interzicerea traseismului politic chiar prin legea fundamentală. Mult promovată de liberali, la iniţiativa senatorului Tudor Chiuariu, ideea ca un deputat sau senator să-şi piardă automat mandatul dacă părăseşte partidul pe listele căruia a candidat sau la înscrierea în altă fotrmaţiune a fost adoptată în Comisie, fiind votată în unanimitate.

Art.70.- (2) Calitatea de deputat sau de senator încetează:
e) la data demisiei din partidul politic sau formaţiunea politică din partea căreia a fost ales sau la data înscrierii acestuia într-un alt partid politic sau o altă formaţiune politică.

Tot pentru combaterea traseismului politic în rândul parlamentarilor a venit şi amendamentul referitor la interdicţia de a se forma noi grupuri parlamentare pe parcursul legislaturii.

Art.64.- (3) „Deputaţii şi senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere. La începutul legislaturii se constituie grupurile parlamentare ale partidelor politice sau formaţiunilor politice care au participat la alegeri. Pe parcursul legislaturii nu se pot constitui grupuri parlamentare noi”.

Cum se poate dizolva Parlamentul

Dacă înainte Parlamentul putea fi dizolvat dacă nu acorda votul de încredere pentru un Guvern nou format în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi după respingerea a cel puţin două solicitări, acum legislativul are mai multe şanse, cel puţin pe hârtie, ca să se dizolve. În primul rând, termenul de 60 de zile a fost redus la 30. De asemenea, preşedintele este obligat să dizolve parlamentul dacă acesta votează o hotărâre în acest sens.

După modificările făcute de Comisia pentru revizuirea Constituţiei, o altă situaţie de dizolvare poate apărea atunci când un referendum de demitere a preşedintelui a fost validat, în condiţiile legii, iar cel puţin jumătate dintre voturile exprimate sunt împotriva demiterii şefului statului. Astfel, după ce Parlamentul ar fi dizolvat, alegerile anticipate ar urma să fie organizate în maxim 45 de zile.

Art.95.- (4) “Dacă referendumul de demitere din funcţie este valid, dar propunerea de demitere nu întruneşte o majoritate de 50% plus unu din voturile valabil exprimate, Parlamentul va fi dizolvat, urmând ca în termen de 45 de zile calendaristice să se organizeze alegeri parlamentare anticipate”.

Moţiunea de cenzură şi moţiunea simplă

Alte modificări constituţionale se referă la moţiunea de cenzură şi la cea simplă. În cazul în care senatorii şi deputaţii vor depune o moţiune de cenzură şi vor retrage încrederea acordată Guvernului, iniţiatorii vor fi obligaţi să se prezinte şi cu un nume de candidat pentru funcţia de premier.

Art.113.- (1) ”Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Prin moţiunea de cenzură semnatarii propun o persoană drept candidat pentru funcţia de prim-ministru, iar aceasta va fi însărcinată de către Preşedinte cu formarea noului Guvern în cazul în care moţiunea de cenzură este adoptată”.

În cazul în care o moţiune simplă este adoptată, ministrul vizat va fi revocat, la propunerea premierului. Până acum, Constituţia nu prevedea vreo procedură obligatorie în cazul moţiunilor simple.

Art.112.- (3) Ministrul a cărui revocare a fost solicitată prin intermediul unei moţiuni simple, adoptate de către cele două Camere ale Parlamentului, este revocat din funcţie la propunerea primului-ministru.

Această prevedere are însă are un punct slab, în condiţiile în care în noua formă a Constituţiei s-a menţinut formularea că guvernul răspunde în solidar pentru activitatea sa. Pe cale de consecinţă, demiterea viza întregul guvern, nu doar un singur ministru.

Ce modificări au fost făcute pe justiţie

Nici la capitolul justiţie parlamentarii nu s-au ferit să facă modificări consistente, în primul rând restructurarea Consiliului Superior al Magistraturii. În capul listei, mandatul membrilor CSM a fost redus de la şase la patru ani, deşi reprezentanţii Consiliului s-au declarat clar împotrivă. Cu toate acestea, parlamentarii au suplimentat numărul reprezentanţilor societăţii civile în CSM, de la 19 la 21.

Tot la acest articol, parlamentarii din Comisia pentru revizuirea Constituţiei au decis ca Secţia de judecători din cadrul CSM să fie gestionată exclusiv de judecători, iar Secţia de procurori să se pronunţe exclusiv pe cariera profesională a procurorilor.

Art.134. -alin (1) „Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii propun Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor respectiv a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii. Secţia de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii gestionează în mod exclusiv cariera profesională a judecătorilor, iar Secţia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii gestionează în mod exclusiv cariera profesională a procurorilor. Hotărârile secţiilor se atacă direct la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.

Referitor la Curtea Constituţională, după abrogarea unui paragraf din articolul care o reglementează, parlamentarii au decis să-i ia din atribuţii şi Curţii. Astfel, după modificările făcute, CCR nu mai poate verifica şi hotărârile Parlamentului, o prevedere inclusă în legea de funcţionare a Curţii în urmă cu aproximativ 3 ani.

Stema se întoarce pe tricolor

Încă din primele zile de lucru ale Comisiei, parlamentarii au revenit în urmă cu 23 de ani şi au reintrodus stema pe drapelul ţării, la propunerea deputatului Gheorghe Emacu, urmând ca aceasta să fie stabilită printr-o lege organică. În acelaşi sens, în proiectul de revizuire s-a interzis şi profanarea steagului.

Art.12.- (1) „Drapelul României este tricolor, având pe fondul galben stema ţării; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu”.

Biserica, introdusă în Constituţie

Deşi în primă fază au respins amendamentul referitor la recunoaşterea Bisericii în Constituţie, parlamentarii au revenit asupra acestei idei şi au hotărât că rolul Bisericii Ortodoxe trebuie precizat şi în legea fundamentală, chiar înaintea Casei Regale şi a minorităţilor.

Art1.-( 1¹) „România recunoaşte rolul istoric, în constituirea şi modernizarea statului român, al bisericii ortodoxe şi al celorlalte culte religioase recunoscute de lege, al Casei Regale şi al minorităţilor naţionale”.

Drepturile minorităţilor

Proiectul de revizuire a fost votat cu majoritate de voturi, însă şi o abţinere. Cel care a refuza să voteze a fost liderul deputaţilor UDMR, Mate Andras, care a precizat că maghiarii nu pot accepta un proiect de revizuire în care nu sunt incluse amendamente importante referitoare la drepturile minorităţilor. Chiar şi aşa, Mate a avut câştig de cauză în Comisie, parlamentarii adoptând o serie de amendamente prin care drepturile minorităţilor vor fi recunoscute oficial în Constituţie. Mai mult, acestea îşi vor putea forma un organ propriu de decizie şi executiv, prin care să propună măsuri referitoare la drepturile lor.

Art.6 -(1) „Reprezentanţii legali ai minorităţilor naţionale pot înfiinţa potrivit legii privind statutul minorităţilor naţionale, organe proprii de decizie şi executive, cu competenţe privind dreptul la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor”.

Paşii spre regionalizare

Despre regionalizare se vorbeşte în mediul politic de aproape un an, însă odată cu operaţiunea revizuirea Constituţiei s-au făcut şi paşi pentru începerea procesului propriu-zis. În primul rând, parlamentarii au introdus în legea fundamentală termenul „regiune”, ca unitate teritorial-administrativă a ţării.

Art.3.- (3) „Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe, judeţe şi regiuni. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii”.

Deşi nu au modificat atribuţiile celor două Camere ale Parlamentului în sensul în care Senatul să fie reprezentant al regiunilor, membrii comisiei au „înfiinţat” Consiliul regional şi au restructurat secţiunea constituţională „Administraţia publică centrală în teritoriu”, precizându-se rolul prefecţilor şi subprefecţilor.

Un alt aspect important pentru organizaţiile pentru protecţia animalelor este şi că în Constituţia revizuită sunt menţionate şi drepturile animalelor.

Art.35.- (4) “Sunt interzise relele tratamente aplicate animalelor, definite potrivit legii”.

Procedura de revizuire

După votul din Comisie, din şedinţa de mierucuri, proiectul de revizuire va fi trimis la Consiliul Legislativ, pentru aviz. Ulterior, proiectul va merge la Curtea Constituţională, care va transmite, în maxim zece zile, un punct de vedere asupra proiectului.

Pasul următor constă în supunerea proiectului de revizuire la vot, atât în Camera Deputaţilor, cât şi în Senat. Ulterior, proiectul va merge din nou la CCR, care va trebui să dea un aviz, de data aceasta obligatoriu. În cazul unui răspuns pozitiv, va fi organizat un referendum. În caz contrar, proiectul se reîntoarce în Parlament.

Mai mult, Crin Antonescu a precizat că şi Comisia de la Veneţia îşi va exprima un punct de vedere pe proiectul de revizuire a Constituţiei, fără ca această opinie să aibă caracter obligatoriu.

%d blogeri au apreciat: