Tag Archives: ROBERT CAZANCIUC

PREMIERUL VICCTOR PONTA A CERUT MINISTRULUI JUSTITIEI,ROBERT CAZANCIUC SA SESIZEZE CSM IN CAZUL DECLARATIILOR LUI TRAIAN BASESCU,PRIVIND OPRIREA ARESTARILOR PE TIMPUL CAMPANIEI ELECTORALE DE CATRE DNA!

20 mai

 

base dna

Premierul Victor Ponta a cerut ministrului Justiţiei sesizarea CSM, după ce președintele Traian Basescu a confirmat, în cadrul unui interviu acordat postului de televiziune Tele M, ca procurorii DNA “au oprit motoarele” în timpul campaniei electorale, declarând că acestia au făcut foarte bine “să nu vină cu arestari pentru că pot influența campania”.

 

Premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului Justiţiei să sesizeze Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în cazul preşedintelui Traian Băsescu, arătând că a văzut declaraţia acestuia prin care spune că „a oprit arestările în perioada campaniei electorale, dar le dă drumul la arestări după”.

Solicitarea i-a fost adresată ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc, în şedinţa de guvern, în faţa presei.

„Avem o economie care performează, avem relaţii internaţionale foarte bune, trebuie să avem şi o justiţie cu adevărat independentă. Am văzut declaraţia preşedintelui Băsescu prin care spune că a oprit arestările în perioada de campania electorală, dar le dă drumul la arestări după. Cred că e o declaraţie iresponsabilă, ca multe altele, dar vă rog, domnule ministru, să sesizaţi Consiliul Superior al Magistraturii. Dacă nici asta nu este o intervenţie brutală în justiţie…Eu cred, în primul rând, că e o minciună, nu cred că preşedintele Băsescu poate să oprească arestări în campanie sau în necampanie, dar simplul fapt că preşedintele statului afirmă asemenea lucruri legate de campania electorală şi de arestările de la DNA cred că trebuie sancţionat”, a spus Ponta.

Premierul a arătat că prin sesizarea CSM vrea să fie transmis un semnal foarte clar că nici preşedintele, nici un alt om politic nu poate să oprească sau să dea drumul la arestări şi că justiţia funcţionează nu pe criteriul campaniilor electorale, ci pe cel al aflării adevărului şi respectării legii.

„Mi se pare absolut inadmisibilă declaraţia, chiar dacă a fost făcută într-o campanie în care, sigur, preşedintele nu are ce să caute, dar cred că trebuie să dăm un semnal foarte clar că s-a terminat cu perioada în care preşedintele ţării spunea cînd arestează DNA-ul şi când nu arestează”, a conchis Ponta.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, într-un interviu acordat postului de televiziune TeleM, întrebat despre faptul că parcă DNA „a oprit motoarele” după ce a început campania, că crede „că au făcut foarte bine ca pe perioada campanei, şi se întâmplă în toate ţările civilizate, să nu vină cu arestări pentru că pot influenţa campania”.

La remarca moderatorului conform căreia nu se poate vorbi, deci, de o stopare şi că „după 26 mai…”, Băsescu a spus: „DNA îşi reia activitatea, dar nici acum nu e stopată. Dumneavoastră înţelegeţi prin activitatea DNA sau a DIICOT dacă arestează oameni politici. Sunt foarte multe dosare care se derulează acum la DNA, la DIICOT, sunt chemaţi oamenii la declaraţii, se investighează, deci nu e un semn că nu şi-ar mai face treaba DNA”.

MINISTRUL JUSTITIEI ROBERT CAZANCIUC II DA LOVITURA DE GRATIE PENALULUI TRAIAN BASESCU: „NOILE CODURI VOR INTRA IN VIGOARE FARA MODIFICARI INCEPAND DE LA 1 FEBRUARIE 2014!”

31 ian.

 

 

Ministrul Justiției Robert Cazanciuc a declarat, vineri, că deocamdată Codul de procedură penală și Codul penal vor intra în vigoare nemodificate.

„CSM a pus deja pe site propunerile. Ce vom transmite noi guvernului sunt în mare parte propuneri de la CSM. O să vedeți întregul text astăzi pe site-ul ministerului. O să propunem pentru miercuri Guvernului un pachet de acte normative, avizate deja de CSM, referitoare la codul de procedură civilă, care va degreva instanțșele de judecată. În cadrul acestui pachet, unele pot fi legi, unele ordonanțe de urgență. Așa cum a spus și premierul sunt câteva chestiuni care trebuie corelate și probabil că acest lucru se va si întâmpla pentru a nu avea interpretări diferite”, a spus ministrul Robert Cazanciuc.

Întrebat dacă se va modifica articolul 140, pe care președintele Traian Băsescu îl dorește schimbat, ministrul a răspuns: „Acel articol nu este vizat de propunerile formulate ieri de CSM. Rămâne așa cum este în prezent”.

În ceea ce privește interceptările, Cazanciuc a spus: „E nevoie de o anumită clarificare. Cei care au lucrat spun că lucrurile sunt destul de clare și pot fi făcute și interceptări”.

MINISTRUL JUSTITIEI ROBERT CAZANCIOC VA EFECTUA O VIZITA DE LUCRU MIERCURI IN SPANIA!

23 oct.

Ministrul justiţiei, Robert Cazanciuc, efectuează miercuri o vizită de lucru la Madrid, în cadrul demersurilor comune de aprofundare a cooperării bilaterale sectoriale, şi după ce premierii Victor Ponta şi Mariano Rajoy au decis, la 22 iulie, dezvoltarea relaţiei bilaterale în vederea unui parteneriat strategic, a informat marţi Ambasada României la Madrid.

cazanciuc-ministru-dece

Ministrul Cazanciuc va avea o întrevedere cu omologul său spaniol, Alberto Ruiz Gallardon. Cei doi miniştri vor aborda teme de interes pentru cooperarea româno-spaniolă în domeniul justiţiei, cu relevanţă directă pentru comunitatea românească din Spania, aşa cum este cooperarea în domeniul protecţiei minorilor români neînsoţiţi, repatrierea persoanelor condamnate, sau aplicarea mandatului de arestare.

Totodată, precizează sursa citată, vor fi analizate modalităţi de intensificare a cooperării în cadrul european şi internaţional deopotrivă, în domenii precum implementarea Programului Stockholm, protecţia persoanelor fizice în preluarea datelor cu caracter personal, sau consolidarea rolului Eurojust.

Ulterior, demnitarul român va fi primit de Alfredo Prada Presa, preşedintele Comisiei de justiţie din camera inferioară a legislativului spaniol, Congresul Deputaţilor. Ministrul Cazanciuc se va întâlni şi cu Angel Yuste Castillejo, secretar general, şef al Secretariatului General pentru Instituţii Penitenciare din cadrul Ministerului spaniol de Interne. În sfârşit, delegaţia românească, din care face parte şi Cătălin Bejan, director general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, va vizita Centrul Penitenciar Madrid VII Estremera, cel mai recent centru-standard, înfiinţat în 2008.

MINISTRUL JUSTITIEI ROBERT CAZANCIUC SI „FUNCTIONAREA PACTULUI DE COABITARE”!

10 oct.

Ministrul Robert Cazanciuc a declarat că, la întâlnirea cu reprezentanţi ai Preşedinţiei, premisa de la care s-a pornit a fost că acordul preşedinte-premier „trebuie să funcţioneze”, că „cei din jurul mesei au venit şi au plecat optimişti”, iar în câteva zile va fi o nouă discuţie la nivel tehnic.

cazanciuc-ministru-dece

„Nu aş putea vorbi despre negocieri, ci despre un dialog. Acest document, acordul dintre preşedinte şi premier, are în curprinsul lui un articol referitor la un mecanism de soluţionare a disputelor. Preşedintele, apelând la acest mecanism, a avut loc astăzi această întâlnire între reprezentanţii premierului şi ai preşedintelui. Din punctul meu de vedere, a fost un model de dialog între reprezentanţii unor instituţii. Toţi cei prezenţi am plecat de la ideea că acest acord trebuie să funcţioneze, că trebuie să găsim soluţii în aşa fel încât buna funcţionare a instituţiilor statului să fie asigurată şi prin acest mecanism stabilit în acord. Un exemplu, cred, de întâlnire, de dialog, în care fiecare parte şi-a expus propiile evaluări cu privire la modul în care a funcţionat până acum acordul, dar, în esenţă, a fost o întâlnire în care am convenit că trebuie să mergem mai departe cu acest acord şi trebuie să găsim soluţii în acest sens”, a spus ministrul Justiţiei, miercuri seară, la Digi 24.

El a adăugat că fiecare dintre părţi a făcut propria evaluare, că urmează să fie analizată evaluarea făcută de partenerii de dialog şi în câteva zile să aibă loc o nouă întâlnire la nivel tehnic.

MINISTRUL JUSTITIEI,ROBERT CAZANCIOC,VARU’LUI PONTA PRIVATIZEAZA JUSTITIA!

7 iul.

Atenţie, Justiţia se privatizează!

cazanciuc-ministru-dece

Noul Ministru al Justiţiei, domnul Robert Cazanciuc, a promovat o ordonanţă de urgenţă, aprobată de Guvern (OUG 83/2013), prin care au fost abrogate dispoziţiile Legii 146/1997 privind taxele de timbru, fiind modificate în sens radical atât cuantumul, cât şi situaţiile la care se aplică acestea.
Intenţia declarată a domnului ministru a fost de a stabili un echilibru “corespunzător” între eforturile bugetare de asigurare a unui serviciu public şi “obligaţia cetăţeanului care foloseşte acest serviciu de a contribui la susţinerea costurilor”, făcând totodată referinţă la un sistem de taxare neadecvat, cu consecinţe negative pe planul situaţiei justiţiabililor şi al nevoilor acute ale sistemului judiciar.
Problema trebuie să fie tratată din trei perspective: a Justițiabilului, a Sistemului Judiciar şi a Guvernului.
Justițiabilul
Noul act normativ creşte nivelul taxelor de timbru şi scade numărul situaţiilor în care cererile sunt scutite de taxa de timbru. Concluzia generală şi imediată este aceea că se îngreunează, dacă nu blochează, accesul la Justiţie. Creşterea gradului de taxare în justiţie trebuie privită în corelare cu scăderea nivelului de trăi al populaţiei şi cu creşterea nivelului de corupţie din Administraţie. Acest din urmă fenomen nu poate fi reglementat decât prin Justiţie, însă dacă accesul la Justiţie se îngreunează, prin orice mijloace, inclusiv fiscale, mecanismul de reglare democratic dintre cele trei puteri în stat, riscă să nu mai funcţioneze.
În România, credem că Guvernul ar fi trebuit să aibă o preocupare crescută faţă de nevoia de creştere a gradului de educaţie civică a populaţiei, accesarea serviciilor Justiţiei fiind o măsură a conştientizării drepturilor pe care cetăţenii le au şi asumarea unui efort, inclusiv financiar, în vederea apărării şi impunerii respectării acestor drepturi. În condiţiile în care există o problemă recunoscută de lipsa a informaţiilor suficiente şi accesibile societăţii civile privind procedurile din domeniul Justiţiei, este evident că popularizarea şi promovarea creşterii taxelor pentru accesarea serviciilor din Justiţie duc la restragerea şi mai mult a numărului de persoane care doresc şi reuşesc să acceseze aceste servicii.
În acelaşi timp, observăm că au fost eliminate din actuala formă a actului normativ prevederile privind scutirile de la plata taxelor de timbru pentru cererile reclamând atingerile aduse dreptului la imagine şi reputaţie, ca şi a celor privind imobilele naţionalizate sau decurgând din perioada de detenţie sau opresiune a foştilor deţinuţi ori persecutaţi politic în timpul regimului comunist.
Cum prin aceste prevederi s-a încercat să se restabilească raporturile juridice normale într-o societate, în care normalitatea nu este aceea a atingerii dreptului de proprietate şi al drepturilor fundamentale ale omului, excluderea facilităţilor fiscale prevăzute pentru restabilirea unui echilibru stricat de regimul comunist înseamnă abdicarea de la valorile care au fost reclamate în 1989 şi care stau la baza oricărei societăţi democratice.
Remarcăm, de asemenea, creşterea taxelor privind cererile de pe parcursul proceselor, cum ar fi cele privind recuzarea judecătorilor. În condiţiile în care, aşa cum AMJ a arătat şi anterior şi cum se reflectă şi în numeroasele rapoarte de ţară, în România Justiţia are o problemă legată de lipsa de independenţă şi imparţialitate a magistraţilor, care refuză, totodată, să pună în aplicare prevederilor legale şi procedurale privind recuzarea, existând un grad de aproape 100% de respingere a cererilor de recuzare, fără cale efectică de atac, noua prevedere este de natură să descurajeze orice încercare de relevare a situaţiilor de incompatibilitate ale magistraţilor. Această măsură dublează practic modificările prevăzute în această materie de Codul de procedură civilă prin care se duce în derizoriu instituţia incompatibilităţilor, prin tratarea sa nu ca un incident procedural dirimant, ci ca un avatar legislativ păstrat pentru liniştea instituţiilor europene, însă fără nici un fel de incidenţa practică.
Sistemul Judiciar
Se susţine că prin creşterea taxelor se are în vedere creşterea nivelului de calitate a serviciului judiciar. Este de menţionat că taxele de timbru, în ciuda aparenţei, nu au o destinaţie specială – Justiţia. Ele sunt colectate prin intermediul autorităţilor locale, la bugetul de stat central şi repartizate de Parlament conform nevoilor bugetare.
Asociaţia pentru Monitorizarea Justiţiei a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii, în cursul anului 2012, să promoveze independenţa financiară a sistemului judiciar prin autofinanţarea sa din taxele de timbru. CSM a avut o poziţie de respingere a propunerii, considerând că sistemul judicar trebuie să fie susţinut de către bugetul de Stat.
În aceste condiţii, de ce aceste comunicate populiste şi de dezinformare prin care societăţii civile i se induce existenţa unei interdependente între creşterea nivelului taxelor de timbru şi calitatea actului de justiţie?
Deci, magistraţii sunt plătiţi de la bugetul de Stat, chiar dacă ordonator de credite este mai nou Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi nu Ministerul Justiţiei.
Legislaţia prevede pentru magistraţi o multitudine de sporuri de stres, de vechime, de grad de instanţă, de mobilitate, etc., care, raportat la nivelul veniturilor medii pe cap de locuitor (dintre cele mai mici în Europa), sunt îndestulătoare şi de natură să asigure nivelul calitativ dorit al actului de justiţie, iar dacă până la acest moment el nu a fost atins, problema nu este una financiară, strategia Guvernului, dacă există una, în acest sens, trebuind a fi regândită.
Guvernul
Domnul Ministru Cazanciuc a propus modificarea legii taxelor de timbru din considerente de ordin practic.
Lăudabil. Din păcate, propunerile domnului Cazanciu, ca de altfel şi premisele de la care pleacă, dovedesc necunoaşterea sistemului judiciar şi lipsa de contact cu profesiile juridice.
Această se explică şi prin lipsa totală de experienţă juridică practică a domnului Ministru, din CV-ul dânsului nereieșind dacă a intrat vreodată într-o instanţă de judecată, fie ca procuror, fie ca justițiabil, şi cu atât mai puţin ca funcţionar, ceea ce este indispensabil pentru dobândirea unei experienţe reale şi pentru a putea ca măsurile luate în Justiţie să aibă legătură cu realitatea din Justiţie şi nu cu planul cincinal.
Deci, de unde a ajuns domnul Ministru la concluzia că ar exista o carenţă calitativă a serviciilor instanţelor de judecată? Şi de ce a considerat că această problemă poate fi rezolvată prin impunerea suplimentară a justiţiabililor?
Credem că se impune concluzia de la sine: noul act normativ nu are nici o legătură cu calitatea actului de justiţie. El este rezultatul a două influenţe: cea a instanţelor de judecată, de îngreunare a accesului justițiabilului la Justiţie, şi cea a Guvernului, de a mări sumele care alimentează bugetul de Stat.
Cu alte cuvinte, nici în această ecuaţie, Justițiabilul nu a fost luat în consideraţie, ceea ce nu ne miră având în vedere că acesta nu se găseşte în centrul nici unei strategii pe Justiţie neelaborate de către guvernanţi.

Asociaţia pentru monitorizarea Justiţiei

MINISTRUL JUSTITIEI, ROBERT CAZANCIUC ,VARU’LUI PONTA DESPRE LOTUL II DE PROCURORI SI „DECIDENTUL FINAL”BASESCU!

20 mai

Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a anunțat, duminică, în cadrul unei emisiuni la ProTv, că va purta discuții cu noii şefi ai Parchetelor pentru ocuparea celorlalte funcţii de conducere de la nivelul Ministerului Public. Cazanciuc a subliniat că se va consulta pe această temă și cu președintele Traian Băsescu, pe motiv că acesta este “decidentul final”.

cazarniuc-ponta-ghimpele

“Urmează în perioada următoare să am discuţii cu noii şefi ai Parchetelor şi să propun ocuparea şi celorlalte funcţii de conducere de la nivelul Ministerului Public. Mă voi consulta cu fiecare şef de Parchet în parte, pentru a propune ulterior persoane CSM-ului şi mai departe preşedintelui”, a afirmat Robert Cazanciuc.

“Voi discuta cu preşedintele propunerile de numire, pentru a mă asigura că procedura poate fi finalizată cu succes. Nici vorbă de algoritm politic, propunerile vor veni în urma discuţiilor de săptămâna viitoare, în mare parte, cu noii conducători ai parchetelor”, a adăugat ministrul Justiției.

Întrebat cât de bine cunoaşte “tagma procurorilor”, Robert Cazanciuc a răspuns că “suficient de bine” pentru a putea face propuneri “de oameni oneşti, rezonabili, cu o cariera profesională solidă şi care pot să facă performanţă în funcţiile propuse”.

Citește și Ponta, dat de gol pe Facebook: E înrudit cu Cazanciuc, propunerea sa pentru Justiție

Totodată, acesta a ținut să precizeze că este de acord ca o parte a atribuţiilor sale să treacă la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), subliniind că nu există încă un proiect de act normativ în acest sen.

“Nu avem încă în momentul de faţă un proiect de act normativ pentru a fi supus unei dezbateri, dar în discuţiile preliminare avute cu colegii mei din CSM s-a pus această problemă ca o parte din atribuţiile ministrului să treacă la CSM şi nu am nimic împotrivă”, a dezvăluit politicianul.
Întrebat dacă vrea să schimbe procedura de numire a procurorilor, Robert Cazanciuc a explicat: “Este o discuţie pe care am avut-o deja cu colegii mei din CSM, dacă această procedură este cea mai adecvată cu legea, ce înseamnă garanţii de independenţă pentru procurori. Este o procedură stabilită la nivelul anului 2005, cu toate că în 2004 a agreată cu CE o altă procedură. Este o discuţie în care cred că ministrul Justiţiei poate să aibă un rol mai mic”.

ROBERT CAZANCIUC ,NOUL MINISTRU AL JUSTITIEI!

11 apr.

Așa cum DeCe News a anunțat în exclusivitate, miercuri, procurorul Robert Cazanciuc va fi noul ministru al Justiției. Membrii CSM au fost de acord, miercuri, cu nominalizarea premierului Victor Ponta. CSM a luat act și de demisia lui Robert Cazanciuc de la Inalta Curte de Casație și Justiție.

cazanciuc-ministru-dece

Robert Cazanciuc este procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, detașat pe 21 mai 2012 la Ministerul Afacerilor Externe pe funcția de secretar general. Conform surselor noastre, social-democrații îi oferă cele mai mari șanse lui Cazanciuc pentru a deveni noul ministru al Justiției.

Cazanciuc a fost până în anul 1998 procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria SAI, responsabil cu supravegherea urmăririi penale. A absolvit în 1996 şi Institutul Naţional al Magistraturii. Din 1998 Robert Cazanciuc s-a transferat la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie unde a lucrat timp de doi ani ca procuror în cadrul Biroului pentru relaţia cu mass-media.

Față de decizia numirii noului ministru al Justiției, analistul Bogdan Chirieac spune că: “Pe legea actuală, ministrul Justiției este un fel de marionetă. Din nefericire, puterea s-a dus către procurori, transformându-se totul într-o republică a procurorilor. Cred că ministrul Justiției are rolul foarte greu și poate nu e rău că este tot un procuror la Justiție, să schimbe legislația, să o facă perfect compatibilă cu cea europeană, cu Comisia de la Veneția, cu distinsa, onorabila Curte Constituțională din România, care știți că are o singură telecomandă, și aceasta se află la Cotroceni. Deci are foarte multe lucruri dacă dorește să depolitizeze Justiția”, a afirmat Bogdan Chirieac.

%d blogeri au apreciat: