Tag Archives: ROMANII

CIRCULA PE NET.MOTIVAREA CURTII DE APEL ALBA IULIA LA DECIZIA DE AREST CERUTA DE DIICOT PENTRU FOSTUL SEF AL BCCO ALBA IULIA,TRAIAN BERBECEANU!,ROMANII NU TRAIESC IN ROMANIA,CI IN „REPUBLICA PROCURORILOR!”

31 oct.

Motivarea Curti de Apel Alba Iulia la decizia aprobarii starii de arest ceruta de DIICOT pentru fostul sef al BCCO Alba-Iulia, Traian Berbeceanu:

CCC_2918

ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 30/MP/2013

Şedinţa CAMEREI DE CONSILIU de la 24 Octombrie 2013

Completul compus din:

PREŞEDINTE

Grefier Voichiţa

DIICOT – ST Alba Iulia a fost reprezentat de

Procuror –

Pe rol se află soluţionarea propunerii formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Alba Iulia de luarea măsurii arestării preventive pe o perioadă de câte 29 zile, faţă de inculpaţii Biriescu Titus Gabriel, Biriescu Anişoara Ramona şi Berbeceanu Traian, cercetaţi în dosarul nr. 13/D/P/2011.

(…………………………………………………………………………………)

Curtea de Apel

Asupra cauzei penale de faţă:

Constată că la data de 24.10.2013 s-a înregistrat pe rolul acestei Curţi sub dosar nr. 932/57/2013 propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Alba Iulia, prin care s-a solicitat în baza art. 149/1 C.p.p., luarea măsurii arestării preventive pe o perioadă de câte 29 zile, faţă de inculpaţii:

BIRIESCU TITUS GABRIEL – (…), pentru săvârşirea infracţiunilor de:

– constituire a unui grup infracţional nestructurat, prev. de art. 8 din Legea 39/2003;

– evaziune fiscală, prev. de art. 9 al. 1 lit. b şi al. 3 din L. nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. (…);

– folosirea cu rea credinţă a bunurilor sau creditului societăţii în scop contrar intereselor acesteia, în folosul propriu ori pentru a favoriza o altă societate, prev. de art. 272, al. 1, lit. b din L. nr. 31/1990 (…);

– participaţie improprie la fals în declraţii prev. de art. 31 al. 2 rap. la 292 C.p. (…);

– complicitate la delapidare, prev. de art. 26 rap. la art. 215/1 al. 1,2 C.p. cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. (…);

– delapidare, prev. de art. 215/1 al. 1,2 C.p. cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. (…);

– participaţie improprie la fals în declraţii prev. de art. 31 al. 2 rap. la 292 C.p. (…);

– delapidare, prev. de art. 215/1 al. 1,2 C.p. cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. (…);

– înşelăciune, prev. de art. 215 al. 1,3,5 C.p. (…);

– refuzul de a pune la dispoziţia cabinetului de insolvenţă (…)- administrator judiciar ori lichidatorului, a evidenţelor, documentele şi bunurilor de patrimoniu ale (…), prev. de art. 147 rap. la art. 143 al. 2 din L. nr. 85/2006;

– evaziune fiscală (…);

– participaţie improprie la evaziune fiscală (…).;

– participaţie improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C.p. (…);

– participaţie improprie la evaziune fiscală, prev. de art. 9 al. 1 lit. b şi al. 2 din L. nr. 241/2005 cu aplicarea art. 31 al. 2 C.p. (…);

– participaţie improprie la evaziune fiscală (…);

– totul cu aplicarea art. 33 lit. a C.p..

BIRIESCU ANIŞOARA RAMONA – (…), pentru săvârşirea infracţiunilor de:

– constituire a unui grup infracţional nestructurat, prev. de art. 8 din Legea 39/2003;

– evaziune fiscală, prev. de art. 9 al. 1 lit. b şi al. 3 din L. nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. (…);

– folosirea cu rea credinţă a bunurilor sau creditului societăţii în scop contrar intereselor acesteia, în folosul propriu ori pentru a favoriza o altă societate, prev. de art. 272, al. 1, lit. b din L. nr. 31/1990 (…);

– participaţie improprie la fals în declaraţii prev. de art. 31 al. 2 rap. la 292 C.p. (…);

– delapidare, prev. de art. 215/1 al. 1,2 C.p. cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. (…);

– delapidare, prev. de art. 215/1 al. 1,2 C.p. cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. (…);

– participaţie improprie la fals în declaraţii prev. de art. 31 al. 2 rap. la 292 C.p. (…);

– delapidare, prev. de art. 215/1 al. 1,2 C.p. cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. (…);

– înşelăciune, prev. de art. 215 al. 1,3,5 C.p. (…);

– complicitate la refuzul de a pune la dispoziţia cabinetului de insolvenţă (…) – administrator judiciar ori lichidatorului, a evidenţelor, documentele şi bunurilor de patrimoniu ale (…), prev. de art. 26 rap. la art. 147 rap. la art. 143 al. 2 din L. nr. 85/2006;

– evaziune fiscală prin refuzul de a pune la dispoziţia DGFP HD. ca organe de control, a evidenţelor, documentele şi bunurilor de patrimoniu ale (…), în scopul împiedicării verificărilor, prev. de art. 4 din L. nr. 241/2005;

– participaţie improprie la evaziune fiscală (…), în scopul împiedicării verificărilor, prev. de art. 4 din L. nr. 241/2005 cu aplicarea art. 31 al. 1 şi art. 41 al. 2 C.p.;

– participaţie improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C.p. (…);

– participaţie improprie la evaziune fiscală, prev. de art. 9 al. 1 lit. b şi al. 2 din L. nr. 241/2005 cu aplicarea art. 31 al. 2 C.p. (…);

– participaţie improprie la evaziune fiscală (…).;

– totul cu aplicarea art. 33 lit. a C.p..

BERBECEANU TRAIAN – (…), pentru săvârşirea infracţiunilor de:

– sprijinirea unui grup infracţional nestructurat prev. de art. 8 din L. nr. 39/2003 cu aplicarea art. 33 lit. b C.p. (faptă continuă începută în 2003 până în prezent – gruparea Biriescu);

– favorizarea infractorului prev. de art. 264 al. 1 C.p. cu aplicarea art. 33 lit. b C.p. (faptă continuă începută în 2011 până în prezent – privind pe (…));

– favorizarea infractorului prev. de art. 264 al. 1 C.p. cu aplicarea art. 41 al. 2 C.P. (privind pe (…), 2 acte materiale – (…));

– sprijinirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 din L. nr. 39/2003 cu aplicarea art. 33 lit. b C.p. (faptă continuă înepută în 2004 până în 2013 (…));

– favorizarea infractorului prev. de art. 264 al. 1 C.p. cu aplicarea art. 33 lit. b C.p. (faptă continuă privind cauza (…), începută în 2004 şi epuizată în 2013);

– omisiunea sesizării organelor judiciare prev. de art. 263 al. 1 şi 2 C.p. (faptă continuă începută în 2004 până în 2013, (…);

– mărturie mincinoasă prev. de art. 260 al. 1 C.p. (…);

– fals în declaraţii prev. de art. 292 C.p.

– totul cu aplicarea dispoziţiilor art. 33 lit. a C.p.

(………………………………………………………………………………………..)

Examinând propunerea de arestare preventivă Curtea apreciază că aceasta este întemeiată, din următoarele considerente:

Prealabil examinării pe fond a propunerii de arestare preventive Curtea va analiza legalitatea sesizării instanţei, inculpaţii, prin apărătorii aleşi invocând faptul că în cauză sunt incidente disp. art. 197 al. 2 C.p.p. referitoare la nulitatea absolută a actului de sesizare.

Se invocă, în esenţă faptul că propunerea de arestare a inculpaţilor este nulă deoarece prealabil întocmirii acesteia inculpaţii nu ar fi fost ascultaţi în prezenţa apărătorilor aleşi, încălcându-se astfel disp. art. 150 C.p.p.

Curtea, analizând actele existente la dosarul cauzei, în raport de dispoziţiile legale invocate, constată că motivele de nelegalitate invocate sunt nefondate din următoarele considerente:

Astfel, prin ordonanţa din 23.10.2013 – ora 16.50 a fost pusă în mişcare acţiunea penală faţă de învinuitul Biriescu Titus Gabriel ( f. 91 – 153 vol. 1 ), prin ordonanaţa din 23.10.2013 – ora 22.30 ( f. 154 – 215 vol. 1 ) faţă de înv. Biriescu Anişoara Ramona şi prin ordonanaţa din 23.10.2013 – ora 23.58 ( vol. 1 f. 216 – 277 ) a fost pusă în mişcare acţiunea penală faţă de înv. Berbeceanu Traian.

După punerea în mişcare a acţiunii penale, fiecare dintre inculpaţi a fost înştiinţat despre acest fapt şi în prezenţa apărătorilor aleşi au declarat că au luat la cunoştinţă despre punerea în mişcare a acţiunii penale şi au făcut declaraţii sau şi-au menţinut poziţia procesuală de a uza de dreptul de a nu face declaraţii, având cunoştinţă de temeiurile de fapt şi de drept ale acuzaţiilor reţinute în sarcina lor.

Inculpatul Biriescu Titus Gabriel a fost ascultat în prezenţa apărătorului ales la ora 17.00 din 23.10.2013 ( vol. 1 f. 324 ), inculpata Biriescu Anişoara Ramona a fost ascultată la ora 22.35 din 23.10.2013 în prezenţa apărătorului ales ( vol. 1 f. 367 ) şi inculpatul Berbeceanu Traian a fost asculat în prezenţa apărătorilor aleşi la ora 00.02 din 24.10.2013 ( vol. 1 f. 299 ).

Este cert că inculpaţii au fost ascultaţi de către procuror în calitate de inculpaţi, după punerea în mişcare a acţiunii penale.

Practic apărarea susţine că deşi inculpaţii au fost ascultaţi în această calitate, procurorul, înainte de a formula propunerea de arestare preventivă trebuia să îi asculte din nou pe inculpaţi pentru ca aceştia să-şi expună puncul de vedere asupra propunerii formulate.

Curtea apreciază că o asemenea interpretare a dispoziţiilor legale referitoare la arestarea inculpatului în cursul urmăririi penale este excesivă şi adaugă la lege atâta timp cât inculpaţilor le-a fost adus la cunoştinţă că faţă de ei s-a pus în mişcare acţiunea penală, li s-au prezentat acuzaţiile şi încadrarea juridică a faptelor de care sunt acuzaţi şi au fost ascultaţi în prezenţa apărătorilor aleşi, în calitate de inculpaţi.

Din economia textelor legale invocate nu rezultă că procurorul, înainte de a formula propunerea, are obligaţia să asculte din nou inculpaţii şi chiar şi aşa, înainte de întocmirea acestei propuneri, inculpaţii au fost ascultaţi în calitate de inculpaţi.

În concluzie, Curtea apreciază că instanţa a fost legal sesizată, inculpaţii au beneficiat de toate drepturile conferite de dispoziţiile legale referitoare la ascultarea lor în calitate de inculpaţi, aspectele de nulitate absolută invocate de apărare fiind nefondate.

Pe fondul cauzei:

În cauză sunt întrunite condiţiile prev. de art. 143 al. 1 C.p.p., existând probe şi indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpaţii au săvârşit faptele de care sunt acuzaţi – fapte prevăzute de legea penală şi există cazurile în care se dispune arestarea inculpatului, prevăzut de art. 148 al. 1 lit. b şi f C.p.p., respectiv există date că aceştia încearcă să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului prin influenţarea unei părţi, a unor martori , ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de probă, pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpaţilor prezintă un pericol pentru ordinea publică.

Din coroborarea actelor existente la dosarul cauzei, a declaraţiilor martorilor, învinuiţilor, inculpaţilor, a documentelor economice, contabile şi a expertizelor efectuate, a proceselor verbale de transcriere a convorbirilor telefonice şi ambientale, rezultă existenţa unor fapte sau informaţii apte să convingă un observator obiectiv că este posibil ca persoanele din cauză să fi săvârşit infracţiunile, bănuiala legitimă fiind evidenţiată de următoarele date factuale:

(………………………………………………………………………………………..)

Constatând existenţa indiciilor temeinice de săvârşire a faptelor de către inculpaţii Biriescu Titus Gabriel, Biriescu Anişoara Ramona şi Berbeceanu Traian, Curtea va analiza existenţa cazurilor prev. de art. 148 al. 1 lit. b şi f C.p.p., ca temeiuri ale dispunerii arestării preventive:

Se constată că în cauză subzistă temeiul prev. de art. 148 lit. b C.p. cu privire la toţi inculpaţii.

Astfel, există date că inculpaţii Biriescu Titus Gabriel şi Biriescu Anişoara Ramona vor încerca să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului prin influenţarea unor martori, ori prin distrugerea,alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de probă.

Se remarcă faptul că în mod constant inculpaţii au încercat să ascundă documente vizând activitatea firmelor controlate de ei, astfel că există riscul ca, lăsaţi în libertate aceştia să distrugă sau să altereze mijloacele de probă sau să influenţeze persoane care pot da relaţii asupra faptelor de care sunt acuzaţi.

Apărarea a susţinut că în cauză ar fi o dublă sancţiune dispunerea arestării pe acest temei deoarece infracţiunile de care sunt acuzaţi inculpaţii au ca element material aceeaşi modalitate de săvârşire.

Curtea arată că în cauză nu se poate considera că dispunerea arestării în baza art. 148 lit. b C.p.p. constituie o sancţiune dublă, având în vedere faptele pentru care inculpaţii sunt cercetaţi.

Chiar dacă unele fapte reţinute în sarcina inculpaţilor au ca modalitate de săvârşire ascunderea unei surse impozabile, nu toate infracţiunile economice ce li se reţin au o asemenea modalitate de săvârşire şi nu se poate asimila o modalitate de săvârşire a unei fapte penale cu o cerinţă legală în baza căreia se poate dispune arestarea preventivă.

În cauză cercetările se află la început şi există riscul ca lăsaţi în libertate inculpaţii să ascundă mijloacele materiale de probă – cu atât mai mult cu cât există posibilitatea extinderii cercetărilor şi asupra altor societăţi comerciale implicate, precum şi influenţarea martorilor care cunosc diverse aspecte ale activităţii infracţionale desfăsurate de inculpaţi.

Referitor la inculpatul Berbeceanu Traian:

În cauză există riscul evident de posibilitate a zădărnici urmărirea penală aflată la început, precum şi de influenţare a martorilor, de distrugere, alterare sau sustragere a mijloacelor materiale de probă.

Prin poziţia avută în raport cu subordonaţii săi şi cu autoritatea pe care a avut-o şi o are asupra acestora apare evidentă posibilitatea zădărnicirii anchetei. Notorietatea de care se bucură inculpatul şi poziţia sa virulentă faţă de unii colegi şi colaboratori procurori, reliefată prin divulgarea în mas media a unor aspecte legate de cauzele aflate în lucru la organele de urmărire penală, prin care s-au divulgat aspecte vizând modalităţi şi procedee de anchetă, cauze aflate în lucru, întăresc convingerea instanţei că există riscul major ca inculpatul să influenţeze ancheta şi să zădărnicească direct sau indirect aflarea adevărului în această cauză precum şi în alte cauze despre care a divulgat public date.

Se remarcă faptul că atât la domiciliul inculpatului cât şi în incinta biroului său s-au găsit cu ocazia percheziţiilor efectuate mai multe acte care vizau atât cauze aflate în lucru cât şi alte cauze neînregistrate. S-au mai găsit de asemenea acte având caracter secret care nu erau deţinute legal în locaţiile respective, existând riscul ca aceste date să fie folosite nu în scopul în care au fost întocmite, ci pentru a influenţa ancheta şi de a îngreuna aflarea adevărului.

La fel, raportat la persoana sa şi funcţia pe care a deţinut-o, persoanele pe care le cunoaşte există riscul real de a influenţa martorii care cunosc diferite împrejurări care au legătură cu cauza.

Jurisprudenţa CEDO a statuat că în cazul infracţiunilor de crimă organizată există un risc general ce derivă din natura organizată a activităţii infracţionale a inculpatului care poate fi acceptată ca o baza pentru detenţie în stadiul iniţial al procedurii ( KANKOWSKI/Polonia, 2005).

Cel puţin în stadiul iniţial al anchetei se justifică deţinerea inculpatului pentru a-l împiedica să interfereze cu cercetările ce se efectuează, existând în această cauză un risc major de împiedicare a bunei desfăşurări a procesului penal.

Pentru toţi inculpaţii din prezenta cauză Curtea apreciază că printre riscurile pertinente care sunt de natură să justifice luarea faţă de persoanele în cauză a unei detenţii provizorii sunt acelea că inculpaţii odată eliberaţi vor suprima probe sau vor exercita presiuni asupra martorilor, ori vor stabili înţelegeri dăunătoare anchetei, cu diferite persoane capabile să le ofere un sprijin ( Ringeisen/ Austria 1998).

Mai reamintim că în speţa de faţă este justificată plasarea inculpaţilor în detenţie, cel puţin la începutul anchetei pentru a-i împiedica să o perturbe, fiind vorba despre o cauză complexă care necesită cercetări multiple dificile şi laborioase.

Curtea constată că în cauză subzistă cazul prev. de art. 148 lit. f C.p.p., în ce priveşte pe inculpaţi.

Curtea consideră că în cauză sunt întrunite cumulativ exigenţele impuse de art. 148 lit.f C.p.p., dar şi cel prev. de art.5 paragraful 1 lit.c din CEDO, fiind respectată condiţia existenţei unei bănuieli legitime, plauzibile, verosimile care să justifice luarea măsurii preventive a privării de libertate. Dacă în ceea ce priveşte prima condiţie prev. de art. 148 lit.f C.p.p., existenţa acesteia este indiscutabilă, Curtea va analiza întrunirea în speţa de faţă a celei de a doua condiţii, vizând pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar genera lăsarea inculpaţilor în libertate.

În aprecierea acestui pericol, fără a fi indisolubil legată de o examinare a gravităţii faptelor, gravitate incontestabilă de altfel, nu poate fi totuşi disociată de aspectele ce ţin de natura acuzaţiilor aduse (infracţiuni economice cu consecinţe deoasebit de grave, infracţiuni de sprijinire şi favorizare a unor persoane care au comis asemenea fapte precum şi fapte ce ţin de criminalitatea organizată, obstrucţionarea justiţiei ), de repetabilitatea acestora, de rezonanţa socială pe care o poate determina luarea la cunoştinţă a acestor fapte, de impactul major pe care-l generează în conştiinţa socială suspiciunea că un poliţist cu notorietate de onestitate ( în ce-l priveşte pe inc. Berbeceanu ), ale cărui prerogative principale le reprezintă descoperirea faptelor de criminalitate organizată şi instrumentarea acestor cauze cu obiectivitate şi imparţialitate, uzează de poziţia pe care o are în vederea ascunderii unor asemenea fapte şi aservirii activităţii sale unor interese personale şi colaterale.

Trebuie remarcat continuitatea în timp a faptelor presupus a fi fost săvârşite de inc. Berbeceanu, ceea ce denotă pericolul social evident pe care acesta îl reprezintă. Astfel, s-a dovedit cu actele existente la dosarul cauzei că cel puţin de 7 ani a vut cunoştinţă de faptele grave comise de către C.L. şi cu toate acestea, a înţeles să nu se sesizeze oficial şi în calitatea sa de existenţa infracţiunilor comise şi nici să informeze asupra acestor fapte. Mai mult, l-a folosit pe acesta, cu justificarea că îl putea determina să „colaboreze” chiar în cauze în care avea un interes personal.

Curtea subliniază că existenţa unor suspiciuni rezonabile cu privire la săvârşirea de către inculpaţi a unor fapte grave şi repetate de genul celor expuse mai sus, fapte care au luat o amploare deosebită în societatea actuală, precum şi calitatea pe care inculpatul o are – cu referire la inc. Berbeceanu, aceea de poliţist care avea şi influenţă de formator asupra subordonaţilor săi şi exigenţele cărora acesta se impunea să se supună prin prisma poziţiei sale de apărător al legii, conving un observator obiectiv că ordinea publică este în acest moment realmente ameninţată, ameninţarea fiind una reală, actuală şi suficient de gravă pentru un interes fundamental al societăţii.

Curtea reţine că prin deosebita lor gravitate şi reacţia publicului faţă de săvârşirea lor, anumite infracţiuni, cum sunt infracţiunile reţinute în speţa de faţă, pot produce o anumită „tulburare socială”, de natură a justifica o detenţie provizorie pe o anumită perioadă de timp.

Curtea, având în vedere natura acuzaţiilor aduse inculpaţilor Biriesc Titus şi Biriesc Anişoara precum şi calitatea inculpatului Berbeceanu este îndreptăţită să creadă că privarea de libertate este necesară şi prin prisma dispoziţiilor art. 136 Cod procedură penală, vizând scopul şi categoriile măsurilor preventive, pentru a nu perturba desfăşurarea anchetei, cel puţin la începutul ei, arătând că în timp doar imperativele urmăririi penale nu mai justifică detenţia celui în cauză pentru că în mod normal riscurile iniţiale ale perturbării ei se atenuează pe măsura efectuării investigaţiilor necesare, a obţinerii unor probe suplimentare şi a efectuării verificărilor. În acest sens Curtea apreciază, raportat la nivelul actual al investigaţiilor, că plasarea în detenţie a inculpaţilor este justificată de motive pertinente şi suficiente.

Apărările formulate de inculpaţi în sensul netemeiniciei acuzaţiilor aduse nu sunt, în opinia Curţii, suficiente şi relevante pentru a respinge propunerea de faţă. În acest sens Curtea arată că faptele care au dat naştere la bănuielile în discuţie nu trebuie să fie de acelaşi nivel ca cele necesare pentru justificarea unei condamnări sau chiar a fundamenta o anumită acuzaţie, astfel încât autorităţile judiciare, prin prisma art. 5 pg. 1 lit. c din Convenţie nu sunt obligate să prezinte probe suficiente pentru a formula o acuzare completă în momentul formulării propunerii (cauza Murray vs U.K.).

De asemenea luarea măsurii preventive faţă de inculpaţi este justificată şi de considerente de economie şi utilitate procedurală, considerente ce ţin de existenţa unei bănuieli de natură a convinge un observator obiectiv că există riscul ca inculpaţii să împiedice administrarea justiţiei (Wemhoff/Germania).

Fără a minimaliza aspectele de ordin personal invocate în apărare de către inculpaţi, şi anume, starea de boală a inculpatei Biriesc sau conduita socială ireproşabilă, cariera de excepţie, statutul recunoscut în societate – în ce-l priveşte pe inculpatul Berbeceanu, Curtea precizează că necesitatea ocrotirii unui interes de ordine publică, general al societăţii, primează protejării celui privat al inculpaţilor, astfel încât luarea măsurii este indispensabilă pe baza circumstanţelor.

Curtea a analizat în cadrul verificărilor sale şi posibilitatea instituirii faţă de inculpat a unor măsuri neprivative de libertate conf. art. 136 al. 8 C.p.p., însă în condiţiile date acestea au fost considerate insuficiente pentru protejarea unui interes fundamental al societăţii, apreciindu-se că în cauză nu există garanţii reale în sensul desfăşurării optime a anchetei penale şi a creării convingerii că reacţia autorităţilor faţă de asemenea fapte săvârşite de persoane considerate respectabile sau care trebuiau să ancheteze asemenea fapte este una fermă şi eficientă.

Faţă de considerentele expuse, Curtea va admite propunerea formulată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT- Serviciul Teritorial Alba Iulia în dosarul nr. 13/D/P/2011 şi, în consecinţă:

În baza art. 143 C.pr.penală, art.149 ind.1 al.10 C.proc.pen. raportat la art.148 alin.1 lit. b şi f C.proc.pen. va dispune arestarea preventivă a inculpaţilor:

1. BIRIESCU TITUS GABRIEL – (…).

2. BIRIESCU ANIŞOARA RAMONA – (…).

pe o durată de 29 de zile începând cu data 24.10.2013 până la data de 21.11.2013.

3. BERBECEANU TRAIAN – (…).

pe o durată de 29 de zile începând cu data 25.10.2013 până la data de 20.11.2013.

Cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâneîn sarcina acestuia.

Pentru aceste motive,

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E:

Admite propunerea formulată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT- Serviciul Teritorial Alba Iulia în dosarul nr. 13/D/P/2011 şi, în consecinţă:

În baza art. 143 C.pr.penală, art.149 ind.1 al.10 C.proc.pen. raportat la art.148 alin.1 lit. b şi f C.proc.pen. dispune arestarea preventivă a inculpaţilor:

1. BIRIESCU TITUS GABRIEL – (…).

2. BIRIESCU ANIŞOARA RAMONA – (…).

pe o durată de 29 de zile începând cu data 24.10.2013 până la data de 21.11.2013.

3. BERBECEANU TRAIAN – (…).

pe o durată de 29 de zile începând cu data 25.10.2013 până la data de 20.11.2013.

Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Cu recurs în 24 ore de la pronunţare cu inc. Biriescu Titus Gabriel şi de la comunicare cu ceilalţi inculpaţi.

Dată în camera de consiliu şi pronunţată în şedinţă publică azi, 24.10.2013, ora 21,45

Preşedinte, Grefier,”

PREZENTUL EXTRAS A FOST ELIBERAT EXCLUSIV PENTRU INFORMAREA SOLICITANTULUI ÎN CONFORMITATE CU PREVEDERILE LEGII NR.544/2001 PRIVIND LIBERUL ACCES LA INFORMAŢIILE DE INTERES PUBLIC ŞI NU ARE VALOAREA UNEI COPII CONFORME CE POATE FI ELIBERATE DOAR PERSOANELOR ÎNDREPTĂŢITE ŞI CU ACHITAREA TAXELOR JUDICIARE DE TIMBRU CORESPUNZĂTOARE

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE

EXPERT MUNTEAN COSMINÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 30/MP/2013

Şedinţa CAMEREI DE CONSILIU de la 24 Octombrie 2013

Completul compus din:

PREŞEDINTE

Grefier Voichiţa

DIICOT – ST Alba Iulia a fost reprezentat de

Procuror –

Pe rol se află soluţionarea propunerii formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Alba Iulia de luarea măsurii arestării preventive pe o perioadă de câte 29 zile, faţă de inculpaţii Biriescu Titus Gabriel, Biriescu Anişoara Ramona şi Berbeceanu Traian, cercetaţi în dosarul nr. 13/D/P/2011.

(…………………………………………………………………………………)

Curtea de Apel

Asupra cauzei penale de faţă:

Constată că la data de 24.10.2013 s-a înregistrat pe rolul acestei Curţi sub dosar nr. 932/57/2013 propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Alba Iulia, prin care s-a solicitat în baza art. 149/1 C.p.p., luarea măsurii arestării preventive pe o perioadă de câte 29 zile, faţă de inculpaţii:

BIRIESCU TITUS GABRIEL – (…), pentru săvârşirea infracţiunilor de:

– constituire a unui grup infracţional nestructurat, prev. de art. 8 din Legea 39/2003;

– evaziune fiscală, prev. de art. 9 al. 1 lit. b şi al. 3 din L. nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. (…);

– folosirea cu rea credinţă a bunurilor sau creditului societăţii în scop contrar intereselor acesteia, în folosul propriu ori pentru a favoriza o altă societate, prev. de art. 272, al. 1, lit. b din L. nr. 31/1990 (…);

– participaţie improprie la fals în declraţii prev. de art. 31 al. 2 rap. la 292 C.p. (…);

– complicitate la delapidare, prev. de art. 26 rap. la art. 215/1 al. 1,2 C.p. cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. (…);

– delapidare, prev. de art. 215/1 al. 1,2 C.p. cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. (…);

– participaţie improprie la fals în declraţii prev. de art. 31 al. 2 rap. la 292 C.p. (…);

– delapidare, prev. de art. 215/1 al. 1,2 C.p. cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. (…);

– înşelăciune, prev. de art. 215 al. 1,3,5 C.p. (…);

– refuzul de a pune la dispoziţia cabinetului de insolvenţă (…)- administrator judiciar ori lichidatorului, a evidenţelor, documentele şi bunurilor de patrimoniu ale (…), prev. de art. 147 rap. la art. 143 al. 2 din L. nr. 85/2006;

– evaziune fiscală (…);

– participaţie improprie la evaziune fiscală (…).;

– participaţie improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C.p. (…);

– participaţie improprie la evaziune fiscală, prev. de art. 9 al. 1 lit. b şi al. 2 din L. nr. 241/2005 cu aplicarea art. 31 al. 2 C.p. (…);

– participaţie improprie la evaziune fiscală (…);

– totul cu aplicarea art. 33 lit. a C.p..

BIRIESCU ANIŞOARA RAMONA – (…), pentru săvârşirea infracţiunilor de:

– constituire a unui grup infracţional nestructurat, prev. de art. 8 din Legea 39/2003;

– evaziune fiscală, prev. de art. 9 al. 1 lit. b şi al. 3 din L. nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. (…);

– folosirea cu rea credinţă a bunurilor sau creditului societăţii în scop contrar intereselor acesteia, în folosul propriu ori pentru a favoriza o altă societate, prev. de art. 272, al. 1, lit. b din L. nr. 31/1990 (…);

– participaţie improprie la fals în declaraţii prev. de art. 31 al. 2 rap. la 292 C.p. (…);

– delapidare, prev. de art. 215/1 al. 1,2 C.p. cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. (…);

– delapidare, prev. de art. 215/1 al. 1,2 C.p. cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. (…);

– participaţie improprie la fals în declaraţii prev. de art. 31 al. 2 rap. la 292 C.p. (…);

– delapidare, prev. de art. 215/1 al. 1,2 C.p. cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. (…);

– înşelăciune, prev. de art. 215 al. 1,3,5 C.p. (…);

– complicitate la refuzul de a pune la dispoziţia cabinetului de insolvenţă (…) – administrator judiciar ori lichidatorului, a evidenţelor, documentele şi bunurilor de patrimoniu ale (…), prev. de art. 26 rap. la art. 147 rap. la art. 143 al. 2 din L. nr. 85/2006;

– evaziune fiscală prin refuzul de a pune la dispoziţia DGFP HD. ca organe de control, a evidenţelor, documentele şi bunurilor de patrimoniu ale (…), în scopul împiedicării verificărilor, prev. de art. 4 din L. nr. 241/2005;

– participaţie improprie la evaziune fiscală (…), în scopul împiedicării verificărilor, prev. de art. 4 din L. nr. 241/2005 cu aplicarea art. 31 al. 1 şi art. 41 al. 2 C.p.;

– participaţie improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C.p. (…);

– participaţie improprie la evaziune fiscală, prev. de art. 9 al. 1 lit. b şi al. 2 din L. nr. 241/2005 cu aplicarea art. 31 al. 2 C.p. (…);

– participaţie improprie la evaziune fiscală (…).;

– totul cu aplicarea art. 33 lit. a C.p..

BERBECEANU TRAIAN – (…), pentru săvârşirea infracţiunilor de:

– sprijinirea unui grup infracţional nestructurat prev. de art. 8 din L. nr. 39/2003 cu aplicarea art. 33 lit. b C.p. (faptă continuă începută în 2003 până în prezent – gruparea Biriescu);

– favorizarea infractorului prev. de art. 264 al. 1 C.p. cu aplicarea art. 33 lit. b C.p. (faptă continuă începută în 2011 până în prezent – privind pe (…));

– favorizarea infractorului prev. de art. 264 al. 1 C.p. cu aplicarea art. 41 al. 2 C.P. (privind pe (…), 2 acte materiale – (…));

– sprijinirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 din L. nr. 39/2003 cu aplicarea art. 33 lit. b C.p. (faptă continuă înepută în 2004 până în 2013 (…));

– favorizarea infractorului prev. de art. 264 al. 1 C.p. cu aplicarea art. 33 lit. b C.p. (faptă continuă privind cauza (…), începută în 2004 şi epuizată în 2013);

– omisiunea sesizării organelor judiciare prev. de art. 263 al. 1 şi 2 C.p. (faptă continuă începută în 2004 până în 2013, (…);

– mărturie mincinoasă prev. de art. 260 al. 1 C.p. (…);

– fals în declaraţii prev. de art. 292 C.p.

– totul cu aplicarea dispoziţiilor art. 33 lit. a C.p.

(………………………………………………………………………………………..)

Examinând propunerea de arestare preventivă Curtea apreciază că aceasta este întemeiată, din următoarele considerente:

Prealabil examinării pe fond a propunerii de arestare preventive Curtea va analiza legalitatea sesizării instanţei, inculpaţii, prin apărătorii aleşi invocând faptul că în cauză sunt incidente disp. art. 197 al. 2 C.p.p. referitoare la nulitatea absolută a actului de sesizare.

Se invocă, în esenţă faptul că propunerea de arestare a inculpaţilor este nulă deoarece prealabil întocmirii acesteia inculpaţii nu ar fi fost ascultaţi în prezenţa apărătorilor aleşi, încălcându-se astfel disp. art. 150 C.p.p.

Curtea, analizând actele existente la dosarul cauzei, în raport de dispoziţiile legale invocate, constată că motivele de nelegalitate invocate sunt nefondate din următoarele considerente:

Astfel, prin ordonanţa din 23.10.2013 – ora 16.50 a fost pusă în mişcare acţiunea penală faţă de învinuitul Biriescu Titus Gabriel ( f. 91 – 153 vol. 1 ), prin ordonanaţa din 23.10.2013 – ora 22.30 ( f. 154 – 215 vol. 1 ) faţă de înv. Biriescu Anişoara Ramona şi prin ordonanaţa din 23.10.2013 – ora 23.58 ( vol. 1 f. 216 – 277 ) a fost pusă în mişcare acţiunea penală faţă de înv. Berbeceanu Traian.

După punerea în mişcare a acţiunii penale, fiecare dintre inculpaţi a fost înştiinţat despre acest fapt şi în prezenţa apărătorilor aleşi au declarat că au luat la cunoştinţă despre punerea în mişcare a acţiunii penale şi au făcut declaraţii sau şi-au menţinut poziţia procesuală de a uza de dreptul de a nu face declaraţii, având cunoştinţă de temeiurile de fapt şi de drept ale acuzaţiilor reţinute în sarcina lor.

Inculpatul Biriescu Titus Gabriel a fost ascultat în prezenţa apărătorului ales la ora 17.00 din 23.10.2013 ( vol. 1 f. 324 ), inculpata Biriescu Anişoara Ramona a fost ascultată la ora 22.35 din 23.10.2013 în prezenţa apărătorului ales ( vol. 1 f. 367 ) şi inculpatul Berbeceanu Traian a fost asculat în prezenţa apărătorilor aleşi la ora 00.02 din 24.10.2013 ( vol. 1 f. 299 ).

Este cert că inculpaţii au fost ascultaţi de către procuror în calitate de inculpaţi, după punerea în mişcare a acţiunii penale.

Practic apărarea susţine că deşi inculpaţii au fost ascultaţi în această calitate, procurorul, înainte de a formula propunerea de arestare preventivă trebuia să îi asculte din nou pe inculpaţi pentru ca aceştia să-şi expună puncul de vedere asupra propunerii formulate.

Curtea apreciază că o asemenea interpretare a dispoziţiilor legale referitoare la arestarea inculpatului în cursul urmăririi penale este excesivă şi adaugă la lege atâta timp cât inculpaţilor le-a fost adus la cunoştinţă că faţă de ei s-a pus în mişcare acţiunea penală, li s-au prezentat acuzaţiile şi încadrarea juridică a faptelor de care sunt acuzaţi şi au fost ascultaţi în prezenţa apărătorilor aleşi, în calitate de inculpaţi.

Din economia textelor legale invocate nu rezultă că procurorul, înainte de a formula propunerea, are obligaţia să asculte din nou inculpaţii şi chiar şi aşa, înainte de întocmirea acestei propuneri, inculpaţii au fost ascultaţi în calitate de inculpaţi.

În concluzie, Curtea apreciază că instanţa a fost legal sesizată, inculpaţii au beneficiat de toate drepturile conferite de dispoziţiile legale referitoare la ascultarea lor în calitate de inculpaţi, aspectele de nulitate absolută invocate de apărare fiind nefondate.

Pe fondul cauzei:

În cauză sunt întrunite condiţiile prev. de art. 143 al. 1 C.p.p., existând probe şi indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpaţii au săvârşit faptele de care sunt acuzaţi – fapte prevăzute de legea penală şi există cazurile în care se dispune arestarea inculpatului, prevăzut de art. 148 al. 1 lit. b şi f C.p.p., respectiv există date că aceştia încearcă să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului prin influenţarea unei părţi, a unor martori , ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de probă, pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpaţilor prezintă un pericol pentru ordinea publică.

Din coroborarea actelor existente la dosarul cauzei, a declaraţiilor martorilor, învinuiţilor, inculpaţilor, a documentelor economice, contabile şi a expertizelor efectuate, a proceselor verbale de transcriere a convorbirilor telefonice şi ambientale, rezultă existenţa unor fapte sau informaţii apte să convingă un observator obiectiv că este posibil ca persoanele din cauză să fi săvârşit infracţiunile, bănuiala legitimă fiind evidenţiată de următoarele date factuale:

(………………………………………………………………………………………..)

Constatând existenţa indiciilor temeinice de săvârşire a faptelor de către inculpaţii Biriescu Titus Gabriel, Biriescu Anişoara Ramona şi Berbeceanu Traian, Curtea va analiza existenţa cazurilor prev. de art. 148 al. 1 lit. b şi f C.p.p., ca temeiuri ale dispunerii arestării preventive:

Se constată că în cauză subzistă temeiul prev. de art. 148 lit. b C.p. cu privire la toţi inculpaţii.

Astfel, există date că inculpaţii Biriescu Titus Gabriel şi Biriescu Anişoara Ramona vor încerca să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului prin influenţarea unor martori, ori prin distrugerea,alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de probă.

Se remarcă faptul că în mod constant inculpaţii au încercat să ascundă documente vizând activitatea firmelor controlate de ei, astfel că există riscul ca, lăsaţi în libertate aceştia să distrugă sau să altereze mijloacele de probă sau să influenţeze persoane care pot da relaţii asupra faptelor de care sunt acuzaţi.

Apărarea a susţinut că în cauză ar fi o dublă sancţiune dispunerea arestării pe acest temei deoarece infracţiunile de care sunt acuzaţi inculpaţii au ca element material aceeaşi modalitate de săvârşire.

Curtea arată că în cauză nu se poate considera că dispunerea arestării în baza art. 148 lit. b C.p.p. constituie o sancţiune dublă, având în vedere faptele pentru care inculpaţii sunt cercetaţi.

Chiar dacă unele fapte reţinute în sarcina inculpaţilor au ca modalitate de săvârşire ascunderea unei surse impozabile, nu toate infracţiunile economice ce li se reţin au o asemenea modalitate de săvârşire şi nu se poate asimila o modalitate de săvârşire a unei fapte penale cu o cerinţă legală în baza căreia se poate dispune arestarea preventivă.

În cauză cercetările se află la început şi există riscul ca lăsaţi în libertate inculpaţii să ascundă mijloacele materiale de probă – cu atât mai mult cu cât există posibilitatea extinderii cercetărilor şi asupra altor societăţi comerciale implicate, precum şi influenţarea martorilor care cunosc diverse aspecte ale activităţii infracţionale desfăsurate de inculpaţi.

Referitor la inculpatul Berbeceanu Traian:

În cauză există riscul evident de posibilitate a zădărnici urmărirea penală aflată la început, precum şi de influenţare a martorilor, de distrugere, alterare sau sustragere a mijloacelor materiale de probă.

Prin poziţia avută în raport cu subordonaţii săi şi cu autoritatea pe care a avut-o şi o are asupra acestora apare evidentă posibilitatea zădărnicirii anchetei. Notorietatea de care se bucură inculpatul şi poziţia sa virulentă faţă de unii colegi şi colaboratori procurori, reliefată prin divulgarea în mas media a unor aspecte legate de cauzele aflate în lucru la organele de urmărire penală, prin care s-au divulgat aspecte vizând modalităţi şi procedee de anchetă, cauze aflate în lucru, întăresc convingerea instanţei că există riscul major ca inculpatul să influenţeze ancheta şi să zădărnicească direct sau indirect aflarea adevărului în această cauză precum şi în alte cauze despre care a divulgat public date.

Se remarcă faptul că atât la domiciliul inculpatului cât şi în incinta biroului său s-au găsit cu ocazia percheziţiilor efectuate mai multe acte care vizau atât cauze aflate în lucru cât şi alte cauze neînregistrate. S-au mai găsit de asemenea acte având caracter secret care nu erau deţinute legal în locaţiile respective, existând riscul ca aceste date să fie folosite nu în scopul în care au fost întocmite, ci pentru a influenţa ancheta şi de a îngreuna aflarea adevărului.

La fel, raportat la persoana sa şi funcţia pe care a deţinut-o, persoanele pe care le cunoaşte există riscul real de a influenţa martorii care cunosc diferite împrejurări care au legătură cu cauza.

Jurisprudenţa CEDO a statuat că în cazul infracţiunilor de crimă organizată există un risc general ce derivă din natura organizată a activităţii infracţionale a inculpatului care poate fi acceptată ca o baza pentru detenţie în stadiul iniţial al procedurii ( KANKOWSKI/Polonia, 2005).

Cel puţin în stadiul iniţial al anchetei se justifică deţinerea inculpatului pentru a-l împiedica să interfereze cu cercetările ce se efectuează, existând în această cauză un risc major de împiedicare a bunei desfăşurări a procesului penal.

Pentru toţi inculpaţii din prezenta cauză Curtea apreciază că printre riscurile pertinente care sunt de natură să justifice luarea faţă de persoanele în cauză a unei detenţii provizorii sunt acelea că inculpaţii odată eliberaţi vor suprima probe sau vor exercita presiuni asupra martorilor, ori vor stabili înţelegeri dăunătoare anchetei, cu diferite persoane capabile să le ofere un sprijin ( Ringeisen/ Austria 1998).

Mai reamintim că în speţa de faţă este justificată plasarea inculpaţilor în detenţie, cel puţin la începutul anchetei pentru a-i împiedica să o perturbe, fiind vorba despre o cauză complexă care necesită cercetări multiple dificile şi laborioase.

Curtea constată că în cauză subzistă cazul prev. de art. 148 lit. f C.p.p., în ce priveşte pe inculpaţi.

Curtea consideră că în cauză sunt întrunite cumulativ exigenţele impuse de art. 148 lit.f C.p.p., dar şi cel prev. de art.5 paragraful 1 lit.c din CEDO, fiind respectată condiţia existenţei unei bănuieli legitime, plauzibile, verosimile care să justifice luarea măsurii preventive a privării de libertate. Dacă în ceea ce priveşte prima condiţie prev. de art. 148 lit.f C.p.p., existenţa acesteia este indiscutabilă, Curtea va analiza întrunirea în speţa de faţă a celei de a doua condiţii, vizând pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar genera lăsarea inculpaţilor în libertate.

În aprecierea acestui pericol, fără a fi indisolubil legată de o examinare a gravităţii faptelor, gravitate incontestabilă de altfel, nu poate fi totuşi disociată de aspectele ce ţin de natura acuzaţiilor aduse (infracţiuni economice cu consecinţe deoasebit de grave, infracţiuni de sprijinire şi favorizare a unor persoane care au comis asemenea fapte precum şi fapte ce ţin de criminalitatea organizată, obstrucţionarea justiţiei ), de repetabilitatea acestora, de rezonanţa socială pe care o poate determina luarea la cunoştinţă a acestor fapte, de impactul major pe care-l generează în conştiinţa socială suspiciunea că un poliţist cu notorietate de onestitate ( în ce-l priveşte pe inc. Berbeceanu ), ale cărui prerogative principale le reprezintă descoperirea faptelor de criminalitate organizată şi instrumentarea acestor cauze cu obiectivitate şi imparţialitate, uzează de poziţia pe care o are în vederea ascunderii unor asemenea fapte şi aservirii activităţii sale unor interese personale şi colaterale.

Trebuie remarcat continuitatea în timp a faptelor presupus a fi fost săvârşite de inc. Berbeceanu, ceea ce denotă pericolul social evident pe care acesta îl reprezintă. Astfel, s-a dovedit cu actele existente la dosarul cauzei că cel puţin de 7 ani a vut cunoştinţă de faptele grave comise de către C.L. şi cu toate acestea, a înţeles să nu se sesizeze oficial şi în calitatea sa de existenţa infracţiunilor comise şi nici să informeze asupra acestor fapte. Mai mult, l-a folosit pe acesta, cu justificarea că îl putea determina să „colaboreze” chiar în cauze în care avea un interes personal.

Curtea subliniază că existenţa unor suspiciuni rezonabile cu privire la săvârşirea de către inculpaţi a unor fapte grave şi repetate de genul celor expuse mai sus, fapte care au luat o amploare deosebită în societatea actuală, precum şi calitatea pe care inculpatul o are – cu referire la inc. Berbeceanu, aceea de poliţist care avea şi influenţă de formator asupra subordonaţilor săi şi exigenţele cărora acesta se impunea să se supună prin prisma poziţiei sale de apărător al legii, conving un observator obiectiv că ordinea publică este în acest moment realmente ameninţată, ameninţarea fiind una reală, actuală şi suficient de gravă pentru un interes fundamental al societăţii.

Curtea reţine că prin deosebita lor gravitate şi reacţia publicului faţă de săvârşirea lor, anumite infracţiuni, cum sunt infracţiunile reţinute în speţa de faţă, pot produce o anumită „tulburare socială”, de natură a justifica o detenţie provizorie pe o anumită perioadă de timp.

Curtea, având în vedere natura acuzaţiilor aduse inculpaţilor Biriesc Titus şi Biriesc Anişoara precum şi calitatea inculpatului Berbeceanu este îndreptăţită să creadă că privarea de libertate este necesară şi prin prisma dispoziţiilor art. 136 Cod procedură penală, vizând scopul şi categoriile măsurilor preventive, pentru a nu perturba desfăşurarea anchetei, cel puţin la începutul ei, arătând că în timp doar imperativele urmăririi penale nu mai justifică detenţia celui în cauză pentru că în mod normal riscurile iniţiale ale perturbării ei se atenuează pe măsura efectuării investigaţiilor necesare, a obţinerii unor probe suplimentare şi a efectuării verificărilor. În acest sens Curtea apreciază, raportat la nivelul actual al investigaţiilor, că plasarea în detenţie a inculpaţilor este justificată de motive pertinente şi suficiente.

Apărările formulate de inculpaţi în sensul netemeiniciei acuzaţiilor aduse nu sunt, în opinia Curţii, suficiente şi relevante pentru a respinge propunerea de faţă. În acest sens Curtea arată că faptele care au dat naştere la bănuielile în discuţie nu trebuie să fie de acelaşi nivel ca cele necesare pentru justificarea unei condamnări sau chiar a fundamenta o anumită acuzaţie, astfel încât autorităţile judiciare, prin prisma art. 5 pg. 1 lit. c din Convenţie nu sunt obligate să prezinte probe suficiente pentru a formula o acuzare completă în momentul formulării propunerii (cauza Murray vs U.K.).

De asemenea luarea măsurii preventive faţă de inculpaţi este justificată şi de considerente de economie şi utilitate procedurală, considerente ce ţin de existenţa unei bănuieli de natură a convinge un observator obiectiv că există riscul ca inculpaţii să împiedice administrarea justiţiei (Wemhoff/Germania).

Fără a minimaliza aspectele de ordin personal invocate în apărare de către inculpaţi, şi anume, starea de boală a inculpatei Biriesc sau conduita socială ireproşabilă, cariera de excepţie, statutul recunoscut în societate – în ce-l priveşte pe inculpatul Berbeceanu, Curtea precizează că necesitatea ocrotirii unui interes de ordine publică, general al societăţii, primează protejării celui privat al inculpaţilor, astfel încât luarea măsurii este indispensabilă pe baza circumstanţelor.

Curtea a analizat în cadrul verificărilor sale şi posibilitatea instituirii faţă de inculpat a unor măsuri neprivative de libertate conf. art. 136 al. 8 C.p.p., însă în condiţiile date acestea au fost considerate insuficiente pentru protejarea unui interes fundamental al societăţii, apreciindu-se că în cauză nu există garanţii reale în sensul desfăşurării optime a anchetei penale şi a creării convingerii că reacţia autorităţilor faţă de asemenea fapte săvârşite de persoane considerate respectabile sau care trebuiau să ancheteze asemenea fapte este una fermă şi eficientă.

Faţă de considerentele expuse, Curtea va admite propunerea formulată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT- Serviciul Teritorial Alba Iulia în dosarul nr. 13/D/P/2011 şi, în consecinţă:

În baza art. 143 C.pr.penală, art.149 ind.1 al.10 C.proc.pen. raportat la art.148 alin.1 lit. b şi f C.proc.pen. va dispune arestarea preventivă a inculpaţilor:

1. BIRIESCU TITUS GABRIEL – (…).

2. BIRIESCU ANIŞOARA RAMONA – (…).

pe o durată de 29 de zile începând cu data 24.10.2013 până la data de 21.11.2013.

3. BERBECEANU TRAIAN – (…).

pe o durată de 29 de zile începând cu data 25.10.2013 până la data de 20.11.2013.

Cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâneîn sarcina acestuia.

Pentru aceste motive,

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E:

Admite propunerea formulată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT- Serviciul Teritorial Alba Iulia în dosarul nr. 13/D/P/2011 şi, în consecinţă:

În baza art. 143 C.pr.penală, art.149 ind.1 al.10 C.proc.pen. raportat la art.148 alin.1 lit. b şi f C.proc.pen. dispune arestarea preventivă a inculpaţilor:

1. BIRIESCU TITUS GABRIEL – (…).

2. BIRIESCU ANIŞOARA RAMONA – (…).

pe o durată de 29 de zile începând cu data 24.10.2013 până la data de 21.11.2013.

3. BERBECEANU TRAIAN – (…).

pe o durată de 29 de zile începând cu data 25.10.2013 până la data de 20.11.2013.

Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Cu recurs în 24 ore de la pronunţare cu inc. Biriescu Titus Gabriel şi de la comunicare cu ceilalţi inculpaţi.

Dată în camera de consiliu şi pronunţată în şedinţă publică azi, 24.10.2013, ora 21,45

Preşedinte, Grefier,”

PREZENTUL EXTRAS A FOST ELIBERAT EXCLUSIV PENTRU INFORMAREA SOLICITANTULUI ÎN CONFORMITATE CU PREVEDERILE LEGII NR.544/2001 PRIVIND LIBERUL ACCES LA INFORMAŢIILE DE INTERES PUBLIC ŞI NU ARE VALOAREA UNEI COPII CONFORME CE POATE FI ELIBERATE DOAR PERSOANELOR ÎNDREPTĂŢITE ŞI CU ACHITAREA TAXELOR JUDICIARE DE TIMBRU CORESPUNZĂTOARE

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE

EXPERT MUNTEAN COSMIN

Reclame

„RAKETUL”LUI TRAIAN BASESCU,EUGEN TOMAC,PRESEDINTELE MISCARII NEO-NAZISTE,PMP:IN CURAND ROMANII VOR DORI SA AIBA O NOUA MAJORITATE!

26 sept.

Românii vor dori în scurt timp o altă majoritate guvernamentală, deoarece sunt dezamăgiţi de modul în care reprezentanţii Uniunii Social Liberale (USL) conduc ţara, a afirmat miercuri, la Piteşti, preşedintele Partidului Mişcarea Populară (PMP), Eugen Tomac.

09251733678569972

„Au majoritate de 70% în Parlament, nu-i poate nimeni opri să guverneze şi să creeze soluţii pentru România. Din păcate, au demonstrat că nu sunt capabili şi sunt convins că acest răgaz pe care românii îl mai acordă se va încheia în foarte scurt timp şi românii vor dori o altă majoritate guvernamentală”, a declarat Tomac la o conferinţa de presă prilejuită de inaugurarea sediului PMP Argeş.

În opinia sa, partidul pe care îl conduce trebuie să devină, în cel mai scurt timp, o alternativă credibilă la actuala guvernare.

„Suntem hotărâţi să spulberăm USL-ul. Nu se mai poate, ştim cât de dezamăgiţi sunt cetăţenii, ştim ce au oferit partidele de tranziţie. Obligaţia noastră este să le spunem adevărul românilor. (…) Vrem să le oferim altceva românilor”, a spus preşedintele PMP.

El a adăugat că PMP se adresează în principal clasei de mijloc şi va pune accentul pe promovarea intereselor acesteia.

„Suntem un altfel de partid, pentru că ne adresăm unei categorii de cetăţeni care sunt de fapt motorul economiei în societate, clasa de mijloc. Dacă clasa de mijloc o duce bine în societate, atunci toată societatea o duce bine. Dacă clasa de mijloc plăteşte taxele şi impozitele, există bani la buget şi pentru educaţie, şi pentru sănătate, (…) şi pentru administraţie publică, şi pentru apărare. Ne luptăm pentru libertatea lor economică şi socială”, a afirmat Eugen Tomac.

La conferinţa de presă prilejuită de inaugurarea sediului de la Piteşti au participat preşedintele PMP, Eugen Tomac, preşedintele Fundaţiai Mişcarea Populară, Marian Preda, preşedintele Organizaţiei de Femei a PMP, Ruxandra Dragomir, precum şi consilierii prezidenţiali Cristian Diaconescu, Teodor Baconschi, Daniel Funeriu şi Cristian Hriţcu

DECLARATIE SCANDALOASA LA ADRESA „IMIGRANTILOR SARACIIEI”,ROMANII ,FACUTA DE MINISTRUL DE INTERNE GERMAN,HANS-PETER FRIEDRICH!

8 iun.

Ministrul german de Interne, Hans-Peter Friedrich, a promis vineri înăsprirea măsurilor împotriva „imigranţilor sărăciei”, în special români şi bulgari, acestea urmând să includă expulzarea şi interdicţia de călătorie, relatează Der Spiegel, în ediţia electronică.

265001240_20130303172823_74042800

Ministrul de Interne Hans-Peter Friedrich a declarat în cadrul unei întâlniri cu omologii săi europeni, vineri, la Luxemburg, că Germania va lua măsuri pentru a împiedica imigranţii săraci din România şi Bulgaria să intre în ţară sub pretexte false pentru a obţine beneficii sociale.

Potrivit Der Spiegel, Friedrich, membru al partidului conservator Uniunea Creştin Socială (CSU), a declarat că vrea să „alinieze problema la iniţiativele legislative naţionale curente” şi să le transmită acestor nou-veniţi următorul mesaj: „Dacă munciţi aici ilegal – indiferent cum – vă rugăm să vă întoarceţi de unde aţi venit!”.

Problema a fost ridicată în urma plângerilor comunităţilor germane care invocă o creştere a numărului de persoane care ajung din România şi Bulgaria cu ajutorul grupărilor organizate, prin obţinerea unei autorizaţii de afaceri şi îşi depun apoi dosarele pentru ajutoare sociale după câteva luni, pretinzând că afacerea nu a avut succes.

Friedrich susţine că cei care vor fi găsiţi vinovaţi de fraudarea serviciilor sociale vor fi expulzaţi din ţară, în pofida dreptului lor de a munci şi de a călători în statele membre UE ca cetăţeni europeni. În plus, li se va interzice accesul în Germania pentru o anumită perioadă de timp.

Există totuşi o controversă între Friedrich şi Comisia Europeană pe tema creşterii numărului de astfel de cazuri. În decembrie 2012, doar 9,6 la sută dintre românii şi bulgarii din Germania erau înregistraţi ca şomeri, o proporţie substanţial mai mică decât rata de şomaj în rândul străinilor, care era de 16,4 la sută.

%d blogeri au apreciat asta: