Tag Archives: SCENA POLITICA ROMANEASCA

ACTORII DE PE SCENA POLITICA ROMANEASCA -INSTITUTII SI PARTIDE SI PRESTATIA ACESTORA IN ANUL 2013!

31 dec.

 

 

PREŞEDINŢIE
Preşedintele Traian Băsescu a făcut opoziţie Guvernului în acest an pe mai multe subiecte, începând de la numirile procurorilor-şefi, privatizarea CFR Marfă şi proiectul Roşia Montană, până la modificarea Legii referendumului şi Memorandumul cu Rompetrol.

 

 

Pe final de an s-au adăugat modificările Codului penal, introducerea accizei de 7 eurocenţi la carburanţi şi bugetul de stat pe 2014. Cu toate acestea, şeful statului a subliniat că pactul de coabitare dintre cele două Palate continuă să funcţioneze din punctul de vedere instituţional.

Puncte de vedere diferite asupra anumitor subiecte au existat şi între preşedinte şi Parlament. De menţionat, în acest sens, statutul parlamentarilor sau modificările aduse Codului penal. Traian Băsescu nu a ezitat să retrimită Parlamentului sau să conteste la Curtea Constituţională proiecte de acte normative asupra cărora viziunea sa era diferită de cea a Legislativului sau a Executivului.

În plan politic, în 2013, Traian Băsescu a spus „adio” Partidului Democrat Liberal şi şi-a anunţat susţinerea faţă de un nou proiect politic, Mişcarea Populară.

Tensiunile dintre Parlament, Guvern şi Traian Băsescu au fost generate şi de dorinţa preşedintelui de a fi „un mic horticultor”. Achiziţia unor hectare de teren agricol în judeţul Călăraşi de către fiica sa cea mare a provocat o serie de discuţii cu privire la legalitatea acestui demers şi a dus la înfiinţarea unei comisii parlamentare care să verifice tranzacţia.

În primăvara acestui an, Traian Băsescu a câştigat definitiv la Curtea de Apel Bucureşti procesul în care l-a dat în judecată pe omul de afaceri Dinu Patriciu şi a cerut despăgubiri de un leu pentru „minciună şi trucarea unor filmări”, după publicarea unui film în care preşedintele părea a lovi un copil la un miting electoral din 2004.

Dincolo de tensiunile din plan politic, în plan personal, preşedintele a devenit bunic. În luna septembrie, fiica sa cea mică, Elena, a născut o fetiţă.

GUVERN
Economia României a înregistrat rezultate pozitive după primele trei trimestre: cea mai mare creştere din Uniunea Europeană faţă de trimestrul II şi faţă de perioada iulie-septembrie 2012. Alte date pozitive: avansul faţă de perioada similară din 2012 este de 4,1%, rata anuală a inflaţiei a ajuns 1,8%, cea mai mică după 1989.

Se adaugă rambursările de la Comisia Europeană din alocarea UE 2007-2013 în valoare de 7,10 miliarde de euro, care reprezintă 36,96%. Valoarea declaraţiilor de cheltuieli transmise la Comisia Europeană este de 5,309 miliarde de euro, adică o absorbţie curentă de 27,63%.

De asemenea, balanţa comercială cu produse agroalimentare a României a înregistrat, după nouă luni, un excedent de 3,2 milioane de euro. Este pentru prima oară după 1994 când există excedent.

PNL a înlocuit în 2013 patru miniştri. Mona Pivniceru, titulara portofoliului de la Justiţie şi susţinută de PNL, a fost desemnată de Senat, pe 26 martie, judecător la Curtea Constituţională, fiind înlocuită de Robert Cazanciuc. Relu Fenechiu a fost revocat din funcţia de ministru al Transporturilor pe 12 iulie şi înlocuit din 26 august de Ramona Mănescu. Pe 7 octombrie, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, demisionează, portofoliul său fiind preluat la 16 octombrie de liberalul Andrei-Dominic Gerea. Daniel Barbu a demisionat de la Ministerul Culturii pe 12 decembrie, fiind înlocuit de liberalul Gigel-Sorinel Ştirbu.

În 2013, Guvernul şi-a angajat răspunderea pentru două legi, Legea retrocedărilor (pe 17 aprilie) şi Legea descentralizării (la 20 noiembrie), şi a fost contestat de Opoziţia parlamentară, reprezentată de PDL şi PP-DD, prin mai multe moţiuni simple. Acestea au avut ca teme: situaţia combinatului Oltchim, aderarea la Schengen, extinderea reţelei de metrou, companiile de stat, mineritul în Valea Jiului, reglementări în audiovizual, CFR Marfă, fiscalitatea sau descentralizarea. Toate au fost respinse.

Cabinetul Ponta a elaborat şi aprobat în 2013 două proiecte de buget, pentru 2013 şi pentru 2014. Bugetul pe anul în curs a fost promulgat la 22 februarie şi a fost fundamentat pe un PIB de 623,314 miliarde lei, o creştere economică cu 1,6% mai mare faţă de 2012, o inflaţie medie anuală de 4,3%, un curs mediu de 4,5 lei/euro şi un deficit bugetar de 2,1% din PIB, respectiv de 13,394 miliarde de lei. Bugetul public pe 2013 a fost rectificat de două ori.

Proiectul bugetului de stat pentru 2014 a fost adoptat la 15 noiembrie. Preşedintele Traian Băsescu a condiţionat promulgarea lui de renunţarea la măsura creşterii accizei la carburanţi cu 7 eurocenţi pe litru. Executivul a amânat cu trei luni această decizie. Prin urmare, pe 19 decembrie, şeful statului a promulgat Legea bugetului de stat pe anul 2014, care va fi de 230 de miliarde de lei.

În plan extern, activitatea Guvernului a fost marcată de o serie de întâlniri la nivel înalt ale premierului Victor Ponta cu şefi de stat şi de guvern din ţări care au un rol important în politica internaţională: preşedintele şi premierul francez, Francois Hollande şi Jean-Marc Ayrault (februarie); cancelarul german Angela Merkel (iunie); oficiali din Azerbaidjan, Kazahstan, Uzbekistan (iunie); premierul Chinei, Li Keqiang (iunie); premierul Spaniei, Mariano Rajoy (iulie); la Washington, preşedintele Băncii Mondiale, Jim Yong Kim, cu vicepreşedintele Joe Biden şi cu alţi oficiali (21-23 octombrie). Bucureştiul a fost timp de trei zile, 25-28 noiembrie, gazda negocierilor economice şi politice dintre China şi economiile din Europa Centrală şi de Est, cu vizita premierului chinez, Li Keqiang.

SENAT
La Senat, dacă la începutul legislaturii au depus jurământul 176 de senatori, numărul acestora a scăzut ulterior la 172. Trei posturi au fost declarate vacante prin demisia conservatorului Dan Voiculescu, a lui Olosz Gergely (UDMR), dar şi prin constatarea încetării mandatului lui Antonie Solomon (PP-DD), pe care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu executare pentru luare de mită şi fals intelectual. De asemenea, senatorul PSD Toni Greblă (colegiul uninominal 2, Gorj) a fost desemnat judecător al Curţii Constituţionale.

După primul an de mandat, grupul senatorilor PSD, condus de Ilie Sârbu, a ajuns să numere 74 de senatori, fiind atraşi mai mulţi colegi de la PP-DD. În acest grup activează opt membri afiliaţi. Grupurile PNL şi PC sunt constituite în prezent din 50 şi, respectiv, 8 senatori, PP-DD numără acum 8 senatori, deşi la început avea 21, iar PDL – 23 de senatori. În componenţa grupului UDMR nu au intervenit modificări, rămân 8 senatori. La aceştia se mai adaugă senatorul independent Mihai Neagu – în total 172 de senatori.

În 2013, senatorii au acordat o atenţie deosebită proiectelor de lege care au captat interesul cetăţenilor şi au provocat proteste de stradă, unul dintre acestea fiind exploatarea de la Roşia Montană. Senatorii au aprobat acte normative care vizează redimensionarea competenţelor DNA, tribunalele specializate, taxele judiciare de timbru, majorarea indemnizaţiilor pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene, despăgubiri pentru bunurile confiscate de regimul comunist.

CAMERA DEPUTAŢILOR
Camera Deputaţilor a adoptat în acest an 324 de proiecte legislative. Au fost înregistrate pe parcursul anului 536 de iniţiative. Din cele 324 de legi adoptate, 200 sunt ordonanţe de guvern sau ordonanţe de urgenţă ale guvernului.

Forul legislativ şi-a început activitatea în 2013 cu 412 deputaţi, însă până la începutul lunii decembrie au rămas 407. Cinci deputaţi şi-au pierdut mandatul, dintre care patru sunt sau au fost liberali: Dan Radu Ruşanu – desemnat de Parlament să conducă Consiliul Autorităţii pentru Supraveghere Financiară, George Becali – condamnat la închisoare, Eduard Hellvig şi Ovidiu Silaghi – ambii au plecat în Parlamentul European, Aurel Nechita, PSD – declarat incompatibil de instanţă.

Şi în componenţa grupurilor parlamentare au intervenit o serie de modificări. În acest moment, grupul deputaţilor PSD are 167 de membri, cel al PNL are 100 de membri, PDL – 47 de membri, grupul parlamentar al PP-DD are 27 de deputaţi (a pierdut 21 de deputaţi), grupul minorităţilor naţionale – 18 membri, tot câte 18 membri au şi grupurile UDMR şi PC, iar 12 deputaţi sunt neafiliaţi. Aceştia din urmă au încercat să-şi constituie un grup de independenţi, însă Regulamentul Camerei Deputaţilor nu permite acest lucru.

Printre cele mai importante proiecte de lege adoptate de deputaţi amintim: Codul de procedură civilă, Codul de procedură penală, legea privind gestionarea câinilor fără stăpân, legea privind sistemul unitar de pensii, legea privind implementarea în şcoli a programului de consum a fructelor proaspete.

Deputaţii Opoziţiei au depus nouă moţiuni simple în acest an, toate fiind respinse.

PARTIDE
PSD
Social-democraţii şi-au ales conducerea pe 19 şi 20 aprilie, în cadrul Congresului extraordinar. Victor Ponta a fost reconfirmat în funcţia de preşedinte al PSD. El le-a propus colegilor ca în 2016, înaintea alegerilor parlamentare, să fie organizat un nou scrutin intern. Adrian Năstase, fost lider al partidului, a fost eliberat pe 18 martie din Penitenciarul Jilava, după condamnarea la doi ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul Calităţii”. El a fost prezent la congres, iar pentru funcţia pe care a deţinut-o ultima oară ca membru social-democrat, de preşedinte al Consiliului Naţional, nu au fost organizate alegeri.

În mai, conducerea PSD a decis desemnarea unei echipe de negociere pentru rediscutarea protocolului Uniunii Social Liberale cu privire la alegerile locale şi parlamentare. Victor Ponta declara însă că liderul PNL, Crin Antonescu, rămâne candidatul Uniunii la alegerile prezidenţiale.

Pe 8 noiembrie a avut loc reuniunea Comitetului Executiv Naţional – for de conducere premergător Consiliului Naţional al partidului, care a avut loc pe 9 noiembrie la Sala Palatului. Anterior, peste 1.500 de social-democraţi, alături de miniştri şi parlamentari ai partidului, au participat la dezbateri pe ateliere de specialitate, la majoritatea fiind prezent premierul Victor Ponta. Evenimentele au fost urmate de Liga aleşilor locali. Consiliul Naţional al PSD, care a urmat, a fost presărat cu discursuri antiprezidenţiale, dar şi cu „înţepături” la adresa colegilor de alianţă. PSD a decis, cu acest prilej, în mod oficial, să participe în nume propriu la alegerile europene din mai 2014 şi a făcut un apel către colegii din USL să abordeze de pe poziţii neconflictuale acest scrutin.

Spre finalul anului au apărut o serie de discuţii între PSD şi PNL cu privire la asumarea modificărilor la Codul penal şi Legea amnistiei, dar şi despre listele comune pentru alegerile europarlamentare. Discuţiile s-au purtat mai ales între liderii celor două formaţiuni, Victor Ponta şi Crin Antonescu. Liderul liberal a admis că relaţiile din interiorul USL sunt „destul de tensionate”, arătând că problemele ţin de raportarea la mesajul original. În acelaşi timp, preşedintele PSD a afirmat că nu negociază formarea unei alte majorităţi şi că îşi doreşte ca USL să guverneze în continuare.

Candidatul USL la prezidenţiale a fost o altă discuţie între Ponta şi Antonescu, lansată de preşedintele Traian Băsescu. Acesta a afirmat că PSD va avea candidat propriu la prezidenţiale, cel mai probabil acesta nefiind liderul partidului, Victor Ponta. El a admis că Ponta s-ar putea afla în turul al doilea al prezidenţialelor alături de preşedintele PNL – candidatul USL la aceste alegeri.

Replica liderilor PSD a fost fermă: candidatul USL la preşedinţie rămâne liderul PNL, Crin Antonescu.

PNL
Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a fost reconfirmat anul acesta în funcţie, împreună cu o echipă de 31 de vicepreşedinţi. Antonescu a anunţat că va renunţa la funcţie dacă nu va câştiga alegerile prezidenţiale de anul viitor. Anterior, a fost adoptat un nou statut al partidului, care a permis alegerea lui Klaus Iohannis, primarul Sibiului, în funcţia de prim-vicepreşedinte al PNL.

Liderul PNL a avut o relaţie tensionată cu o serie de membri importanţi ai partidului, printre care Andrei Chiliman şi Călin Popescu-Tăriceanu, cei doi numărându-se printre iniţiatorii platformei politice de dreapta „Iniţiativa România Liberală”.

Liberalii au avut reproşuri la adresa partenerilor de guvernare, în special din PSD, cu privire la o serie de teme importante de pe agenda publică: numirea Laurei Codruţa Kovesi în fruntea DNA, motiv pentru care PNL a renunţat la portofoliul Justiţiei, sau proiectul de la Roşia Montană. În acest din urmă caz, Crin Antonescu a afirmat că PNL nu va susţine proiectul. Şi înfiinţarea comisiei de anchetă privind în cazul terenului cumpărat de Ioana Băsescu în judeţul Călăraşi a generat dispute în cadrul USL, din cauza întârzierii cu care PNL a luat o decizie.

PNL s-a mai opus PSD pentru proiectul de lege privind amnistierea unor infracţiuni şi graţierea unor pedepse. S-au adăugat modificările la Codul penal şi proiectul privind legea minelor – care au adus de asemenea tensiuni în USL. Crin Antonescu declara atunci că USL s-ar putea rupe dacă liderii săi se atacă în continuare. Însă, liberalul miza pe o candidatură comună PSD-PNL la europarlamentare, ca „un semnal puternic, credibil şi neaşteptat de refacere a USL”. Social-democraţii vor lua o decizie în acest caz la Comitetul Executiv Naţional.

În 2013, PNL a pierdut funcţia de preşedinte al Autorităţii Sanitar-Veterinare, conducerea Institutului Cultural Român, dar a câştigat şefia Autorităţii de Supraveghere Financiară, prin Dan Radu Ruşanu, şi funcţia de preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, prin Cristian Buşoi, care a renunţat la fotoliul de europarlamentar. De asemenea, PNL a mai numit şeful interimar de la TVR, pe scriitorul Stelian Tănase.

O serie de lideri PNL sunt anchetaţi în justiţie, printre care Relu Fenechiu, care a renunţat să mai fie ministru al Transporturilor, Ovidiu Silaghi, în prezent europarlamentar, Varujan Vosganian, fost ministru al Justiţiei.

PDL
Partidul Democrat Liberal s-a aflat în Opoziţie în 2013 iar evenimentele care au marcat formaţiunea în acest an au fost reconfirmarea lui Vasile Blaga ca preşedinte al partidului, reorganizarea internă a filialelor, constituirea unui „guvern alternativă” şi desemnarea candidatului PDL la alegerile prezidenţiale din 2014, prim-vicepreşedintele Cătălin Predoiu. O serie de parlamentari sau foşti lideri democrat-liberali au plecat anul acesta din PDL. Mulţi s-au afiliat iniţiativei politice cunoscute sub denumirea de Partidul Mişcarea Populară. Au părăsit formaţiunea deputatul Mihai Stănişoară, prim-vicepreşedinte, deputaţii Eugen Tomac, Mihaela Stoica, Valerian Vreme, Clement Negruţ, Vicenţiu Irimie, Sergiu Vizitiu, Gabriel Andronache, senatorul Leonard Cadăr, consilierii prezidenţiali Daniel Funeriu şi Gabriel Berca, dar şi Mircea Andrei, Theodor Baconschi, Adrian Papahagi, Cristian Petrescu, Vasile Gherasim. De asemenea, Traian Băsescu s-a despărţit în acest an în mod oficial de formaţiunea pe care a creat-o.

PC
Anul 2013 a reprezentat pentru Partidul Conservator individualizarea poziţiei sale în cadrul USL. Semnalul a fost dat după ce purtătorul de cuvânt al conservatorilor, Bogdan Ciucă, a anunţat că protocolul Alianţei de Centru Dreapta, între PNL şi PC, nu funcţionează şi că, pe viitor, toate poziţiile PC vor aparţine numai partidului. El a menţionat că protocolul „nu va fi rupt sau denunţat” iar USL nu va avea de suferit. Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a susţinut că PC nu a fost niciodată dependent de PNL şi că asocierea dintre cele două formaţiuni nu a funcţionat niciodată ca o alianţă. Mai mult, le-a recomandat conservatorilor ca, dacă nu sunt mulţumiţi, să plece, după ce liderul PC, Daniel Constantin, a susţinut că încă din martie le scrie liberalilor despre faptul că alianţa nu funcţionează. Premierul Victor Ponta, copreşedinte USL, a opinat că această repoziţionare este un „mic frecuş”, ca în orice alianţă politică.

La reuniunea Consiliului Naţional al PC din noiembrie, liderul formaţiunii, Daniel Constantin, a anunţat că Partidul Conservator îşi propune să participe independent la alegerile europarlamentare din 2014, stabilindu-şi ca ţintă un rezultat de peste 9%. Ulterior, Constantin a spus că alegerile europarlamentare de anul viitor sunt foarte importante pentru PC şi USL, având în vedere că acestea probabil vor da o poziţionare faţă de alegerile locale şi generale din 2016.

UNPR
UNPR are 20 de deputaţi şi cinci senatori, parlamentarii acestei formaţiuni activând în grupurile PSD.

În luna martie, preşedintele Traian Băsescu susţinea că nu regretă faptul că l-a reevaluat pe preşedintele UNPR, Gabriel Oprea, adăugând că s-a reuşit, cu gruparea acestuia, menţinerea unui guvern în perioadă de criză economică.

La Congresul PSD din aprilie, Victor Ponta a reamintit că mai mulţi social-democraţi s-au depărtat de partid, plecând la UNPR, dar că apoi le-a mulţumit că au ajutat la învestirea Guvernului. Aşa că social-democraţii au adoptat rezoluţia privind fuziunea UNPR, cele două formaţiuni activând deja ca Alianţa de centru-stânga. Decizia a fost luată cu largă majoritate de voturi, înregistrându-se un vot împotrivă şi două abţineri.

La 1 mai, UNPR a împlinit trei ani de la înfiinţare iar pe 11 octombrie, secretarul general al UNPR, Neculai Onţanu, anunţa că UNPR va candida împreună cu PSD la alegerile europarlamentare iar la alegerile prezidenţiale va susţine candidatul USL.

Pe 13 decembrie, UNPR a fost reînscrisă ca partid la tribunal cu peste 350.000 de semnături.

UDMR
UDMR s-a reunit în luna mai, la Miercurea Ciuc, în cel de-al XI-lea Congres. Cu acel prilej, filiala UDMR Bistriţa-Năsăud a devenit prima din ţară care a constituit o organizaţie de femei.

UDMR a fost în opoziţie în 2013, dar nu a susţinut moţiunile de cenzură ale celorlalte formaţiuni parlamentare asupra legii retrocedărilor şi descentralizării. Însă UDMR a atacat la Curtea Constituţională anumite proiecte legislative ale Puterii, cum ar fi cel referitor la modificarea Legii finanţelor publice şi cel privind modificarea Legii referendumului prin scăderea pragului de prezenţă. De asemenea, UDMR s-a declarat şi împotriva proiectului de exploatare de la Roşia Montană.

Cât priveşte reorganizarea administrativ-teritorială, UDMR a subliniat că nu se va putea face fără să se ţină cont de interesele comunităţii maghiare. UDMR a considerat Legea descentralizării ca fiind un proiect constituţional, mai ales că Puterea a ţinut cont de unele propuneri ale Uniunii, care însă a anunţat că lucrează la un proiect de autonomie.

Forţa Civică şi Partidul Naţional Ţărănesc – Creştin Democrat
La 17 martie, preşedintele PNŢCD, Aurelian Pavelescu, şi cel al Forţei Civice, Mihai-Răzvan Ungureanu, au semnat protocolul de înfiinţare a Alianţei pentru Dreptate şi Adevăr. Potrivit protocolului, Alianţa pentru Dreptate şi Adevăr doreşte „să pună bazele principalului pol de dreapta din România”. Printre principiile Alianţei D.A. se numără democraţia, statul de drept, libertăţile şi drepturile cetăţeanului, justiţia – puternică şi independentă.

În noiembrie, Mihai-Răzvan Ungureanu a trimis o invitaţie reprezentanţilor partidelor de centru-dreapta din România – PDL, PMP, PNŢCD, IRL şi PER – la o dezbatere comună pe tema reunificării dreptei, propunând constituirea Blocului Unităţii Naţionale.

Pe 14 decembrie, Mihai-Răzvan Ungureanu, preşedintele Forţei Civice, a fost desemnat oficial candidat al partidului la alegerile prezidenţiale din 2014, în cadrul reuniunii Consiliului Naţional al formaţiunii. Desemnarea acestuia a fost votată în unanimitate, fiind înregistrată o singură abţinere, chiar a lui Ungureanu.

Partidul Mişcarea Populară
La 25 martie, consilierul prezidenţial Cristian Diaconescu anunţa iniţierea procedurilor pentru înfiinţarea Fundaţiei „Mişcarea Populară”. La 16 septembrie, magistraţii Tribunalului Bucureşti au admis cererea de înfiinţare a Partidului Mişcarea Populară, formaţiune ce a fost înregistrată în Registrul partidelor politice. PMP are ca siglă un măr iar culorile sunt verde şi albastru. Preşedintele interimar al PMP, deputatul Eugen Tomac, afirma că noua formaţiune va rămâne un partener al preşedintelui Traian Băsescu, susţinând proiectele pe care acesta le-a demarat şi a definit totodată noua formaţiune ca fiind „un partid creştin-democrat şi liberal”.

Comitetul de Iniţiativă Naţională al PMP este format din preşedintele interimar, Eugen Tomac, şi următorii membri ai conducerii: Teodor Baconschi, Adrian Papahagi, Cristian Petrescu şi Dragoş Ciuparu. S-au mai alăturat acestei formaţiuni Adrian Papahagi şi Vasile Gherasim, de la PDL.

La 16 iunie, preşedintele Traian Băsescu declara că la terminarea mandatului se va ocupa de Mişcarea Populară, arătând că într-un sondaj recent aceasta avea 11% dintre opţiuni. AGERPRES.

%d blogeri au apreciat asta: