Tag Archives: SCHENGEN

MINISTRUL DE EXTERNE MIROSLAV LAJCAK:” SLOVACIA SPRIJINA ADERAREA ROMANIEI LA SPATIUL SCHENGEN!”

5 feb.

 

 

Slovacia sprijină aderarea României la spaţiul Schengen, a asigurat marţi ministrul slovac de externe, Miroslav Lajcak, într-o conferinţă de presă comună ţinută la Bratislava împreună cu omologul său român, Titus Corlăţean, relatează TASR.

 

 

‘Ne menţinem poziţia potrivit căreia România a întrunit toate condiţiile necesare, iar acum UE ar trebui să îşi respecte angajamentele’, a afirmat oficialul slovac.

Cu aceeaşi ocazie, ministrul Corlăţean a subliniat cooperarea economică de succes la nivel bilateral dintre cele două ţări. ‘În pofida crizei economice, relaţiile de comerţ bilateral s-au dezvoltat de la an la an. Şi, cu toate că avem un potenţial enorm, nu doar comerţul bilateral, dar şi investiţiile sunt importante’, a remarcat el.

Cei doi diplomaţi au apreciat importanţa Uniunii Europene ca actor global ce stabileşte standarde politice, morale şi economice pentru alte state. ‘Cu toate acestea, trebuie să avem grijă ca standardele noastre să nu afecteze competitivitatea companiilor şi antreprenorilor noştri’, a precizat Lajcak.

O altă temă abordată a fost apropiatul scrutin pentru Parlamentul European, care va avea loc în luna mai.

Cu ratele sale modeste de participare la votul pentru alegerile europarlamentare, Slovacia îşi subminează într-o oarecare măsură reputaţia de ţară proeuropeană, a declarat marţi ministrul slovac de externe, Miroslav Lajcak. ‘Această situaţie nu corespunde cu imaginea Slovaciei de ţară proeuropeană. Ne-am bucura să vedem mai multă lume care sprijină valorile europene tradiţionale că se prezintă la alegeri’, a explicat Lajcak. În 2004 şi 2009, Slovacia s-a clasat la sfârşitul clasamentului în ceea ce priveşte prezenţa la urne. Prezenţa a fost de 19,64% în urmă cu cinci ani. La acelaşi scrutin, România a înregistrat o prezenţă de 29,47%.. AGERPRES.

PREMIERUL VICTOR PONTA A DECLARAT LUNI SEARA CA ROMANIA NU VA INTRA IN SPATIUL SCHENGEN PANA LA ALEGERILE EUROPARLAMENTARE!

21 ian.

 

 

Premierul Victor Ponta a declarat luni seară că România nu va intra în spaţiul Schengen până la alegerile europarlamentare, pentru că aşa-zisa invazie a românilor în Europa ar putea fi folosită ca temă în campaniile electorale.

 

 

„Problema este că până la alegerile pentru Parlamentul European nu, n-o să intrăm (în Schengen – n.r.) pentru că e o temă… Aţi văzut în Marea Britanie ce mare temă a fost cum vin românii, pe urmă s-a fâsâit, nu a mai venit nimeni. La Parlamentul European ce teme credeţi că vor avea unele partide? Să nu vină românii. (…) Cel mai important lucru – şi aici e meritul şi al României şi al Comisiei Europene – este că s-au ridicat toate restricţiile la piaţa muncii”, a afirmat primul-ministru, la postul B1TV.
Şeful Guvernului a punctat că, pentru a spijini aderarea la Schengen, toate forţele politice din România ar trebui să aibă un discurs unitar pe această temă. „Până se termină anul electoral mă bucur, în sfârşit, poate înţelegem că cea mai mare prostie pe care putem să o facem şi am făcut-o de mai multe ori şi unii încă o mai fac (…) este să ne dăm cu Schengen-ul în cap unii la alţii. Singura şansă ca România să intre în Schengen este să spună, (…) în România noi încă ne luptăm: Băsescu cu Ponta, PDL cu USL, dar când vine vorba de Schengen şi de România suntem toţi uniţi că merităm. Până la urmă, tehnic au lucrat toţi şi Rus şi Blaga şi Stroe, toţi miniştrii de Interne şi toţi miniştrii de Justiţie. (…) Aici am văzut o schimbare de poziţie, că a fost şi domnul Băsescu şi a zis să intrăm în Schengen”, a explicat Victor Ponta. AGERPRES.

TRAIAN BASESCU INTAIUL DEMIS AL ROMANIEI SI TRADATOR DE NEAM ROMANESC LUPTA CU TOATE FORTELE CA ROMANIA SA NU INTRE IN SCHENGEN!

12 dec.

România trebuie să uite de şansa de a intra în spaţiul Schengen pentru că va avea un raport foarte prost pe justiţie, susţine preşedintele Traian Băsescu.

 

 

„Eu am încercat să previn această reacţie. Am avut şi o discuţie telefonică cu dl preşedinte Zgonea, am trimis şi o scrisoare după discuţia telefonică. Lucrurile nu au fost înţelese şi am estimat acest tip de reacţie. Din păcate, el nu are efecte asupra celor care ne-au pus în această situaţie. Tot românii vor suferi şi România. În mod categoric, trebuie să uităm de şansa de a intra în Schengen pentru că va fi un raport foarte prost pe justiţie, partea de activitate parlamentară, şi eu pot anticipa ce va scrie în raport: ‘lipsă de voinţă politică în lupta împotriva corupţiei'”, a declarat Băsescu, miercuri, la B1 TV, întrebat despre reacţiile unor ambasade de la Bucureşti faţă de modificările la Codul penal.

Băsescu a mai subliniat că România nu poate avansa „în credibilitate” în interiorul UE având astfel de „etichete”. AGERPRES.

PRESEDINTELE PNL CRIN ANTONESCU ,LIDERUL SENATULUI,IL ATACA PE BARROSO IN LEGATURA CU DECLARATIA FACUTA MARTI,CA ROMANIA SI BULGARIA NU VOR ADERA LA SCHENGEN,DAR „UITA „DE AMICUL SAU TRAIAN BASESCU CARUIA II DA DREPTATE!

12 nov.

Presedintele Senatului, liderul PNL Crin Antonescu, a declarat marti ca interpreteaza declaratia presedintelui Comisiei Europene privind aderarea României la Schengen drept o nedreptate care i se face tarii noastre si ar fi asteptat de la oficialul CE sa spuna de demersuri face în acest sens.

crin-antonescu-adi-piclisan

Antonescu a fost întrebat cum vede declaratia presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

„Ca o nedreptate care i se face României si i se face de câtiva ani la rând si spun acest lucru având în vedere faptul ca România a îndeplinit criteriile stabilite pentru intrarea în Schengen, le-a îndeplinit de multa vreme. A cheltuit niste bani, a îndeplinit niste standarde si tehnice si organizatorice, de tot felul, iar lucrul acesta nu-l spun numai eu, sau nu-l spunem numai noi, aici în România, autoritatile românesti”, a afirmat Antonescu, potrivit mediafax.ro.

El a mentionat ca si-ar fi dorit ca oficialul european sa faca mai mult decât sa constate faptul ca România nu va putea intra în spatiul Schengen.

„Eu as fi asteptat de la presedintele Comisiei Europene nu doar sa constate acest lucru, ci sa ne spuna ce face domnia sa în calitate de presedinte al Comisiei atâta vreme cât a repetat de atâtea ori ca România ar trebui sa intre în Schengen pentru ca a îndeplinit criteriile”, a declarat presedintele Senatului.

„România si Bulgaria nu vor intra în spatiul Schengen la 1 ianuarie 2014”, a declarat presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, luni seara, pentru postul privat de televiziune din Franta LCI, detinut de TF1.

MINISTRUL DE EXTERNE TITUS CORLATEAN:”MUNCIM CA DECIZIA DE ADERARE A ROMANIEI LA SCHENGEN SA FIE ADOPTATA IN DECEMBRIEa.c.!

4 nov.

Autorităţile de la Bucureşti fac eforturi ca aderarea României la Spaţiul Schengen să fie discutată la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne din luna decembrie, a reiterat duminică ministrul de Externe, Titus Corlăţean.

corlatean_timpul_md_44874500

„Preşedinţia lituaniană a Uniunii Europene a înscris cu mai multe luni în urmă, ca proiect de decizie, pentru Consiliul JAI din decembrie chestiunea aderării României şi Bulgariei. Muncim în continuare pentru ca acest proiect – posibil cu două trepte – să rămână valabil în decembrie. Va conta foarte mult ce se întâmplă şi la Berlin, este adevărat. În discuţiile anterioare la nivelul celor doi prim-miniştri cred că au ajutat în a se înţelege mai bine anumite aspecte. Evident că ne dorim (ca decizia să se ia – n.r.) în decembrie, pentru că e o chestiune legitimă pentru România. Dacă nu se va întâmpla acest lucru, nu există alternativă decât a continua eforturile pentru aderarea la Spaţiul Schengen”, a afirmat şeful diplomaţiei române, la Realitatea TV.

Corlăţean declara, pe 16 septembrie, că România face toate demersurile fireşti pe lângă statele membre ale Uniunii Europene pentru adoptarea unei decizii pozitive, în luna decembrie, privind aderarea ţării noastre la Spaţiul Schengen, cel mai probabil în „doi paşi”.

PRESEDINTELE SENATULUI REPUBLICE CEHE,MILAN TECH A FOST PRIMIT LA COTROCENI DE TRAIAN BASESCU,IN CURSUL INTILNIRII TECH SI-A EXPEIMAT SPRIJINUL TARII SALE PENTRU INTEGRAREA ROMANIEI IN SCHENGEN!

24 sept.

Traian Băsescu l-a primit marţi, la Palatul Cotroceni, pe preşedintele Senatului Republicii Cehe, Milan Těch, care a exprimat sprijinul ţării sale pentru integrarea României în spaţiul Schengen.

09241532584895878

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, Traian Băsescu şi-a exprimat aprecierea pentru nivelul foarte bun al relaţiilor bilaterale româno-cehe, marcate de un dialog politic consistent şi o cooperare tot mai intensă în ultimii ani.

„Preşedintele Senatului Republicii Cehe, domnul Milan Štěch, a ţinut să-i mulţumească preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, pentru participarea armatei române la eliberarea Cehoslovaciei în anul 1945 şi pentru poziţia favorabilă Cehoslovaciei pe care România a avut-o în timpul Primăverii de la Praga din anul 1968. Domnia sa a subliniat că aceste două momente au fost determinante pentru viitoarea consolidare a prieteniei dintre ţările noastre”, se arată în comunicatul citat.

De asemenea, Milan Štěch a exprimat sprijinul Republicii Cehe pentru integrarea României în spaţiul Schengen.

El a vorbit despre cooperarea economică bilaterală, care, în pofida crizei financiare, şi-a menţinut o dinamică bună, dar şi despre prezenţa investitorilor cehi pe piaţa românească, în special în domeniul energetic, mai menţionează Administraţia Prezidenţială.

Preşedintele Senatului Republicii Cehe a arătat interesul pentru sprijinirea zonei Banatului, unde există o comunitate de cehi.

INTERVIUL ACORDAT AGERPRES DE MINISTRUL DE EXTERNE ROMAN,TITUS CORLATEAN PRIVIND SPATIUL SCHENGEN!

18 sept.

Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, vorbeşte, într-un interviu acordat AGERPRES, despre poziţia României faţă de boicotul rusesc la adresa produselor din Republica Moldova şi despre mecanismele europene de ajutorare a Chişinăului propuse de Bucureşti, dar şi despre dosarul sirian. Totodată, ministrul de Externe spune că perspectivele pentru România în ceea ce priveşte aderarea în două trepte la spaţiul Schengen sunt pozitive.

t

Înregistrarea video a interviului poate fi accesată pe noua pagină de internet a AGERPRES.

AGERPRES: Domnule ministru, ce aşteptări aveţi pentru Republica Moldova?
Titus Corlăţean: În ceea ce priveşte Republica Moldova aşteptările noastre sunt pozitive, în ciuda acestui context mai complicat cu măsuri economice restrictive – şi urmează să vedem şi ultimele informaţii pe care colegii din guvernul moldovean ni le transmit -, măsuri care pot genera consecinţe economice negative, neplăcute pentru Republica Moldova. Şi, cel puţin din datele pe care le avem, profund nejustificate. În situaţia în care la nivel european deja se face evaluarea, căci vorbim de măsuri fundamentate politic şi de presiune din partea Federaţiei Ruse spre o serie de membri ai Parteneriatului Estic al UE, lucrurile astea nu pot fi acceptate. Pe de altă parte, noi ne-am mişcat rapid şi aici am vorbit de necesara solidaritate pe care România, dar şi celelalte state membre ale UE trebuie să o demonstreze faţă de partenerele noastre din spaţiul estic care au fost serioase, au produs reforme, au rămas angajate în procesul european, doresc să semneze sau să parafeze acordurile de asociere, de liber schimb la summitul de la Vilnius al Uniunii Europene cu Parteneriatul Estic. Este momentul ca noi să demonstrăm şi solidaritate, dar şi măsuri concrete de sprijin.

AGERPRES: Care ar fi aceste măsuri, cum s-ar traduce această solidaritate în măsuri concrete?
Titus Corlăţean: În baza a ceea ce ne spun colegii din Guvernul Republicii Moldova în mod concret, fie că vorbim de creşterea cotelor de export, respectiv import în cazul României, pentru anumite produse: vin, de exemplu, fructe, legume, care sunt şi ele afectate, se pare, la exportul moldovenesc în Federaţia Rusă. Vorbim de produse perisabile, deci vorbim de potenţiale pierderi foarte serioase pentru bugetul Republicii Moldova. Sunt discuţii şi, în special, la nivelul Ministerului Agriculturii, ministrul Agriculturii personal ştiu că este extrem de interesat şi angajat în a găsi soluţii. Apelul pe care l-am făcut şi îl reiterez către companiile româneşti, către retaileri, dar şi către populaţia Romaniei de a demonstra solidaritate cumpărând şi produse din Republica Moldova în această perioadă. Acest lucru ştiu că e deja subiect de analiză şi preocupare şi de reacţie şi din partea altor state ale Uniunii Europene.

Am discutat cu colegi miniştri europeni în ultimele zile şi există aceeaşi reacţie. La acest lucru adăugaţi şi discuţiile pe care şi eu, personal, le-am lansat încă din 6 septembrie la reuniunea informală a miniştrilor Afacerilor Externe din UE la Vilnius. Am avertizat la acel moment că, din datele pe care le avem, există riscul unui embargou pentru produse din Republica Moldova şi am solicitat Comisiei Europene (doi comisari erau prezenţi) să pună pe picioare rapid un mecanism de asistenţă, de sprijin şi de compensare financiară pentru pierderile suferite, atenţie, de un partener al UE, nu vorbim de orice fel de stat – într-o astfel de situaţie, deschiderea pieţei, poate compensaţii financiare şi alte formule de sprijin. A fost o receptare pozitivă a mesajului transmis, ştiu că acest lucru se discută în Comisia Europeană şi mecanisme pot fi identificate. Atât la nivel european, cât şi din partea statelor membre, în primul rând România, eu cred că vor exista un sprijin concret şi solidaritate în momente dificile. Şi, poate, nu doar pentru Republica Moldova.

AGERPRES: Care este poziţia României faţă de acea uniune eurasiatică pe care şi-o doreşte Vladimir Putin?
Titus Corlăţean: Putem să înţelegem că în alte spaţii geografice există state având alte interese şi dorind să creeze astfel de formule de cooperare, inclusiv formule de uniuni vamale. În acelaşi timp, nu dorim – şi o spun foarte clar – să intrăm într-o logică sau să ne fie indusă o logică înspre Europa, o logică a unei competiţii care să genereze noi linii de separare şi de tensiune în Eurasia, Europa şi Asia. Am mai trăit pe continentul european astfel de chestiuni, nu dorim linii de separaţie, ci dorim cooperare.

Din acest punct de vedere, mai trebuie subliniat un principiu extrem de important: alegerea liberă, suverană, pe care statele o iau cu privire la orientare, la procese de integrare într-o formulă sau alta, integrare politică şi economică. Trebuie respectată această alegere de toţi actorii internaţionali, astfel încât, şi asta a fost poziţia noastră comună a miniştrilor de Externe din UE, exprimată de Înaltul Reprezentant Catherine Ashton la Vilnius, orice formă de presiune pentru a schimba alegerea liberă este inacceptabilă.

AGERPRES: Care sunt criteriile după care s-a construit poziţia României faţă de situaţia din Siria?
Titus Corlăţean: Sunt criteriile care stau la fundamentul societăţii internaţionale, care are ca reper fundamental dreptul internaţional. Aici vorbim de norme internaţionale, de dreptul internaţional umanitar, de protecţia populaţiei civile nevinovate care se găseşte într-o situaţie de conflict armat, vorbim de interdicţia absolută de utilizare a armelor chimice şi de faptul că nu trebuie să existe impunitate dacă cineva foloseşte astfel de arme chimice şi vorbim de necesitatea de a găsi o soluţie politico-diplomatică, cu un regim de tranziţie şi alegeri libere care să confirme şi integritatea teritoriului sirian, stabilitatea, dar şi formule cu adevărat democratice şi inclusive.

V-am spus deja foarte multe lucruri într-o singură frază, însă atunci când am stabilit la nivel internaţional după 1945, şi în diferite alte momente, prin adoptarea unor tratate sau prin practica, cutuma de drept internaţional umanitar, că interzicem utilizarea armelor chimice, acest lucru trebuie respectat de către toţi şi, cine nu respectă această normă, Carta ONU spune foarte clar ce se întâmplă. Problema este că pentru acţiuni de ordin politic, organul abilitat în primul rând să reacţioneze şi să propună măsuri împotriva celui care foloseşte arme chimice, mă refer la Consiliul de Securitate, a fost blocat în ultima perioadă de timp. Acum tot acest efort politico-diplomatic de a izola, de a extrage şi de a controla, monitoriza şi distruge armele chimice utilizate în Siria este o formulă care trebuie explorată şi sperăm că ea va da rezultate.

AGERPRES: În ce măsură, în acest context, ar fi utilă o poziţie comună a Uniunii Europene sau poate state individual ar trebui să-şi facă simţită diplomatic o poziţie în această dezbatere?
Titus Corlăţean: S-a vorbit foarte mult după Summitul G20 de la Sankt Petersburg de faptul că acolo nu s-a reuşit identificarea unei poziţii comune la nivelul marilor jucători politici şi economici la nivel mondial şi de faptul că a existat o declaraţie din partea a 11 state, în primul SUA, care au afirmat principiile pe care şi eu le-am menţionat. S-a vorbit mai puţin însă, şi este cazul să o mai spun şi eu astăzi, faptul că la nivelul UE noi am adoptat o poziţie comună, în 7 septembrie, Înaltul Reprezentant al UE, Catherine Ashton, a prezentat această poziţie comună a miniştrilor europeni, rezultată, este adevărat, după o întâlnire cu secretarul de stat american John Kerry, care practic se suprapune cu poziţia exprimată de G11.

Despre …. Faptul că europenii au avut capacitatea politică, dorinţa şi forţa să spună foarte clar că nu este acceptabilă folosirea armelor chimice, că este nevoie de o reacţie, nu există impunitate şi e nevoie de o soluţie politică, până la urmă, în ansamblul problemei siriene, este un lucru care a fost mai puţin semnalat. România, vă pot spune acum, a participat la această reuniune, a avut o contribuţie extrem de substanţială la generarea formulei de poziţie comună a UE şi este un lucru extrem de important că, dincolo de nuanţele apărute în poziţia ulterioară a unor ţări europene, am avut această capacitate de a exprima o poziţie unitară foarte clară, foarte fermă, la nivel internaţional. Era important pentru UE în dorinţa ca Uniunea să devină cu adevărat un jucător cu greutate la nivel global.

AGERPRES: Dacă nu s-ar fi precipitat evenimentele la nivel internaţional, România ar fi fost în 19-20 septembrie în atenţia Consiliului JAI. Aderarea la spaţiul Schengen este acum pe agenda provizorie a Consiliului JAI din decembrie. În ce măsură ajută România această amânare?
Titus Corlăţean: România practic pe evaluarea Comisiei Europene îndeplineşte criteriile de aderare deja cam de vreo trei ani. Deci s-ar fi putut în 2010, s-ar fi putut la începutul lui 2011, la finalul lui 2011, la începutul lui 2012 şi nu s-a întâmplat. De ce? Din raţiuni politice, multe dintre ele ţinând de interesele unor grupuri politice în plan intern într-o serie de state membre. Ceea ce am reuşit în martie anul acesta, după o discuţie în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, a fost să introducem pe agenda următoarei reuniuni a Consiliului JAI din decembrie anul acesta un punct legat de aderarea la spaţiul Schengen a României şi Bulgariei.

Preşedinţia lituaniană a UE a introdus sub forma unui proiect de decizie, subliniez, aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen şi, bineînţeles, nu doar că aşteptăm cu interes, dar facem măsurile fireşti pe canalele diplomatice, pe lângă ceea ce colegii din Ministerul de Interne fac, pentru că, pe fond, acolo este instituţia responsabilă, dar noi facem demersurile fireşti pe lângă statele membre ale Uniunii Europene pentru adoptarea unei decizii, probabil în doi paşi, în două trepte, până la urmă o decizie firească, legitimă, normală, pentru că România şi-a făcut treaba, a îndeplinit criteriile tehnice obiective din tratate, din acquis-ul Schengen, a investit foarte mulţi bani. Acest lucru este recunoscut practic de toate statele membre. Având în vedere climatul şi de stabilitate politică, dincolo de retorica politică internă care mai apare şi a apărut şi în aceste zile, ar trebui în mod firesc să ne îndreptăm spre o decizie pozitivă în doi paşi.

AGERPRES: Aveţi semnale în momentul de faţă că ar putea exista obstacole în anumite state? Încă mai sunt ţări ale UE care ar mai avea probleme de ridicat?
Titus Corlăţean: Nu am înregistrat în ultima perioadă de timp aşa cum înregistrasem anul trecut semnale de rezervă sau negative. Aş spune că informal semnalele sunt în regulă, dar fie că ne place sau nu există nişte momente politice şi electorale importante în câteva state membre ale UE cu greutate, unele chiar în septembrie, după care vom putea discuta cu noile guverne ultimele detalii.

AGERPRES: Au existat în aceste ultime zile reacţii în Olanda, cu apeluri făcute către autorităţile din România ca liberalizarea pieţei muncii să fie încă limitată, ca cetăţenii români să nu aibă drepturi de muncă în toate statele UE. În ce măsură este un semnal de alarmă?
Titus Corlăţean: Acest tip de apeluri populiste, antieuropene, xenofobe, extremiste din partea unor lideri de notorietate extremistă, facem referire la Olanda, sunt în continuare de consum intern. Vă aduc aminte, în egală măsură, că acest tip de retorică nu a ajutat partidul şi liderul extremist la care facem referire să câştige la ultimele alegeri, ba, dimpotrivă, a pierdut foarte mult şi reprezentarea sa este în clipa de faţă nesemnificativă în Parlamentul olandez.

Dar această modalitate de a face politică, de a stimula temerile propriilor cetăţeni în faţa aşa-zisei viitoare invazii de muncitori din Europa Centrală şi de Est, din România, din Bulgaria, Polonia, uitând faptul că România este de atâţia ani membră a UE şi că aceia care voiau să se deplaseze, să muncească, să facă actele de integrare în societatea respectivă, să plătească taxe şi impozite e un lucru deja realizat de foarte mulţi ani.

Retorica aceasta populistă o respingem, am respins-o constant, inclusiv la ultima întâlnire pe care am avut-o la Bucureşti cu omologul meu polonez, Radislaw Sikorski, am spus-o amândoi, respingem în mod ferm această retorică până la urmă anti-europeană şi statele membre ale UE trebuie într-adevăr să adopte o atitudine foarte clară de respingere a unei astfel de atitudini politice care merge împotriva proiectului european

%d blogeri au apreciat asta: