Tag Archives: Social

GOOGLE DOODLE ASURPRINS INTERNAUTII CU UN DOODLE SPECIAL DEDICAT DE 8 MARTIE 2014,DE ZIUA INTERNATIONALA A FEMEII,DEDICAT TUTUROR FEMEILOR DIN LUMEA INTREAGA.LOGO-UL A FOST SCHIMBAT PE 7 MARTIE ,CU O ZI INAINTE DE MAREA SARBATOARE DATATA 8 MARTIE!,LA MULTI ANI!

7 mart.

Google Doodle, 8 martie 2014, Ziua Internațională a Femeii. Google i-a surprins pe internauți cu un Doodle special dedicat tuturor femeilor din întreaga lume. Logo-ul a fost schimbat pe 7 martie, cu o zi înainte de marea sărbătoare datată pe 8 martie.   

8 martie 2014. Un mod inedit de a le ura femeilor “La mulți ani!”Toți cei care au accesat motorul de căutare au avut ocazia să găsească un logo interactiv. Ziua Internațională a Femeilor 2014 este prezentată de Google printr-un Doodle ce le înfățișează pe reprezentantele sexului slab de pe tot globul. Spre deosebire de alţi ani, compania a ales un videoclip realizat de Youtube cu filmări ale femeilor care urează “La mulţi ani de Ziua Femeilor!”.

8 martie 2014. Un mod inedit de a le ura femeilor “La mulți ani!”

Ziua Internațională a Femeii are mai multe semnificații: ziua de conștientizare civilă, ziua femeilor și a fetelor și ziua antisexism.

În data de 8 martie, Ziua Internațională a Femeii este sărbătorită (în unele țări fiind declarată prin lege zi liberă) în următoarele state: Albania, Algeria, Angola, Armenia, Azerbaidjan, Bangladesh, Belarus, Bosnia și Herțegovina, Brazilia, Bulgaria, Burkina Faso, Cambodgia, Camerun, Chile, Columbia, Croația, Cuba, Cipru, Danemarca, Eritreea, Finlanda, Georgia, Grecia, Guineea-Bissau, Islanda, India, Italia, Israel, Laos, Letonia, Kazahstan, Kosovo, Kirghizstan, Macedonia, Madagascar, Malta, Mexic, Republica Moldova, Mongolia, Muntenegru, Nepal, Palestina, Polonia, Portugalia, România, Rusia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Suedia, Siria, Tadjikistan, Turcia, Turkmenistan, Ucraina, Ungaria, Uzbekistan, Vietnam, Zambia. În China, femeile au după-amiaza liberă de 8 Martie.

Reclame

REMEMBER :CUTREMURUL DIN 4 MARTIE 1977!

4 mart.

 

 

La 4 martie 1977, România a fost zguduită de un puternic cutremur de pământ, cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter. Seismul a lovit partea de sud a României, la ora 21.22. Epicentrul s-a situat în Munţii Vrancei, cea mai activă zonă seismică din România, la adâncimea de 94 km. Seismul cu efecte devastatoare a avut o durată de 55 de secunde. Unda de şoc s-a resimţit în aproape toată regiunea balcanică.

 

 

Foto: Blocul Scala de pe Bulevardul Gheorghe Magheru din Bucureşti

A fost cel mai violent fenomen natural ce a lovit România în secolul al XX-lea, din punctul de vedere al pierderilor umane. Totodată, s-a situat pe locul al patrulea în topul seismelor produse în România în ultimii 200 de ani.

CITIŢI MĂRTURIILE UNOR PERSONALITĂŢI CARE AU TRĂIT MOMENTELE DRAMATICE DIN 4 MARTIE ’77

Bilanţul victimelor şi pagubelor materiale a fost impresionant. 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa, strivite sau asfixiate sub dărâmături, din care 1.424 în Bucureşti. Numărul total al persoanelor accidentate s-a ridicat la 11.300, iar 32.900 de clădiri au fost grav avariate sau distruse. Imediat după seism circa 35 000 de familii au rămas fără adăpost. Circa 760 de unităţi economice au fost afectate.

Foto: Bloc de locuinţe din cartierul Militari – Bucureşti

Pierderile economice înregistrate s-au ridicat la aproximativ două miliarde de dolari, cifră neconfirmată de autorităţile vremii. Un raport amănunţit al distrugerilor pe care le-a provocat cumplitul dezastru nu a fost dat publicităţii.

În Bucureşti s-au prăbuşit atunci o mulţime de clădiri. În centru au dispărut blocurile Scala, Continental-Colonadelor, Dunărea, Casata, Nestor ş.a. Din cele 33 de clădiri înalte prăbuşite atunci, 28 erau construite înainte de 1940.

Foto: Blocul Continental din Bucureşti în care şi-au pierdut viaţa, printre alţii, actorul Toma Caraghiu şi regizorul Alexandru Bocăneţ

În afară de capitala ţării, cele mai afectate judeţe au fost cele situate în proximitatea Bucureştiului: Prahova, Dâmboviţa, Teleorman, Vaslui, Iaşi, Galaţi şi Buzău. Oraşul Zimnicea a trebuit refăcut în totalitate.

Foto: Municipiul Ploieşti, reşedinţa judeţului Prahova

De asemenea, seismul a afectat şi Bulgaria. În oraşul Sviştov, aflat în nordul ţării, peste 100 de oameni au murit şi trei blocuri mari de locuinţe au fost distruse.
La data producerii cutremurului, şeful statului, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa se aflau într-o vizită oficială în Nigeria. Ceauşescu a aflat despre dezastrul din ţară de la un oficial român.

Iniţial, ştirile referitoare la cutremur erau confuze, iar populaţia vorbea despre o catastrofă mult mai mare. Din cauza întreruperii curentului electric în Capitală, serviciile de comunicaţie nu au funcţionat câteva ore.

Populaţia a ieşit în stradă, speriată de posibilele replici seismice.Pe moment, autorităţile nu au luat nicio măsură concretă. S-au constituit ad-hoc echipe de salvatori la toate blocurile distruse. Medicii, militarii, oameni de diverse profesii s-au prezentat la locurile de muncă. Nouă unităţi spitaliceşti au fost scoase din funcţiune.Spitalul de Urgenţă Floreasca din Bucureşti, deşi grav avariat, a fost luat cu asalt. Ulterior el va fi evacuat. Stadionul Dinamo din imediata apropiere este transformat în punct de treiere pentru răniţi. Până în dimineaţa de 5 martie se lucrează la reabilitarea reţelelor utilitare – apă, gaz, telefoane, curent electric.

Foto: Imagine din Piaţa Romană – Bucureşti

După restabilirea legăturii cu ţara, Nicolae Ceauşescu a instituit starea de necesitate pe întreg teritoriul ţării. Cuplul prezidenţial şi delegaţia română aflată în Nigeria s-au întors în România în timpul nopţii de 4 spre 5 martie 1977. În zilele următoare, şeful statului a făcut vizite în Bucureşti pentru evaluarea pagubelor produse.

Echipele de militari şi pompieri însărcinate cu salvarea posibililor supravieţuitori au beneficiat de ajutoare de la Crucea Roşie. Lor li s-au alăturat cascadorii de studioul de film de la Buftea şi mulţi voluntari. Au fost salvate de sub ruine numeroase persoane, unele chiar şi după multe zile, când nu se mai credea că este posibilă supravieţuirea.

Foto: Imagine de pe Calea Victoriei din Bucureşti

Printre personalităţile care şi-au pierdut viaţa atunci, s-au numărat Toma Caragiu, unul dintre cei mai mari actori ai scenei româneşti; cântăreaţa de muzică uşoară Doina Badea, regizorul Alexandru Bocăneţ, Anatol E. Baconsky, poet, teoretician literar, prozatorul Alexandru Ivasiuc, scriitorul Mihai Gafiţa. Corneliu M. Popescu, cel mai apreciat traducător al operei eminesciene în limba engleză, a murit la vârsta de doar 19 ani. Alte personalităţi ale vremii decedate la cutremurul din 4 martie 1977 au fost: poeta Daniela Caurea; scriitorii Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Nicolae Vatamanu şi Viorica Vizante; actriţa Eliza Petrăchescu; pianistul şi compozitorul Tudor Dumitrescu; lingvistul şi istoricul literar Ioan Siadbei; mezzosoprana Mihaela Mărăcineanu; cântăreaţa Filofteia Lăcătuşu; scenograful Liviu Popa; fizicianul Florin Ciorăscu.

Pe lângă pierderile de vieţi omeneşti, cutremurul a produs şi dispariţia multor monumente de arhitectură. Regimul comunist a folosit pretextul cutremurului pentru a demola o serie de clădiri considerate incomode, din varii motive.

Blocul de la intersecţia Şoselei Ştefan cel Mare cu strada Lizeanu

AGERPRES.

MINERII se pregatesc de GREVA!

1 apr.

Minerii se pregatesc sa stranga semnaturi pentru declansarea grevei de avertisment.
Leaderul LSMVJ,Zoltan Lakatos,a declarat ca revendicarile minerilor sunt de natura salariala si a precizat ca vechiul contract colectiv de munca expira la data de1 aprilie si ca deocamdata,nu se cunoaste bugetul Companiei Nationale de Huila Petrosani pe anul 2009.
La CNH lucreaza in prezent circa 10.000 de persoane.
Potrivit leaderului de sindicat,salariul mediu brut este de 2.700 lei,in timp ce netul ajunge pe la 2.000 lei.

%d blogeri au apreciat asta: