Tag Archives: SOROS

LOBBY AMERICAN PENTRU VIZITA PREMIERULUI PONTA ” BLAIR IN BALCANI”IN USA.MIZA,SOROS SI ROSIA MONTANA!

17 oct.

La un an și jumătate după ofensiva sa asupra regimului Basescu, PSD-ul au redescoperit America, adică lobby-ului. O demonstrează un studiu al Democracy Institute din SUA, care anunță vizita lui Ponta la Washington și condiționează succesul economic și democratic al României de inițierea proiectului Roșia Montană și exploatarea gazelor de șist. Altfel, țara va bascula către…Rusia.

Ponta_Basescu_Blair_Thatcher-300x199

Diletantismul total demonstrat în vara anului 2012 a dispărut după un an şi jumătate la putere a lăsat loc unor mişcări ceva mai subtile, iar Victor Ponta a reuşit să pozeze astfel, la Democracy Institue din SUA, în ”Blair din Balcani”, sprijinitorul investitorilor străini şi creatorul unei Românii-tigru balcanic. Nimic însă în studiu despre al doilea om în stat, candidatul, încă, al USL la preşedinţie. Să fie rândul liberalilor să fi uitat să-şi caute propriile resurse de lobby?

”Pe scurt, Ponta va veni la Washington, timp în care va explica avantajele pe care le-ar avea în România unele dintre cele mai importante companii energetice americane. Ponta are dreptate când spune că România ar transmite un mesaj catastrofal, cum că nu este un partener de încredere, că ţara sa nu este deschisă către investiţii, dacă respinge proiectul Roşia Montană”, se arată într-un material publicat cu o zi in urma de Democracy Institute, la Washington, sub titlul ”Tigru balcanic sau balta din Balcani? Amenintarea de astazi la adresa viitorului economic al Romaniei’’. Autorul materialului este fondatorul Democracy Institute, Patrick Basham, membru al Cato Institute, unul dintre cele mai influente think tank-uri din SUA si din lume.

Citând copios din New York Times, BBC şi Financial Times, dar şi din Evenimentul Zilei, instituţii de presă care aruncau o lumină cât se poate de proastă asupra lui Victor Ponta în vara anului trecut, studiul Democracy Institute prezintă România drept un ”Tigru balcanic”, cu perspective de creştere aproape nebănuite, îl prezintă pe Victor Ponta ca pe un ”Blair al Balcanilor”, dar arată că România are de ales între două drumuri. Este remarca cu care se încheie un material de 35 de pagini. Alegerea este între a deveni membri ai Organizaţiei pentru Cooperare si Dezvoltarea Economica sau nu. Conditia este demonstrarea faptului ca Romania are o economie de piata de succes si o democraţie funcţională. Iar, în lumina acestui material, România va demonstra că are o economie funcţională de succes, dacă va da undă verde proiectului minier de la Roşia Montană şi exploatării gazelor de şist.

Afacerea Roşia Montană, strâns legată de cea a gazelor de şist, în viziunea autorului, ocupă cea mai amplă secţiune a materialului despre România, circa un sfert, şi conţine datele cele mai bine actualizate.

Aşadar, România nu poate intra în clubul select al ţărilor OECD, candidat fiind de ani de zile, dacă nu va renunţa la patru munţi plini de minereuri rare şi dacă nu va oferi unor companii americane din domeniul energiei licenţe de exploatare a gazelor de şist. Polonia, Cehia, Slovacia şi Polonia sunt membre OECD din anii 1990. Estonia şi Israelul au aderat în urmă cu doi ani. Însă aici, chiar membru fondator, este Turcia, o ţară cu un dosar democratic mai mult decât îndoielnic, atât în 1961, cât şi acum. Pentru a nu mai vorbi de Grecia sau Spania anilor ’60, la fel, membre fondatoare. Să fie miza intrării în OECD obţinerea cu adevărat a statutului de membru deplin al UE, negrevat de un MCV, căci se ştie că Washingtonul este cel mai bun ambasador la UE al României?

Dacă decidenţii sau intelighenţia americană nu ştiu prea bine cine este Victor Ponta, le transmite studiul citat. Ponta este ”Blair din Balcani”, după cu se intitulează o secţiune a materialului. ”El proclamă aşa-zisul ’Model românesc de management al crizei si reconstrucţie post-criză.’” Iar apoi materialul citează site-ul Guvernului României, unde Ponta vorbeşte despre statul social, statul de drept şi justiţie socială, care poate ar contribui la creştere economică, nu numai în România, ci în întreaga UE.

”Care este abordarea economică a lui Ponta?”, se întreabă autorul materialului. ”Planul său pentru România îl declară încrezător că ”Romania is ready for business!” Pentru asta, el susţine un model de creştere economică bazat pe ’mai multe locuri de muncă, mai puţine taxe şi mai puţină birocraţie.’ Modelul lui ’combină într-un mod fericit disciplina fiscală cu stimularea inteligentă a creşterii, atrăgând investiţii şi creând locuri de muncă, pe fondul justiţiei sociale, egalităţii şi solidarităţii.”

Şi, mai continuă autorul, ”pe scurt, viziunea sa politică se bazează pe privatizări, bugete echilibrate, disciplina cheltuielilor bugetare şi liberalizarea preţurilor. El caută să vândă pachete minoritare la companiile de stat. Logica sa este că investitorii privaţi vor îmbunătăţi managementul acestor companii şi vor oferi capital pentru modernizare. Se estimează că nişte companii de transport şi energetice mai eficiente vor aduce un procent la PIB-ul României.”

Redăm integral secţiunea materialului Democracy Institute care vorbeşte despre protestele împotriva proiectului de la Roşia Montană.

”Faptele nu contează! Campania pentru a opri proiectul miniere de la Roşia Montană”

”Sunt două motive – unul independent şi unul politic – pentru care campania zgomotoasă pentru a opri proiectul Roşia Montană merită analizată. Primul motiv este că obiecţiile de factură intelectuală la adresa proiectului amintesc de puterea apelurilor şi bunelor intenţii care pleacă însă de la neinformare pentru a provoca mania membrilor educaţi (dacă nu chiar celor mai educaţi) ai societăţii.

Motivul politic referitor la campania Roşia Montană este că aceasta demostrează capacitatea uluitoare a mişcării ecologiste internaţionale şi a finanţării sale externe de a orchestra şi de a coregrafia opoziţia internă la un proiect de dezvoltarea sustenabil din punct de vedere al mediului.

Proiectul pentru extinderea şi modernizarea minei de la Roşia Montană a fost amânat timp de un deceniu din cauza dezbaterii impactului asupra mediului. Ecologişti autodeclaraţi susţin că mineritul va distruge vârfurile munţilor şi sunt preocupaţi mai ales de folosirea cianurii în procesul de extracţie, cianuri care riscă să contamineze apa freatică.

Acum, zona Roşia Montană este departe de a fi un mediu înconjurător virgin. De fapt, mediul regiunii se află într-o stare proastă. Ironia, care nu a avut parte de publicitate, este că, mai degrabă decât să dauneze mediului, proiectul este foarte bun pentru acesta. De fapt, la fiecare dintre îngrijorările protestatarilor s-a răspuns deja. Spre exemplu, un raport din 2010 al Comisiei Europene redactat pe baza rapoartelor experţilor independenţi arată că ”tratamentul cu cianuri este metoda aleasă în industria aurului în toată lumea, 90% din cele 2.500 de tone de aur produse în fiecare an fiind extrase în acest fel.” (aici studiul citează publicaţia română de limba engleze Nine O’Clock).

O asemenea tehnologie modernă sofisticată va permite proiectului să producă apă uzată cu o concentraţie de cianură mai mică decât cea din cana zilnică de cafea. Nivelul cianurilor la Roşia Montană va fi de trei ori mai mic decât cel din proiectele comparabile din Finlanda şi Suedia (3,5 părţi la un milion, faţă de 10 părţi la un milion), două ţări recunoscute pentru modul responsabil şi sigur de utilizare a cianurilor şi a altor substanţe toxice.

Din păcate, lupta pentru Roşia Montană nu a fost niciodată o competiţie între mai multe seturi de fapte şi argumente. Dimpotrivă, de la debutul ei, a fost ”o luptă strict politică”, potrivit analistului Bogdan Chirieac. El nu găseşte substanţa campaniei împotriva proiectului minier, pentru că oponenţilor le lipsesc atât argumentele tehnice convingătoare, cât şi cele economice.

Dimpotrivă, Chirieac argumentează că proiectuil Roşia Montană este o daună colaterală a unei lupte politice mai mari între liderii politici ai ţării.

Se află oare proiectul Roşia Montană în spaţiul politic nepotrivit, la momentul nepotrivit? Desigur, altfel ar fi greu de explicat de ce, la numai 40 de km de Roşia Montană se dezvoltă un proiect care foloseşte aceeaşi tehnologie, dar care nu a întâmpinat nicio opoziţie politică.

În România există un număr destul de mic de oponenţi dedicaţi, bine intenţionaţi şi pasionaţi ai proiectului Roşia Montană. Abilitatea lor de a organiza proteste eficiente, de a capta atenţia presei externe şi interne şi de a avea impact asupra procesului politic reflectă mult mai mult decât angajamentul lor faţă de cauza ecologistă.

Mai degrabă, succesul campaniei de până acum este rezultatul unei campanii bine organizate şi bine finanţate de către marile ONG-uri internaţionale, precum Greenpeace, Earthworks şi Friends of the Earth, şi de către mulţi membri ai acestor organizaţii, activişti şi agitatori. De aici, spre exemplu, capacitatea lor de a produce clipuri sofisticate şi prezentări care informează greşit publicul, dar o fac într-un mod foarte emoţionant şi foarte eficient.

Finanţatorul-cheie şi pe termen lung al acestei campanii este George Soros, miliardarul de origine maghiară, care este bine cunoscut studenţilor americani pentru sprijinul oferit cauzelor politice liberale şi de stânga. Organizaţiile lui includ Soros Foundation Romnia, care a oferit câteva milioane de dolari de-a lungul anilor unor grupuri precum Open Society Institute, CEE Trust, Foundation for Civil Society Development şi Foundation for Partenership. (pentru acest paragraf studiul citează articolul ”Deşi are Quinta spartă, George Soros merge servit în Piaţa Universităţii, publicat de Evenimentul Zilei”.)

În cazul în care călătoriţi în România, nu puteti evita discuţiile despre rolul lui Soros, locuitorii exprimându-şi îngrijorarea faţă de influenţa lui asupra procesului de decizie din ţară. Străzile din Bucureşti sunt şi ele preocupate de rolul lui Soros, dar şi de cel al guvernului rus, iar inamicii politici ai premierului Ponta îi incurajează şi ii susţin pe aceşti opozanţi.”

JURNALISTA ROMANOFONA MARIANNE RIGAUX PE SITE-UL SLATE.fr.,LA ORDINUL MILIARDARULUI EVREU GEORGE SOROS,DESPRE PROIECTUL MINIER ROSIA MONTANA:”ROMANII S-AU SATURAT SA FIE FURATI!”

10 oct.

Zilele trecute, pe site-ul slate.fr a apărut un documentat articol despre cazul Roşia Montană şi despre proiectul exploatării gazelor de şist din România de către firma americană Chevron.

083881b

Acest site realizează frecvent analize, comentarii, sinteze şi documentare despre evenimente internaţionale recente, care sunt semnate de nume de rezonanţă din presa franceză sau cea nord-americană. În cele ce urmează redăm foarte interesantul articol consacrat problemelor complexe privind Roşia Montană şi exploatarea gazelor de şist din zona Bârladului.

Contrar unor idei preconcepute, România nu este lipsită de bogăţii. Dar nu este ea cea care profită cel mai mult de ele. La Vest este aurul dorit de canadieni. La Est, gazele de şist promise americanilor. Iar la mijloc, manifestaţiile românilor. Autorizând companiile străine să exploateze subsolul său în speranţa că va obţine beneficii, Guvernul nu a făcut decât să provoace explozia mâniei concetăţenilor. Azi, el trebuie să facă paşi înapoi. Să luăm ca exemplu locuitorii din Roşia Montană, care, dacă ar săpa sub casele lor, ar fi cei mai bogaţi din România. Sub acest sat din Transilvania se află cel mai mare zăcământ de aur (300 de tone) şi de argint (1.600 tone) din Europa. Pe ele încearcă să le exploateze din 1995 o societate canadiană, Gabriel Resources. Proiectul prevede o exploatare intensivă sub cerul liber timp de 16 ani prin recurgerea la mari cantităţi de cianură. Este o metodă controversată, interzisă în unele ţări din Europa. De-a lungul anilor, dosarul a cunoscut puţine progrese concrete. Solicitat, în 2011, să dea avizul, Ministerul român al Mediului n-a dat încă răspuns, în timp ce mobilizarea împotriva proiectului se manifesta la nivel local.

Cine va profita?

Dar, iată, Bucureştiul are nevoie de fonduri pentru a-şi umple casele de bani golite de criză. Aceasta întrucât România trăieşte de trei ani sub perfuzia FMI. Efectele economice aşteptate pentru această ţară l-au determinat pe premierul Victor Ponta – care, acum câteva luni, era împotriva proiectului – să pună acest dosar pe primul plan. Guvernul a făcut un proiect de lege ce declara mina „de utilitate publică şi de interes excepţional”. Acest statut ar autoriza compania minieră ca, în numele statului român, să exproprieze localnicii care refuză să părăsească situl. Măsuri excepţionale la înălţimea mizei? Valoarea Roşiei Montane a crescut în acelaşi ritm ca şi cursul aurului: 10.000 euro kilogramul în 2005, peste 31.000 de euro, azi. La ora actuală, zăcământul este estimat la 10 miliarde de euro. „Ce ţară care ar dispune de o asemenea bogăţie nu ar căuta soluţii pentru a profita?”, s-a întrebat preşedintele român Traian Băsescu în 2011, atunci când aurul a atins un vârf istoric. Victor Ponta, devenit prim-ministru, ţine aproape acelaşi discurs. „În calitate de deputat, nu pot fi decât contra (proiectului-n.n.), dar ca premier nu pot fi decât pentru, căci trebuie să atrag noi investiţii în România”. S-a ivit o problemă – statul român este minoritar în Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), compania desemnată să exploateze filonul. Profiturile vor merge îndeosebi la societatea canadiană Gabriel Resources, acţionară cu 75%. Site-ul român de investigaţii Rise Project a publicat, la 31 august, contractul ce leagă statul român de RMGC. El rămăsese secret toţi aceşti ani, în pofida promisiunilor repetate ale premierului de a-l publica. Potrivit acestui document, RMGC, care posedă drepturile de exploatare, achita o redevenţă de 6% din producţie statului român. Pentru manifestanţi, Guvernul a vândut pur şi simplu ţara. În satul Roşia Montană reacţiile sunt împărţite. Sunt cei care rezistă încă, precum Ani şi Andrei, tânăr cuplu care refuză să-şi vândă locuinţa canadienilor. Sunt apoi cei ce s-au resemnat: cu 75% şomaj în regiune, „toate persoanele sănătoase la cap sunt pentru mină”, mărturiseşte Cătălin. Trebuie spus că lobbyul făcut de RMGC nu le lasă altă opţiune. În cantina oraşului finanţată de RMGC, purtătorul de cuvânt al canadienilor, Cătălin Hosu, promite că „mina va crea 3.600 de posturi directe şi indirecte în timpul celor 16 ani de exploatare”. Compania foloseşte deja 500 de locuitori, din care 22 s-au închis într-o galerie minieră la anunţul stopării proiectului. În decembrie, populaţia locală a aprobat prin referendum deschiderea minei, cu 78%. Consultarea, boicotată de opozanţi, a fost anulată din cauza participării insuficiente la vot. De-a lungul anilor, majoritatea celor 2.000 de locuitori şi-au vândut casele şi au plecat.

12.000 tone de cianură pe an

„Preţul ce trebuie plătit pentru a crea câteva locuri de muncă este prea ridicat”, apreciază Sorin Juca, unul dintre cei mai îndârjiţi opozanţi. Salariat la o mină de stat până la închiderea acesteia, în 2006, el a creat fundaţia culturală Roşia Montană pentru a apăra patrimoniul ameninţat. „Preţul de plătit” sunt cele 900 de familii expropriate, 4 munţi decapitaţi, 7 biserici distruse, 7 cimitire mutate, galerii romane clasate în patrimoniul naţional – avariate şi mai ales 250 de milioane de tone de deşeuri de cianuri stocate într-un bazin apărat de un baraj, în amonte de Roşia Montană. Acest pericol este cel care a provocat mobilizarea la Bucureşti. „Noi nu vrem cianură, noi nu vrem dictatură!”, au scandat zilnic, în primele zece zile din septembrie, manifestanţii la Bucureşti şi în marile oraşe ale ţării, dar şi la Paris, Londra şi Bruxelles. Cei ce sunt împotrivă nu sunt neliniştiţi fără motiv: în anul 2000, la Baia Mare (nord-vestul României), avarierea unui baraj similar a dus la deversarea a 100.000 de tone de cianură în Dunăre, provocând moartea a 100 de tone de peşte şi otrăvirea apei a 2,5 milioane de unguri. Ulterior, Uniunea Europeană a înăsprit legislaţia sa în cazul cianurii. Circa 1.000 de tone de cianură sunt utilizate în fiecare an în minele de aur ale Europei, îndeosebi în Suedia. În România, Gold Corporation vrea să folosească de 12 ori mai mult. În faţa presiunii populare, premierul a făcut pasul înapoi la jumătatea lunii septembrie, retrăgând susţinerea proiectului său şi dând asigurări că va fi respins de Parlament. Deşi proiectul nu va fi abandonat definitiv, este o victorie pentru opozanţi. Şi un dublu insucces pentru Victor Ponta, care, forţat să-şi schimbe opinia, şi-a pierdut încrederea populaţiei şi credibilitatea sa pe lângă Gabriel Resources. Investitorul canadian ameninţă cu urmărirea statului român „pentru violarea multiplelor tratate internaţionale de investiţii” dacă proiectul este definitiv abandonat. Presa vorbeşte despre 4 miliarde dolari (3 miliarde de euro) de daune şi interese. În seara de 9 septembrie, ziua reculului Guvernului român, o acţiune de la Gabriel Resources a pierdut jumătate din valoarea sa la Bursa din Toronto. O depreciere care nu a fost pe gustul acţionarilor săi, printre care cei ai fondurilor speculative, precum cel al lui John Paulson, care s-a îmbogăţit speculând asupra falimentului Greciei. Opozanţii proiectului au primit favorabil pasul înapoi al Guvernului român, dar intenţionează să-şi continue mobilizarea până la respingerea proiectului de lege de către Parlament şi promit să revină în fiecare zi până când cianura va fi interzisă în industria minieră în România, iar site-ul Roşia Montană clasat patrimoniu al UNESCO. Manifestanţii împotriva minei de aur fac astfel legătura cu cei împotriva gazelor de şist. La Bârlad, în nord-estul ţării, protestele s-au înmulţit după ce premierul a autorizat în vară campania americană Chevron să exploreze gazele de şist din regiune. Potrivit Agenţiei Americane pentru Energie (EIA), subsolul românesc ar avea circa 1.444 miliarde de metri cubi de gaz de şist, al treilea zăcământ european după cel din Polonia şi Franţa. Dacă prognoza privind zăcământul se confirmă, Chevron prevede extragerea lui prin fracţiune hidraulică din 2017. Este o tehnică controversată, plasată de Franţa sub moratoriu, dat fiind că ea ar polua pânzele freatice, ar fragiliza solul, adică ar favoriza cutremurele de pământ. Dar, în contrapartidă pentru fracturarea solului său, regiunea Bârlad s-a văzut cu promisiunea a milioane de dolari de investiţii în infrastructuri locale, cât şi în dezvoltarea zonei.

Roşia Montană, Bârlad: aceeaşi luptă

În timpul campaniei sale electorale, premierul spunea mereu că refuză ca o întreprindere străină să exploreze gazul de şist românesc. Asta se petrecea înainte de a fi numit premier şi de a-şi schimba poziţia, deschizâd porţile investiţiilor străine în aceşti termeni: „Vreau ca noi să fim o ţară ce înţelege care-i sunt interesele”. Ca şi în cazul Roşia Montană, profitul pe care l-ar putea avea locuitorii din Bârlad, un oraş dezindustrializat şi sărăcit, de 60.000 de locuitori, rămâne necunoscut, căci contractul dintre stat şi Chevron este secret. Şi tot ca la Roşia Montană, nemulţumirea depăşeşte mult cercurile ecologiste. Românii se îndreaptă astfel împotriva manierei de guvernare, corupţiei şi a reversurilor democraţiei. Ei vor să apere mediul înconjurător, dar, de asemenea, să împiedice faptul ca ţara lor să vândă la solduri subsolul său. Este o renaştere democratică inedită în România de după 1989.

Despre autoarea acestui text, Marianne Rigaux, slate.fr precizează că este o „jurnalistă românofonă”, care, între altele, a realizat un web documentar asupra stigmatizării românilor în Franţa. Ea semnează frecvent în slate.fr.

Les Roumains en ont assez de se faire voler.

Contrairement aux idées reçues, la Roumanie est riche. Mais elle se fait piller. Et si les Roumains ont remporté une victoire contre un projet de mine d’or potentiellement nocif pour l’environnement, la mobilisation continue contre l’exploration des gaz de schiste.

Dimanche 6 octobre, des milliers de Roumains sont descendus dans les rues de Bucarest pour protester contre le gouvernement de centre gauche accusé de favoriser un projet canadien de mine d’or contesté par les scientifiques.

Contrairement aux idées reçues, la Roumanie n’est pas dépourvue de richesses. Mais ce n’est pas elle qui en profite le plus. A l’ouest, il y a l’or convoité par des Canadiens. A l’est, les gaz de schiste promis aux Américains. Et au milieu, les manifestations des Roumains.
En autorisant des compagnies étrangères à exploiter son sous-sol dans l’espoir d’en tirer des bénéfices, le gouvernement a fait exploser la colère des citoyens. Il doit aujourd’hui faire machine à arrière.

Prenons les habitants de Rosia Montana par exemple. S’ils creusaient sous leurs maisons, ils seraient les plus riches de Roumanie. Sous ce village de Transylvanie se trouve le plus grand gisement d’or (300 tonnes) et d’argent (1.600 tonnes) d’Europe. Que tente d’extraire et d’exploiter depuis 1995 une société canadienne, Gabriel Resources.

Le projet prévoit désormais une exploitation intensive à ciel ouvert pendant seize ans, le recours à de grandes quantités de cyanure pour séparer l’or de la boue. Une pratique controversée, interdite dans certains pays d’Europe. Pendant des années, le dossier a connu peu d’avancées concrètes. Sollicité en 2011 pour donner son feu vert, le ministère roumain de l’Environnement n’a même jamais donné de réponse, tandis que la mobilisation contre le projet restait assez locale.
Qui n’en profiterait pas?

Mais voilà: Bucarest a besoin d’argent pour remplir ses caisses vidées par la crise. Car la Roumanie vit depuis trois ans sous perfusion du FMI. Les retombées économiques attendues pour ce pays en crise ont poussé le Premier ministre Victor Ponta –contre ce projet il y a encore quelques mois lorsqu’il était dans l’opposition– à mettre cet été le dossier sur le haut de la pile. Le gouvernement a déposé un projet de loi déclarant la mine «d’utilité publique et d’intérêt exceptionnel». Ce statut autoriserait la compagnie minière à exproprier les villageois qui refusent de quitter le site, au nom de l’Etat roumain.

Des mesures exceptionnelles à la hauteur de l’enjeu? La valeur de Rosia Montana a augmenté au même rythme que le cours de l’or: 10.000 euros le kilo en 2005, plus de 31.000 euros aujourd’hui. Le gisement est aujourd’hui estimé à 10 milliards d’euros.

«Quel pays disposant d’une telle richesse ne chercherait pas de solutions pour en profiter?», avait lancé le président roumain Traian Basescu en 2011, alors que le cours de l’or atteignait un pic historique. Victor Ponta devenu Premier ministre tient à peu près le même discours:

«En tant que député, je ne peux être que contre, mais en tant que Premier ministre, je ne peux être que pour, car je me dois d’attirer de nouveaux investissements en Roumanie.»

Problème: l’Etat roumain est minoritaire au sein de Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), la compagnie chargée de l’exploitation du filon. Les profits iront surtout à la société canadienne Gabriel Resources, actionnaire à hauteur de 75%.

Le site d’investigation roumain Rise Project a publié le 31 août le contrat liant l’Etat roumain à RMGC. Il était resté secret pendant toutes ces années, malgré la promesse récurrente du Premier ministre de le publier. Selon ce document, RMGC, qui possède les droits d’exploitation, versera une redevance de 6% sur la production à l’Etat roumain. Pour les manifestants, le gouvernement a tout simplement vendu le pays.

Dans le village de Rosia Montana, les réactions sont mitigées. Il y a ceux qui résistent encore, comme Ani et Andrei, jeune couple d’altermondialistes, qui refusent toujours de vendre leur auberge aux Canadiens.

Et ceux qui se sont résignés: avec 75% de chômage dans la région, «toutes les personnes sensées sont pour la mine», confie Catalin, accoudé au bar. Il faut dire que le lobbying de RMGC ne leur laisse guère le choix.

Dans la cantine du village, financée par RMGC, le porte-parole des Canadiens Catalin Hosu promet que «la mine créera 3.600 emplois directs et indirects durant les 16 années d’exploitation». La compagnie emploie déjà 500 habitants, dont 22 qui se sont enfermés dans une galerie minière à l’annonce du coup de frein au projet.

En décembre, la population locale avait approuvé par référendum la réouverture de la mine à 78%. La consultation, boycottée par les opposants, avait été annulée, faute de participation suffisante. Au fil des années, la majorité des 2.000 habitants a vendu sa maison et fuit.
12.000 tonnes de cyanure par an

«Le prix à payer pour créer quelques emplois est trop élevé», juge Sorin Jurca, l’un des irréductibles opposants. Employé par la mine d’Etat jusqu’à sa fermeture en 2006, il a créé la fondation culturelle Rosia Montana pour défendre le patrimoine menacé.

«Le prix à payer», c’est 900 familles expropriées, 4 montagnes décapitées, 7 églises rasées, 7 cimetières déplacés, des galeries romaines classées au patrimoine national endommagées et surtout 250 millions de tonnes de déchets cyanurés stockés dans un bassin retenu par un barrage, en amont de Rosia Montana.

C’est ce danger environnemental qui a lancé la mobilisation à Bucarest. «Nous ne voulons pas de cyanure, nous ne voulons pas de dictature», ont scandé quotidiennement, pendant les 10 premiers jours de septembre, les manifestants, à Bucarest et dans les grandes villes du pays, mais aussi à Paris, Londres et Bruxelles. Les anti ne sont pas inquiets sans raison: en 2000, à Baia Mare (nord-ouest de la Roumanie), la rupture d’un barrage similaire a déversé 100.000 tonnes de cyanure dans le Danube, tuant 100 tonnes de poissons et empoisonnant l’eau de 2,5 millions de Hongrois.

Depuis, l’Union européenne a durci sa législation sur le cyanure. Environ 1.000 tonnes de cyanure sont utilisées chaque année dans les mines d’or d’Europe, notamment en Suède. En Roumanie, Gold corporation prévoit d’en utiliser 12 fois plus.

Devant la pression populaire, le Premier ministre fait machine arrière à la mi-septembre, retire son soutien au projet de loi et assure qu’il sera rejeté par le Parlement. Bien que le projet ne soit pas définitivement enterré, c’est une victoire pour les opposants.

Et une double défaite pour Victor Ponta qui, à force de changer d’avis, a perdu la confiance de la population. Et sa crédibilité auprès de Gabriel Resources. L’investisseur canadien menace de poursuivre l’Etat roumain «pour violations multiples des traités internationaux d’investissement» si le projet est définitivement abandonné. La presse parle de 4 milliards de dollars (3 milliards d’euros) de dommages et intérêts.

Le soir du 9 septembre, jour du recul du gouvernement roumain, l’action de Gabriel Resources a perdu la moitié de sa valeur à la Bourse de Toronto. Une dépréciation peu du goût des actionnaires, parmi lesquels des fonds spéculatifs, comme celui de John Paulson, qui s’est enrichi en spéculant sur la faillite de la Grèce.

Si les opposants au projet ont accueilli favorablement le recul du gouvernement roumain, ils ont bien l’intention de poursuivre leur mobilisation jusqu’au rejet du projet de loi par le Parlement et promis de revenir touts les jours, jusqu’à ce que le cyanure soit interdit dans l’industrie minière en Roumanie et le site de Rosia Montana classé au patrimoine de l’Unesco.

Les manifestants anti-mine d’or font aussi le lien avec les anti-gaz de schiste. A Bârlad, nord-est du pays, les protestations se multiplient depuis que le Premier ministre a autorisé cet été la compagnie américaine Chevron à explorer les gaz de schiste de la région.

D’après l’Agence américaine d’information sur l’énergie (EIA), le sous-sol roumain renfermerait quelque 1.444 milliards de mètres cubes de gaz de schiste, le troisième gisement européen après la Pologne et la France.

Si le gisement se confirme, Chevron prévoit une extraction par fracturation hydraulique à l’horizon 2017-2018. Une technique controversée, placée par la France sous moratoire, car elle polluerait les nappes phréatiques, fragiliserait les sols, voire favoriserait les tremblements de terre.

Mais en contrepartie de la fracturation de son sol, la région de Bârlad se voit promettre des dizaines de millions de dollars d’investissement dans les infrastructures locales, ainsi que dans le développement de la zone.
Rosia Montana, Bârlad: même combat

Pendant sa campagne électorale, le Premier ministre disait pourtant refuser qu’une entreprise étrangère explore le gaz de schiste roumain. C’était là encore avant d’être nommé et de faire volte-face en ouvrant la porte aux investissements étrangers en ces termes:

«Je veux que nous soyons un pays qui comprenne où sont ses intérêts.»

Comme à Rosia Montana, le profit que pourraient tirer les habitants de Bârlad, une ville désindustrialisée et appauvrie de 60.000 habitants, reste inconnu, car le contrat entre l’Etat et Chevron demeure secret. Et comme à Rosia Montana, le mécontentement dépasse largement les milieux écologistes.

Les Roumains se dressent aussi contre la manière de gouverner, la corruption, les entorses à la démocratie. Ils veulent défendre l’environnement, mais surtout empêcher leur pays de brader son sous-sol. Un réveil démocratique inédit en Roumanie depuis 1989.

Marianne Rigaux

PUPINCURISTUL BASIST LUCA NICULESCU VA MODERA CONFRUNTAREA TELEVIZATA DE SAMBATA DE LA ORELE LA 0RELE 19,00,DE LA PALATUL COTROCENI INTRE CEI DOI DISCIPOLI FIDELI CUPLULUI CEAUSESCU:TRAIAN BASESCU SI ALINA MUNGIU PIPPIDI,SLUGILE LUI SOROS:TEMA :ROSIA MONTANA!

4 oct.

Traian Băsescu și liderul SAR Alina Mungiu-Pippidi au căzut de acord în privința dezbaterii televizate pe care o vor avea. Confruntarea dintre cei doi va avea loc sâmbătă, între 19:00 și 20:30, la Palatul Cotroceni, informează romaniacurata.ro. Temele de discuţie vor fi: Roşia Montană, dezamăgirea tinerilor din stradă, referendumul de anul trecut şi anticorupţia.

13112821571289488946Alina mungiu pippidi (15)

Băsescu-Mungiu-scrisoare

Moderatorul dezbaterii din Sala de Teatru de la Cotroceni va fi Luca Niculescu. În sală va fi permis accesul presei, jurnaliştii putând să adreseze şi întrebrări, precum şi al reprezentanţilor societăţii civile şi al consilierilor preşedintelui României.

Vezi aici cum au ajuns cei doi să participe la o dezbatere comună: Mungiu-Pippidi se va confrunta cu Băsescu într-o dezbatere televizată

Iată scrisoarea transmisă de Administrația Prezidențială Alinei Mungiu-Pippidi, prin care Traian Băsescu a confirmat participarea la dezbaterea cu președintele Societății Acedemice din România.

MILIARDARUL EVREU DE ORIGINE MAGHIARA PRIN RETEAUA SA DE ONG-uri ,I-O PACALIT PE PROTESTATARII ROMANI ANTI ROSIA MONTANA,DAR I-A INVINS PE CANADIENI IN FAVOAREA UNGARIEI!

25 sept.

Protestarii romani anti ROSIA MONTANA, pacaliti de manevrele lui Soros.

Dupa ce proiectul Rosia Montana a fost inghetat de liderii de la putere. In realitate, George Soros i-a invins pe canadieni. Realitatea este ca Soros si-a creat in Romania, prin diverse ONG-uri, o adevarata armata care se opune proiectului Rosia Montana. Piata Universitatii este efectul unor scoli de agitatie bine intocmite de retelele de protestatari. Iata cateva rapoarte de finantare ale ONG-urilor societatii deschise ( Ce Re, Asociatia Pro Democratia, Active Watch, Agentia pentru Monitorizarea Presei, Miscarea Civica Militia Spirituala, Centrul pentru jurnalism Independent etc)”.

basescu_soros_aur_rosia-montana

Multe dintre ONG-urile care şi-au anunţat susţienerea faţă de protestele de la Universitate au primit finanţări importante din partea Fundaţiei Soros România. Întâmplător sau nu, George Soros este extrem de implicat în afacerile miniere.

George Soros s-a remarcat în România prin finanţarea unui număr mare de ONG-uri, prin fundaţia care îi poartă numele. Printre acestea, foarte multe dintre cele care au fost în prima linie a protestelor anti-Roşia Montană, din Piaţa Universităţii, cum ar fi “Ce Re”, “Asociaţia Pro Democraţia”, “Active Watch”, “Agenţia pentru Monitorizarea Presei”, “Mişcarea Civică Miliţia Spirituală”, “Centrul pentru jurnalism Independent”.

De altfel, chiar Fundaţia George Soros România a exprimat, în nenumărate rânduri, poziţii publice împotriva proiectului de exploatare.
Singura problemă este aceea că George Soros este implicat şi în industria minieră. Mai mult, acesta este implicat chiar în proiectul de la Roşia Montana. Astfel, începând cu martie 2011, George Soros a vândut acțiunile deținute la Newmont Mining Corp (companie care deține 20% din Gabriel Resources) dar și pe cele de la Cartepillar Inc. (firmă care produce echipament pentru industria minieră). Peste trei luni, în iunie 2011, acesta răscumpără acțiuni de la aceleași companii, şi, în plus, la alte 20 de companii cu profil minier (Gold Fields Ltd., Allied Nevada Gold, Ivanhoe Mines Ltd, New Gold Inc., IAMGOLD Corp., Goldcorp Inc., Barrick Gold Corp., Eldorado Gold Corp., Randgold Resources Ltd., Silver Standard Resources Inc., Seabridge Gold, Golden Star Resources, Hecla Mining Co., Pan American Silver Corp., Nevsun Resources, Jaguar Mining Inc., Aurizon Mines Ltd., Golden Minerals Co., Compania de Minas Buenaventura S.A. ADS, Cameco Corp., Minefinders Corp. Ltd.).

Soros a fost, la un moment dat, acuzat chiar de preşedintele Gabriel Resources de la aceea vreme, Alan Hill, că este împotriva proiectului pentru că vrea ca o companie din Ungaria să exploateze aurul de la Roşia Montană. “Am fost informaţi că o companie maghiară aşteaptă în culise să poată iniţia un proiect in Roşia Montană”, declara Alan Hill, inducănd ideea că “maghiarii vor aurul” din Roşia Montană.

REMEMBER 29 AUGUST 2011.TRAIAN BASESCU A DECLARAT PE 29 AUGUST 2011 LA ROSIA MONTANA IN FATA A ZECI DE MINERI,CA „E UN SUSTINATOR AL PROIECTULUI MINIER „NU DE AZI,DE IERI”!,ATUNCI DE CE PROTESTATARII ANTI- ROSIA MONTANA NU CER DEMISIA ACESTUI INDIVID,SUSTINUT DE MILIARDARUL EVREU GEORGE SOROS,SAU ONG-urile CARE PROTESTEAZA DE 16 ZILE IN PIATA UNIVERSITATII SUNT CELE PLATITE DE SOROS!BATALIA PENTRU ROSIA MONTANA ESTE INTRE CEI DOI MILIARDARI EVREI BEBBY STEINMETZ,”GUINEEA „,TURNAT DE RIVALUL SAU SOROS!,BASESCU ESTE PRINS INTRE CIOCAN SI NICOVALA IN AFACEREA „BLESTEMUL AURULUI”,DAR FOLOSESTE CA MASA DE MANEVRA PE BASISTII SAI SA-L SCAPE DE JUDECATA LUI SOROS CARUIA II ESTE DATOR VANDUT!MIZA ESTE ROMANIA!

18 sept.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni,29 august 2011 la Roşia Montană, că e un susţinător al proiectului minier „nu de azi, de ieri”,dar in favoarea lui GEORGE SOROS, amintind că a fost acolo şi în campania electorală pentru a se informa şi recomandându-le reprezentanţilor companiei să găsească modalităţi să prezinte populaţiei proiectul.

480x0

„Eu sunt un susţinător al proiectului nu de acum, nu de azi, de ieri, şi în campania electorală am fost aici, la Roşia Montană”, a afirmat Băsescu în timpul vizitei făcute în cariera din localitate.

El le-a sugerat reprezentanţilor companiei miniere să găsească modalităţi să prezinte proiectul pe televiziunile naţionale.

„România trebuie informată. Populaţia nu e vinovată că e reticentă, pentru că e neinformată. V-aş recomanda să investiţi mai mult în transferul de informaţie”, a spus Traian Băsescu.
Preşedintele a adăugat că proiectul minier de la Roşia Montană este explicat, de cele mai multe ori, de către persoane care nu ştiu ce înseamnă acest proiect şi care poate nici nu au fost la Roşia Montană.

Şeful statului a spus că România trebuie să-şi relanseze „mineritul nesubvenţionat”.

El a afirmat că ar trebui luată o decizie cât mai repede cu privire la proiectul minier de la Roşia Montană deoarece s-a vorbit foarte mult despre acesta.

La finalul întâlnirii din cariera de la Roşia Montană, Traian Băsescu a primit din partea reprezentanţilor unui ONG al localnicilor o listă cu 2.500 de semnături cu susţinători ai proiectului minier. Aceştia i-au cerut preşedintelui să se implice în aprobarea proiectului minier, spunând că au nevoie de locuri de muncă.

Preşedintele le-a spus că aurul este important, dar, în afară de aur, „locurile de muncă sunt mină de aur”.

Preşedintele a fost aşteptat în centrul localităţii Roşia Montană, de câteva zeci de muncitori care au scandat „Vrem minerit”, „Vrem să muncim”, iar unii dintre ei au huiduit, şeful statului spunându-le: „Sunt ONG-uri care nu vor, dar haideţi să discutăm”.

Opozanţii proiectului minier de la Roşia Montană, pe de-o parte, şi susţinătorii acestuia, pe de altă parte, l-au aşteptat pe preşedintele Traian Băsescu în faţa Primăriei din Roşia Montană, unde s-au înghesuit să vorbească cu şeful statului.

În faţa Primăriei s-au adunat aproape o sută de persoane din cele două tabere, mulţi dintre ei fiind muncitori îmbrăcaţi în salopete ale companiei Roşia Montană Gold Corporation.

Susţinătorii proiectului scandează „Vrem minerit” şi „Vrem să muncim, nu să cerşim”, în timp ce opozanţii fluieră, huiduie şi scandează „Hoţii”.

Preşedintele Traian Băsescu a mers apoi în Primărie, iar dintr-un balcon al instituţiei le-a cerut oamenilor să nu se mai certe, însă aceştia au continuat scandările.

La ora transmiterii acestei ştiri, în sediul Primăriei se desfăşoară o întâlnire între reprezentanţii administraţiei locale, ai localnicilor şi preşedintele Traian Băsescu.

Preşedintele a ajuns la cariera din Roşia Montană în jurul orei 12.45. După ce a vizitat cariera, Băsescu a declarat că proiectul de exploatare a aurului de la Roşia Montană a stat îngropat din 1997 din cauza laşităţii politicienilor, care „nu au vrut să îi doară capul”.

„Poate interveni şi laşitatea. Am văzut-o la foarte mulţi oameni politici. Dacă acest proiect stă îngropat din 1997 până acum, să ştiţi că unul din motivele serioase este laşitatea oamenilor politici, care nu au vrut să-i doară capul. Dacă ne găsea în plină exploatare creşterea de preţ la aur? Dacă se dădea drumul la proiect din ’97 ne găsea creşterea preţurilor la aur în plină exploatare”, a afirmat preşedintele.

Întrebat de o jurnalistă dacă vrea să spună că premierul Emil Boc este laş, Băsescu a răspuns: „Vă fac laşi şi pe dumneavoastră, toţi cei care ştiţi, dar nu aveţi curaj să vă asumaţi să spuneţi cinstit ce este aici. Toţi ascundeţi realitatea de la Roşia Montană – poluarea şi afectarea gravă a mediului ca urmare a exploatării de către stat. Nu mă refer la premier, că nu el a fost ministrul Mediului, nu el a fost ministrul Culturii până acum. Premierului trebuie să-i vină nişte miniştri cu soluţiile. Dar toţi s-au ferit”.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, în urmă cu o săptămână, la TVR, că proiectul Roşia Montană trebuie să înceapă, menţionând că statul are nevoie de aur pentru a-l duce în rezervele BNR, care trebuie să ajungă la 200 de tone.

TRAIAN BASESCU SUB PRESIUNEA AMICULUI SAU MILIARDARUL EVREU GEORGE SOROS A AJUNS SA FOLOSEASCA BORUL LUI DANIEL IMPOTRIVA PROIECTULUI ROSIA MONTANA SI A GUVERNULUI PONTA!

18 sept.

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, preotul Constantin Stoica, a reamintit că Sinodul BOR s-a declarat încă de acum zece ani împotriva proiectului minier de la Roşia Montană.

basescu-bor-sibiu

„Se împlinesc zece ani de când Sfântul Sinod şi-a exprimat public punctul de vedere împotriva proiectului Roşia Montană. Creaţia, mediul sunt dar de la Dumnezeu care trebuie prezervat. Sunt aceste probleme de patrimoniu, care în viziunea celor care au iniţiat proiectul, ar trebui să dispară. Nu mai vorbesc de frumuseţea divină a acestui loc. Punctul de vedere al Sfântului Sinod s-a bazat pe poziţia Academiei Române. Şi în acest moment, poziţia Bisericii este neschimbată din acest punct de vedere”, a declarat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Constantin Stoica, la Realitatea TV.

„Constatăm că nicio autoritate a statului nu-şi asumă responsabilitatea pentru gravele probleme de mediu şi patrimoniu. Sunt discuţii care nu vin şi cu soluţii. Trebuie să existe o dezbatare serioasă despre ceea ce va fi la Roşia Montană. Nu suntem împotriva dezvoltării economice a României, dar nu trebuie să distrugem acea regiune pentru vecie. Degeaba ne caută politicienii români, aici nu e nimic de negociat, doar dacă se schimbă situaţia radical”, a adăugat Stoica.

PREMIERUL VICTOR PONTA A ANUNTAT CA S-A IMPACAT CU CRIN ANTONESCU!,BASESCU ISI VEDE VISUL DESTRAMAT SI SIMTE „FIORII RECI”AI AFACERII ROSIEI MONTANA SI A LUI SOROS ,A CAREI LICENTA A SEMNAT-O IN 1999 SI 2000!

17 sept.

Liderii USL au decis să îngroape deocamdată securea războiului, sau măcar să o țină departe de ochii publicului. Victor Ponta a anunţat că a discutat în cursul zilei de marţi cu Crin Antonescu, şi că s-a „împăcat” cu acesta.

1379432753_DSC3383

„Ne-am împăcat. Am vorbit cu dânsul – a trebuit să plece în Elveţia, avea o vizită programată – am vorbit, azi în Parlament s-a văzut foarte clar că majoritatea USL funcţionează foarte bine, ca şi până acum. În ceea ce mă priveşte – şi sunt convins că şi Crin va face la fel – orice dispută sau neînţelegere o păstrăm în cadru privat”, a spus Ponta.

Acesta a mai spus, răspunzând unor întrebări, că Antonescu rămâne candidatul USL la alegerile prezidenţiale, susținând că PSD şi-a respectat întotdeauna toate acordurile astfel că nu s-a pus problema nici de această dată de o modificare în acest sens.

Ponta anunțase tot marți că USL nu se rupe.

TRAIAN BASESCU SPERIAT DE MOARTE DATORITA PRESIUNILOR LUI SOROS MINTE DIN NOU:AURUL CARE S-AR EXTRAGE DE LA ROSIA MONTANA AR PUTEA RAMANE IN TARA” DACA BNR L-AR CUMPARA?!”

17 sept.

Traian Băsescu a declarat luni că aurul care s-ar putea extrage de la Roşia Montană ar putea rămâne în ţară dacă Banca Naţională a României l-ar cumpăra.

09162307-78993934

”România nu are nicio problemă ca indiferent cine exploatează resursele de aur, spre exemplu, să facă ca în ţară să rămână aurul până la ultimul gram. Avem o rezervă de circa 36 de miliarde de euro, cu tot cu aur, din care avem şi valoarea a 103 tone de aur. Nu ne opreşte nimeni ca în loc de euro şi dolari să ne mărim rezerva în aur. (…) Şi într-un mod extrem de convenabil. Adică, în momentul în care Banca Naţională ar achiziţiona aur, ar face emisiune de lei, la fel cum atunci când cumpără euro face emisiune de lei, la fel ca atunci când ia bani de la Ministerul de Finanţe, bani europeni, pe care îi utilizăm în construcţii de drumuri, de ştiu eu ce alte proiecte, Banca Naţională primeşte euro şi în baza sumei primite face emisiune de lei. Deci, România nu pierde nici un gram de aur, dacă îşi propune să facă acest lucru”, a spus Băsescu, la Palatul Cotroceni.
Potrivit acestuia, primul cumpărător poate fi BNR prin emisiune de lei, şi nu prin taxe de la populaţie. ”Primul cumpărător poate fi Banca Naţională a României prin emisiune de lei, repet, nu prin taxe de la populaţie, nu din bani de la bugetul de stat, nu din nimic”, a declarat Băsescu

TRAIAN BASESCU SI AFACEREA ROSIA MONTANA !

10 sept.

Cedarea avutiilor tarii unor interese straine.

Neluand in calcul dezastrul ecologic ce va aduce pagube infinit mai mari decat valoarea aurului extras din exploatarea Rosia Montana, ne punem intrebarea fireasca: de ce statul roman, prin expertii pe care-i are si printr-o investitie de ordin strategic, nu exploateaza singur aceste zacaminte, intrand in posesia de 100% a aurului provenit din pamantul Romaniei? De ce sa apelam la interese straine, ce nu vor avea nici mila de sistemul ecologic si nici buna-credinta in ceea ce priveste procentul, de doar 4%, ce-i revine statului roman din aurul extras. Este clar vorba de exploatarea fara scupule a ultimelor bogatii ale acestei tari, prin contributia tradatoarea a presedintelui Basescu, a PDL-ului si a unora care se cred ziaristi.

basescu_soros_aur_rosia-montana

Se stie ca mare parte din rezerva de aur a Romaniei este trimisa in Anglia, la “siguranta”, asa ca mai ramasese de furat doar aurul din pamantul romanesc, asta ca sa fim lipsiti de orice valoare nationala. Este clar ca facem parte dintr-un plan la nivel mondial, in care elitele isi asigura posesia totala asupra aurului si zacamintelor petroliere. Pentru ca cine va detine aceste bogatii va da si legile dupa care se va conduce lumea in viitor. Pe alt plan stim ca se lucreaza si la pierderea suveranitatii statelor, la care Basescu a declarat ca va renunta in totalitate.

Dar sa nu uitam ca exploatarea de la Rosia Montana va polua intreaga tara cu cianuri, iar pierderile vor fi in primul rand de vieti omenesti.

Minciunile lui Traian Basescu

Traian Basescu a dezinformat in mod grav opinia publica interna si externa. Deliberat. Atunci cand s-a referit la alte exploatari de aur decat Rosia Montana si care ar apartine statului roman. Si ar putea aduce mari cantitati din cel mai pretios metal in tezaurul Bancii Nationale. El s-a referit la societatea Deva Gold SA. Aceasta este detinuta, in proportie de 80 la suta, de societatea Deva Gold Ltd din Barbados. Deci Basescu stia bine ca societatea nu apartine statului decat in proportie de 20 la suta. Si cu atat mai putin romanilor. Afacerea de la Deva este pusculita de bani a unora. In niciun caz a statului roman. La o zi dupa discursul Presedintelui Traian Basescu, care s-a pronuntat ferm in favoarea exploatarii de la Rosia Montana de catre firma canadiana Gold Corporation, moment in care a anuntat ca statul roman va mai exploata doua zacaminte, a venit si o confirmare oficiala in acest sens. Ea ii apartine secretarului de stat Alexandru Patruti, presedintele Agentiei de Resurse Minerale. Acesta a vorbit despre zacamantul de la Certej, spunand ca are peste 50 de tone de aur. Nimeni nu stie cu exactitate de ce Presedintele Traian Basescu a sustinut, si pe ascuns dar ulterior si pe fata, proiectul Rosia Montana, atat de mult contestat in tara si in strainatate. Singura certitudine pe care o avem este ca Basescu nu face nimic dezinteresat. Si probabil ca exista un interes substantial si in ceea ce priveste viitoarea exploatare de la Certej.

Ramificatiile PDL in Barbados

Voi prezenta, in cele ce urmeaza, o serie de informatii care nu pot fi contestate de nimeni si care demonstreaza existenta, dincolo de enuntul prezidential de acum cateva zile, a unor legaturi intre aur si PD-L. Care nu este deloc exclus sa se intinda pana in insula Barbados.
Se stie, fara nici cel mai mic dubiu, ca Gold Corporation, care intentioneaza, cu sprijinul Presedintelui Traian Basescu, sa treaca la exploatarea zacamintelor de la Rosia Montana, este o societate in proportie de 80 la suta canadiana, listata pe Bursa de la Toronto.
Listarea pe Bursa presupune ca o serie de detalii, in mod obligatoriu, trebuie facute publice. Asa am putut afla ca, din tot ceea ce urmeaza sa se exploateze acolo, doar opt tone de aur vor reveni Romaniei. Ei bine, si Deva Gold SA este construita printr-o schema asemanatoare. La fel, numai 20 la suta din societate este detinuta de Agentia de Resurse Minerale. Restul, nu. Si Deva Gold este listata tot pe Bursa din Toronto. Statul roman se va alege tot cu un procent de numai 4 la suta din aurul care urmeaza sa fie extras. De pe acum, insa, afacerea este extraordinar de profitabila pentru proprietarii majoritari. De ce? Pentru ca, pe Bursa de la Toronto, desi nu a fost extras nici macar un gram de aur de la Certej, valoarea actiunilor a crescut, in ultimele doua luni, de cinci ori. Iar ca urmare a enuntului Presedintelui Traian Basescu, efectul va fi o crestere si mai mare. Cine sunt proprietarii celor 80 la suta din Deva Gold SA? Asa cum consemnam de la bun inceput, este vorba de societatea Deva Gold Ltd din Barbados. La randul ei, aceasta societate din Barbados este detinuta in proportie de 80 la suta de European Goldfield Ltd si, in proportie de 20 la suta, de niste anonimi. Probabil romanii din Barbados? European Goldfield Ltd apartine grupului Aktor SA din Atena, al carui proprietar, presedinte si director executiv este omul de afaceri grec Dimitrios Koutras.
Mergem mai departe, pentru a vedea care este adevarata semnificatie a acestei increngaturi actionariale si ce legatura exista intre societatea greceasca si PD-L. Grupul grecesc Aktor SA are mai multe societati, intre care Ellaktor SA, condusa tot de proprietar. Adica tot de Dimitrios Koutras. Acest grup, pe vremea mandatului de ministru al Transporturilor al lui Radu Berceanu, a incheiat un contract pentru constructia tronsonului de autostrada Ploiesti-Brasov. Lucrarile nu au mai fost insa realizate pentru ca, in conformitate cu sursele noastre de la Atena, partea romana, respectiv Radu Berceanu, a cerut un “comision” exorbitant. Noi i-am spune spaga. Ulterior, Anca Boagiu a anulat acest contract. Ca sa se ajunga, insa, la semnarea unui contract atat de important, este clar ca au existat relatii stranse intre grupul Aktor de la Atena – care si el este listat pe Bursa de la Atena – si varfuri PD-L. Daca nu cumva chiar pana la varful varfului, adica Presedintele Traian Basescu, de vreme ce acesta nu numai ca sprijina proiectul Rosia Montana, dar promoveaza si proiectul in oglinda Deva Gold SA. Partea stranie este ca, in timp ce actiunile
grupului Deva Gold listate pe Bursa de la Toronto si care vizeaza exploatarea de la Certej, de unde nu a fost extras inca nici macar un gram de aur, au crescut de cinci ori in ultimele doua luni, actiunile firmei mama, adica ale grupului Aktor de la Atena, s-au prabusit dramatic. Conform datelor publice, capitalizarea societatii Ellaktor a scazut de la 700 milioane euro la 170 milioane euro. Adica tot de cinci ori si tot in doua luni.

Statul roman va pierde 96% din aurul exploatat de canadieni si greci

Se estimeaza, intr-adevar, de catre specialistii Institutului Geologic Roman, ca in diferite campuri aurifere din aceasta tara se afla 1.500 de tone din acest metal extrem de pretios. La preturile de astazi, aceasta ar insemna circa 86 miliarde dolari. Daca maine pretul aurului creste, va fi mai mult. Daca maine scade, va fi mai putin. Dar aceasta colosala suma de bani este, totusi, o minciuna. De ce? In primul rand, pentru ca aurul nu poate fi extras pocnind din degete. Operatiunea are costuri foarte mari. Deci o parte din cei 86 de miliarde ipotetici se intorc in pamant. In al doilea rand, trebuie spus ca exista doua modalitati de a se ajunge la exploatare. Una este concesiunea, in schimbul unei redevente, ceea ce s-a intamplat in afacerea Rosia Montana si in cea de la Certej, in baza unor contracte pe care Presedintele nu le denunta ci, dimpotriva, le sustine. In ambele situatii, statul roman ar urma sa primeasca, daca nu va fi inselat si la acest capitol, doar cate 4 la suta din ceea ce canadienii si respectiv grecii vor extrage. Daca si cand vor extrage.
Daca se va intampla, atunci beneficiul statului roman va fi de doar 8 tone de aur de la Rosia Montana si de doar 2 tone in cazul zacamantului de la Certej. In schimbul schingiuirii, pe o mare suprafata, a Muntilor Apuseni. Si asta admitand ca cianurile nu vor fi periculoase si nici nu vor fi distruse major siturile arheologice si localitatile vechi de sute de ani.
Jocul la Bursa si comisionul lui Basescu

Dincolo de controversatele teme vizand impactul ecologic, social si arheologic ale proiectului Rosia Montana, daca ne asezam, vorba Presedintelui, cu picioarele intr-un lighean cu apa rece, vom descoperi cateva adevaruri simple. Ele demonstreaza ca, in afacerea devenita scandal, numita Rosia Montana, exista interese infinit mai mari decat exploatarea propriu-zisa a unui important zacamant de aur de care dispune Romania.
Actionarii principali ai societatii Gold Corporation fac profitabile speculatii pe Bursa si castiga sume exorbitante atat de pe urma zvonurilor legate de declansarea, intr-o buna zi, a operatiilor de exploatare a zacamantului de aur – cand cotatiile cresc –, cat si atunci cand are loc o contraofensiva iar cotatiile scad. De aceea, unii dintre acesti actionari joaca la ambele capete. Finanteaza cu sume uriase presa, pentru a le sustine demersurile, PD-L si, in mod individual, unii oameni politici, dintre care nu a lipsit niciodata, in ultimii ani, Presedintele Traian Basescu dar finanteaza, atentie, si o serie intreaga de asa-numite organizatii ecologiste. Care au misiunea de a contracara derularea proiectului. Acesta este un joc de interese – dupa opinia mea, nelegitim – care are drept finalitate realizarea unor castiguri frumoase la Bursa din Toronto.

%d blogeri au apreciat: