Tag Archives: UE

MINISTRUL DE EXTERNE TITUS CORLATEAN A DISCUTAT LA LJUBLJANA CU JANKO VEBER,PRESEDINTELE ADUNARII NATIONALE A R.SLOVENIA PENTRU COOPERARE BILATERALA SI VIITORUL UE!

6 nov.

Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, a avut marţi, la Ljubljana, o întrevedere cu Janko Veber, preşedintele Adunării Naţionale a Republicii Slovenia, pe agenda discuţiilor aflându-se cooperarea bilaterală şi viitorul Uniunii Europene.

cache-images-stories-2011-permanente-400-Titus_Corlatean_APCE-150x132.375

„Agenda de discuţii a inclus cooperarea bilaterală, viitorul Uniunii Europene, extinderea UE şi Balcanii de Vest, precum şi vecinătatea estică. Preşedintele Adunării Naţionale a Republicii Slovenia a exprimat interesul pentru consolidarea dialogului bilateral şi cooperarea la nivel parlamentar, atât la nivelul preşedinţilor celor două Camere, cât şi la nivelul comisiilor din cadrul celor două legislative naţionale şi al grupurilor politice din Parlamentul European”, informează MAE într-un comunicat de presă remis AGERPRES.

În ceea ce priveşte problematica europeană, ministrul Titus Corlăţean a apreciat că, pentru ca Uniunea să rămână un actor credibil şi influent, statele membre trebuie să consolideze acţiunea externă prin politici consistente, precum extinderea, şi prin promovarea activă a valorilor democratice în vecinătatea sa.

„În contextul vizitei sale la Ljubljana, ministrul Titus Corlăţean a susţinut o alocuţiune în cadrul Conferinţei pe teme economice „Doing Bussiness in Romania and Beyond”, găzduită de Camera de Comerţ şi Industrie a Sloveniei, la care au participat oameni de afaceri din România şi Slovenia. În prezentarea sa, oficialul român a punctat o serie de aspecte legate de cele mai recente dezvoltări ale economiei româneşti, identificând principalele domenii care pot fi avute în vedere în consolidarea dialogului economic româno-sloven (IT, infrastructură, cercetare-dezvoltare, agricultură, energie, mediu, sănătate)”, se mai arată în comunicat.

DIN LAC IN PUT!,UE,”SE SPALA PE MAINI”,ARUNCAND ROMANIA CA STAT PARTENER/MENTOR?! DE R.MOLDOVA IN CADRUL PROIECTULUI”QIEE”,BASESCU TREBUIE SUSPENDAT PANA NU ESTE PREA TARZIU!

2 nov.

România a fost aleasă ca stat partener/mentor de Republica Moldova în cadrul proiectului „Iniţiativa Calitativă pentru Europa de Est şi Caucazul de Sud” (QIEE), finanţat de Uniunea Europeană, cofinanţat şi implementat de Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR).

basescu-merkel-ghimpele-630x392

O delegaţie a Biroului pentru Migraţie şi Azil din Republica Moldova a efectuat, în perioada 28 octombrie – 1 noiembrie, o vizită de studiu la sediul Direcţiei Azil şi Integrare, parte a Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI), în cadrul proiectului derulat pe o perioadă de doi ani şi axat pe îmbunătăţirea procedurilor de azil şi protecţia refugiaţilor în şase ţări, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova şi Ucraina, informează un comunicat al IGI remis vineri AGERPRES.

„Obiectivul principal al acţiunii l-a reprezentat promovarea principiilor de protecţie a refugiaţilor prin studierea celor mai bune practici în domeniul procedurii de azil şi susţinerea cooperării dintre autorităţile relevante din România şi Republica Moldova”, se arată în comunicat.

Delegaţia, formată din nouă persoane, dintre care şapte reprezentanţi ai Biroului Migraţie şi Azil şi doi reprezentanţi ai UNHCR Republica Moldova, au asistat la o serie de activităţi specifice la nivelul Direcţiei Azil şi Integrare şi au vizitat două centre regionale IGI de cazare şi proceduri de azil, Centrul regional Bucureşti şi Centrul regional Giurgiu, precum şi Centrul de Custodie Publică Otopeni, aflat în subordinea Direcţiei Migraţie.

MINISTRUL MEDIULUI ROVANA PLUMB: UE SI ROMANIA SUNT ANGAJATE IN REDUCEREA EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERA!

2 oct.

Uniunea Europeană, şi implicit România, este angajată în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, a declarat marţi, la Bruxelles, ministrul român al mediului, Rovana Plumb, menţionând că blocul comunitar va avea un mandat echilibrat la Conferinţa Părţilor la Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbărilor Climatice de la Varşovia.

rovana-plumb-luam-in-calcul-o-formula-diferita-pentru-timbrul-de-mediu-la-benzina-si-diesel-74938

Rovana Plumb a avut o întrevedere cu comisarul european pentru combaterea schimbărilor climatice, Connie Hedeggard, cu care a discutat despre temele de pe agenda Consiliului de Mediu al UE din 14 octombrie. După cum a declarat ministrul, înaltul oficial european va efectua o vizită în România la 30 octombrie.

‘Ca de obicei înainte de Consiliul de Mediu pregătim temele care sunt pe ordinea de zi, iar în ceea ce priveşte domeniul schimbărilor climatice cel mai important subiect este pregătirea Conferinţei Părţilor de la Varşovia, care se va desfăşura anul acesta în noiembrie. În acest sens, dorim să avem o poziţie constructivă, o poziţie pozitivă, în aşa fel încât să putem avea, ca UE, un mandat echilibrat, dar care, în acelaşi timp, să ţină cont şi de poziţiile celorlalte state terţe. În acest sens am discutat cu doamna comisar şi sperăm ca în Consiliul de Mediu din 14 octombrie să avem o poziţie la nivelul UE care să fie constructivă în pregătirea acestei conferinţe’, a declarat Rovana Plumb în cadrul unui briefing de presă.

Ea a subliniat că ‘UE, şi implicit România, este angajată să reducă emisiile de gaze cu efect de seră’ precizând că pe ordinea de zi a reuniunii miniştrilor de mediu se află şi alte dosare care au impact în ceea ce priveşte reducerea per total a emisiilor. ‘Mă refer aici la gazele fluorinate, care este un dosar aflat în trialog în momentul de faţă la nivelul instituţiilor UE şi faţă de care, deşi există anumite probleme sensibile, România doreşte să aibă o poziţie constructivă şi să nu blocheze discuţiile în trialog astfel încât să avem un dosar la prima lectură finalizat’, a precizat ministrul mediului.

În ceea ce priveşte strategia României privind schimbările climatice, Rovana Plumb a precizat că ‘există două paliere’ pe care se discută.

‘Desigur că suntem în coordonare directă cu Comisia Europeană în ceea ce priveşte strategia privind schimbările climatice. România lucrează în momentul de faţă cu Banca Mondială, care asigură asistenţă tehnică pentru finalizarea strategiei privind schimbările climatice, iar în ceea ce priveşte strategia privind adaptarea la schimbările climatice, ea este finalizată’, a mai precizat ea

MINISTRII MAE SI MAI,TITUS CORLATEAN SI MIRCEA DUSA VOR PARTICIPA VINERI SI SAMBATA LA REUNIUNEA INFORMALA A UE DE LA VILNIUS!

6 sept.

Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, va participa vineri şi sâmbătă la reuniunea informală de la Vilnius a şefilor diplomaţiilor din statele membre ale Uniunii Europene, organizată de preşedinţia lituaniană a Consiliului UE.

09060801-997374606

Potrivit unui comunicat MAE, agenda reuniunii va fi structurată, în principal, pe două mari teme: vecinătatea UE pe cele două dimensiuni (estică şi sudică) şi politica de securitate şi apărare comună.

În pregătirea Summit-ului Parteneriatului Estic, care se va desfăşura la Vilnius în 28-29 noiembrie, miniştrii vor dezbate relaţiile UE cu partenerii estici, inclusiv din punctul de vedere al problemelor de ordin politic şi economic cu care se confruntă aceste state. De asemenea, vor fi examinate modalităţile de sprijin şi angajament al UE pentru cooperarea cu aceste ţări, inclusiv în perspectiva post-Vilnius.

Vecinătatea sudică va ocupa un loc important în cadrul dezbaterilor, cu accent pe criza din Siria şi necesitatea unei reacţii internaţionale ferme la utilizarea de către regimul de la Damasc a armelor chimice.

În continuarea discuţiilor de la reuniunea extraordinară a Consiliului din 21 august 2013, şefii diplomaţiilor europene vor analiza şi evoluţiile recente din Egipt.

Miniştrii Afacerilor Externe din statele membre ale UE vor mai dezbate aspecte ale politicii de securitate şi apărare comună a UE, în pregătirea discuţiilor şi deciziilor Consiliului European din decembrie 2013.

Tot vineri, la Vilnius continuă reuniunea informală a miniştrilor apărării din statele membre UE, începută joi şi la care România este reprezentată de ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa. Potrivit unui comunicat de presă al MApN, agenda întâlnirii la care este prezent şi secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, cuprinde analiza situaţiei din Mali, operaţiunile militare Atalanta şi Althea, dar şi dezbaterea comunicării Comisiei Europene privind sectorul european al apărării şi securităţii

BASESCU ,PERICOL PUBLIC PENTRU POLITICA EXTERNA SI PENTRU ALIATII DIN NATO SI UE!

29 aug.

Mai are ex-preşedintele capacitatea de a judeca lucid implicarea ţării în conflictul din Siria?

basescu-pericol-public-pentru-politica-externa-18461034

Băsescu Traian devine o problemă grea nu doar pentru “intern” ci şi-a extins în mod periculos acţiunile de destabilizare şi în zona politicii externe. Prin pactul de coabitare şia “alocat” decizia în relaţiile internaţionale ale României dar în ultimele luni am fost martorii unui şir de declaraţii periculoase, care au stârnit confuzie în ceea ce priveşte coerenţa politicii externe a ţării.
Dorinţa de a ţine morţiş de scaunul de reprezentare la reuniunile de la Bruxelles a provocat nedumerire în instituţiile Uniunii Europene, Băsescu apelând la Curtea Constituţională pentru a tranşa disputele cu Guvernul. Acum declară că nu are bani pentru deplasarea la sesiunea Adunării Generale ONU, ascunzând adevăratul motiv: lipsa unui program de întâlniri cu liderii unor ţări importante, inclusiv ratarea unui dialog cu reprezentanţii de vârf ai Administraţiei SUA. Izolat în UE şi nebăgat în seamă de cancelariile lumii, Băsescu nu încearcă să vadă cauzele de esenţă ale acestui “tratament”.

El încearcă explicaţii personale, care ocolesc adevărul: liderii care l-au ajutat acum un an să revină la Cotroceni, acceptând tezele “loviturii de stat” şi “fraudei masive la referendum” şi-au dat seama că au fost minţiţi, induşi în eroare. Ca atare îl ocolesc pe prietenul de conjunctură care, apropiindu-se şi de finalul de mandat nu mai este util ci devine doar stânjenitor.
Relaţiile externe ale României sunt tot mai consistente pe linie guvernamentală, cu primul ministru şi ministrul de externe în primul plan al dialogului.

Neacceptând această situaţie, Băsescu Traian încearcă să torpileze, în mod iresponsabil, acţiunile acestor reprezentanţi ai României cu partenerii din NATO, UE sau cu liderii
altor naţiuni.

Când Victor Ponta s-a aflat în China, Băsescu persifla capacitatea chinezilor de a face investiţii substanţiale în România. Când premierul se întâlnea cu Nazarbaev, preşedintele Kazahstanului, Băsescu Traian arunca la coş legea pentru stingerea diferendului economic.

Declaraţiile lui Băsescu Traian, obişnuit să pună mereu paie pe foc în disputele politice interne, sunt însă dinamită în planul relaţiilor externe construite cu migală de diplomaţi,
de oamenii de afaceri, de Guvern şi Parlament. Dacă ar ţine discursuri despre “efectul razelor gama asupra anemonelor” Băsescu ar fi privit ca un tip lovit de logoree, benign pentru restul societăţii. Dacă s-ar duce în colţul vorbitorilor din Hyde Park, nu ar fi ceva special. Dar Băsescu Traian face declaraţii trăznite din postura de preşedinte al României, pe care şi-o subliniază cu orice prilej. La Chişinău îi îndeamnă pe cetăţenii Republicii Moldova să ceară unirea cu România, “că o vom rezolva”. În relaţia tensionată cu Ungaria, alimentată de prietenii lui tradiţionali – Tokes Laszlo şi Victor Orban, el sare calul şi depăşeşte cu mult tonul unei replici adecvate.

Reacţia premierului Ponta arată îngrijorarea, aşa cum a exprimat-o tranşant în emisiunea “Subiectiv” la Antena 3: “Problema este dacă din funcţia de preşedinte, sabotează sau
nu activitatea Parlamentului, a Guvernului – şi în ultima perioadă asta a făcut – şi dacă din funcţia de preşedinte se comportă ca un preşedinte. Declaraţiile de politică externă, atât referitoare la Moldova, cât şi la Ungaria, din funcţia de preşedinte, sunt nişte declaraţii absolute aberante (…) Şi în momentul în care preşedintele ţării noastre, ca la cârciumă începe să dea cu scaunele în cap (…) evident că este o problemă pentru România”.

Dacă în situaţia aparent de pace, Băsescu aruncă în aer relaţiile cu alte ţări, ce se va întâmpla în situaţii de criză majoră? În aceste ore situaţia internaţională este extrem de complicată, în pragul declanşării unor operaţiuni militare în Siria, împotriva regimului Bashar al-Assad. În cadrul întâlnirii cu ambasadorii României, Băsescu Traian a declarat că “Există analizele noastre cu privire la utilizarea gazelor toxice de luptă în Siria, dar nu avem nici o certutidne. Imediat ce vom avea o poziţie a experţilor ONU, România se va pronunţa. Dar până atunci avem informaţii neconfirmate”.

Or această rezervă arată mai degrabă a distanţare de poziţia Statelor Unite ceea ce în contextual actual poate fi interpretată ca un sprijin indirect pentru Bashar al-Assad nu demult interlocutor apropiat al preşedintelui Băsescu. Această apreciere publică a fost rodul unei consultări cu Guvernul, cu Parlamentul?

Nu era normală o reuniune a CSAT, dat fiind impactul major pentru angajamentul militar şi securitatea ţării, pentru a rezulta o poziţie comună în privinţa Siriei? Mai poate Băsescu să judece lucid, în funcţie de interesul naţional, poziţionarea ţării în probleme de maximă gravitate?

După ce a demonetizat CSAT, târând această instituţie în conflicte politice mărunte, în războiul lui personal cu Victor Ponta şi Crin Antonescu, Băsescu şi-a anulat încă o cale de dialog instituţional cu societatea românească. Constituţional, Băsescu are prerogativa angajării ţării într-un conflict militar, dar are capacitatea de a lua decizia corectă? Confuzia degajată din mesajele lui ne îndreaptă să revedem filmul American “Revolta de pe Bounty”. Căpitanul paranoic este debarcat în final de pe vasul de război. Dar asta este în filme…

TRAIAN BASESCU CAUTA SA-SI „SCAPE PIELEA”DUPA AFACEREA „NABUCCO” CERAND CA „ROMANIA”SA FIE COMPENSATA DE UE PENTRU ABANDONAREA PROIECTULUI SAU,IN FAVOAREA SOUTH STREAM!

28 aug.

Traian Băsescu a declarat, marţi, că România e îndreptăţită să fie compensată de UE pentru abandonarea proiectului Nabucco prin alocarea de resurse pentru modernizarea căilor ferate, a drumurilor naţionale pe proiectele de infrastructură regională gestionate de Comisia Europeană.

traian-basescu-romania-indreptatita-sa-fie-compensata-de-ue-pentru-abandonarea-proiectului-nabucco-18460938

„Deocamdată, România se consideră îndreptăţită să fie compensată pentru abandonarea proiectului Nabucco. Ţineţi cont că România, în susţinerea ei pentru proiectul european, nu s-a aşezat între South Stream şi Nabucco, a spus pur şi simplu Nabucco”, a afirmat Băsescu, adăugând că acest proiect a fost asumat de ţara noastră pentru că răspundea obiectivului UE de diversificare a surselor de aprovizionare cu gaze naturale.

Şeful statului crede că South Stream „nu este decât o consolidare a hegemoniei Gazprom”, menţionând că nu îl deranjează să se facă acest gazoduct, însă el nu răspunde obiectivului european.

Băsescu le-a cerut ambasadorilor români în capitalele UE, la întâlnirea de la Palatul Cotroceni, să explice şi să susţină această compensare pentru România, deoarece a fost singurul stat care nu a oscilat între opţiunile pentru Nabucco şi South Stream, cum au făcut statele vecine.

Băsescu s-a referit la programul „Connecting Europe” gestionat de Comisia Europeană prin care se alocă fonduri pentru proiecte de modernizare a căilor ferate, a drumurilor naţionale şi infrastructurii pentru conexiunea Internet.

De asemenea, preşedintele a arătat că toate declaraţiile oficiale din prezent spun că Nabucco nu a fost abandonat şi că o ramură a gazoductului TAP va trece pe traseul Nabucco, însă el nu crede că acest lucru se va întâmpla mai devreme de 10 ani.

DEUTSCHE WELLE:UE REDIRECTIONEAZA 1,7 MILIOANE DE EUROI,ALOCATA PERSOANELOR SARACE DIN ROMANIA SI BULGARIA CATRE GERMANIA,PENTRU INTEGRAREA IMIGRANTILOR ROMANI SI BULGARI!

25 aug.

O sumă de 1,7 milioane de euro, iniţial alocată persoanelor sărace din Bulgaria şi România, va fi redirecţionată către Germania pentru integrarea nou-veniţilor români şi bulgari din această ţară, a indicat Deutsche Welle, preluat vineri de Standart News.

deutsche-welle-romania.jpg.1000x297x1

Motivele pentru care a apărut această schimbare sunt duble. În primul rând, explică Standart News, banii vor fi redirecţionaţi, pentru că cele două ţări balcanice nu sunt în măsură să îi utilizeze. În al doilea rând, banii şi-au schimbat cursul din cauza afluxului de români şi bulgari în Germania, informează sursa germană.

Decizia survine în contextul în care autorităţile municipale din multe oraşe germane au raportat probleme cu nou-veniţii din Bulgaria şi România. În consecinţă, Comisia Europeană şi guvernul landului german Renania de Nord-Westfalia au decis deblocarea unui total de 1,7 milioane de euro pentru integrarea nou-veniţilor, care vor beneficia de cursuri în limba germană, de recalificare şi de formare profesională.

În aşteptarea celui de-al doilea val de imigranţi din Bulgaria şi România anul viitor, municipalităţile vor angrena, de asemenea, mai mulţi asistenţi sociali care vorbesc ambele limbi, conchide Deutsche Welle.

PREMIERA PE SCENA POLITICA,DAR SI IN UE:PD-L VA FI DAT IN JUDECATA PENTRU CA A ANULAT EXLUDERILE DIN PARTID,LASAND MOARTEA ,SCUZE MISCAREA POPULARA A LUI BASESCU IN CURU’GOL!

30 iul.

Un fost senator şi lider local al PDL, demisionar recent din partid, a anunţat că va acţiona în instanţă conducerea PDL pentru că a anulat decizia sa de a exclude din partid 21 de primari. Toată povestea a început după o întâlnire a lui Traian Băsescu cu fostul senator şi cei 21 de primari

vasile-blaga2-300x280

Premieră pe scena politică.

Fostul senator (2008-2012) PDL Mircea Andrei a declarat într-un interviu pentru ziare.com că va ataca în instanţă o decizie a conducerii centrale a PDL. Concret, este vorba de decizia BPN de a invalida o hotărâre a fostei conduceri judeţene PDL Argeş de a exclude din partid un număr de 21 de primari. Suntem în faţa unui eveniment politic unicat în istoria postdecembristă a României: atacarea în justiţie a unei decizii prin care se anulează excluderi din partid; până în prezent doar excluşii din partide îşi căutau dreptatea în justiţie. Să refacem „filmul” evenimentelor, pentru a vedea cum s-a ajuns la această premieră pe scena politică din România.

Secvenţa 1. Trei zile de foc: 20-22 iulie 2013

Pe 20 iulie, Traian Băsescu vine pe neaşteptate la o sărbătoare populară din localitatea argeşeană Costeşti. Aici se întâlneşte cu liderul judeţean al PDL, Mircea Andrei, şi cu 22 din cei 24 de primari PDL din judeţ. Pe 21 iulie, la nici 24 de ore de la întâlnirea cu Traian Băsescu, organizaţia judeţeană a PDL, la propunerea lui Mircea Andrei, exclude din partid 21 dintre cei 22 primari prezenţi la întâlnire. Peste încă o zi, pe 22 iulie, Mircea Andrei îşi dă demisia din PDL. (Foarte multe organe media au susţinut că Mircea Andrei a „regizat” cu multă abilitate un viitor transfer al celor 21 de primari către Partidul Mişcarea Populară (PMP), unde trebuie să ajungă cu calitatea de primari în funcţie. Prin excludere, cei 21 nu îşi pierd mandatul şi legea le permite să se înscrie în alt partid; dacă îşi dădeau demisia, atunci îşi pierdeau mandatul şi nu mai erau utili MPM.) Tot pe 22 iulie, imediat după demisia lui Andrei, BPN al PDL decide dizolvarea întregii conduceri din Argeş şi numeşte una interimară cu deputatul Cătălin Teodorescu în frunte.

Secvenţa 2. BPN anulează excluderile de la Argeş

Luni 29 iulie, la Bucureşti, BPN al PDL aprobă un raport al Comisiei Naţionale de Integritate, Statut şi Litigii privind evenimentele din Argeş, şi anulează excluderile. „CNISL a PDL a anulat, astfel, hotărârea luată de Consiliul de Coordonare Judeţean Argeş în data de 21 iulie 2013. Potrivit statutului PDL, CNISL poate fi sesizată sau se poate autosesiza în legătură cu neconcordanţa dintre decizii sau hotărâri ale organismelor de conducere ale partidului şi prevederile statutare. Reprezentanţii CNISL au constatat că excluderea din partid a celor 21 de membri ai PDL nu a respectat prevederile statutare şi a avut un vădit caracter abuziv”, se arată într-un comunicat remis presei luni 29 iulie de către conducerea PDL.

Unul dintre speakerii PDL, europarlamentarul Marian Jean Marinescu, a mai făcut o serie de precizări: „Potrivit art. 23 alineat 2 din statutul PDL, excluderea din partid a unui membru PDL se face doar în măsura în care acesta a încălcat în mod grav şi repetat prevederile statutului şi hotărârile organizaţiei sau a prejudiciat imaginea partidului. Cei 21 de membri ai PDL nu se fac vinovaţi de încălcarea acestui articol. CNISL a constatat şi o serie de nereguli în convocarea organismelor de conducere ale organizaţiilor PDL din judeţul Argeş care au luat decizia de excludere”. Cel puţin în acest moment, primarii din Argeş nu pot trece pe faţă la altă formaţiune politică, pentru că şi-ar pierde mandatul. Mascat însă – aşa cum s-a întâmplat acum 8 ani în cazul liberalului Gheorghe Ştefan „Pinalty” şi al altora –, cei în cauză pot face politica unui alt partid.

Secvenţa 3. PDL, dat în judecată

Cine a crezut că totul s-a terminat aici, după decizia BPN al PNL, s-a înşelat. Marele „show” de abia acum începe. Într-un interviu pentru ziare.com, dat luni după decizia de anulare a excluderilor, Mircea Andrei a reacţionat. Într-un mod original. A anunţat, nici mai mult, nici mai puţin, că va acţiona în judecată PDL, mai precis, comisia care a decis anularea excluderilor. „Fără înfoială, ne vedem la tribunal!”, a declarat Mircea Andrei. Este mai mult decât bizară intenţia lui Andrei. Pentru că se va adresa justiţiei, unde nu va cere să fie îndreptată o nedreptate sau un abuz împotriva primarilor, pentru că anularea unor excluderi nu reprezintă aşa ceva. Mai mult ca sigur, acţiunea în justiţie a lui Mircea Andrei şi/sau a unor primari (dacă vor ataca şi ei, individual, decizia conducerii PDL) va fi sortită eşecului, pentru că din punct de vedere juridic este inadmisibilă. Dacă însă se va judeca conform anumitor interese politice, atunci ne putem aştepta la orice.

Se confirmă trecerea mascată la Partidul Mişcarea Populară

În interviu, Mircea Andrei spune că el, primarii în cauză şi câteva mii de membri PDL din Argeş vor forma „Mişcarea pentru Argeş şi Muncel”, un fel de ONG care îi va permite să candideze ca independent la şefia Consiliului Judeţean, iar primarilor, tot ca independenţi, să candideze la primăriile pe care acum le conduc. Şi aici suntem, teoretic, în faţa unei premiere pe scena politică. Numai că, pentru orice novice în ale politicii, este clar că „povestea” cu Mişcarea pentru Argeş şi Muncel este cusută cu aţă albă, dacă nu chiar cu „frânghie marinărească”.

În iunie 2012, la alegerile locale, PDL a candidat în Argeş sub sigla Alianţa pentru Argeş şi Muncel. Alianţă pentru că sub această umbrelă au mai intrat în anumite localităţi şi candidaţi UNPR, PNG sau PRM. Acum aşa-zisul ONG pe care Andrei spune că îl înfiinţează are în faţă denumirea de „Mişcare”. Oare de ce? Credem că nu este greu de ghicit. Mircea Andrei bănuia că excluderile vor fi anulate, pentru că nu aveau nicio bază statutară. Drept urmare a inventat această Mişcare pentru Argeş şi Muncel care să reprezinte un vehicul aşa-zis non politic pentru primarii săi. Un vehicul de avarie. Avarie care s-a produs prin anularea excluderilor. Primarii vor figura în acte la PDL, dar la momentul potrivit – alegerile europarlamentare din 2014 – vor face o extraordinară campanie electorală pentru Partidul Mişcarea Populară. Şi nimeni – ne referim aici la conducerea judeţeană şi cea naţională a PDL – nu le va putea spune nimic, nu le va putea face nimic. Pentru că „Mişcarea” lui Mircea Andrei este un ONG şi oricine poate activa şi într-un ONG. Cu siguranţă, dacă BPN al PDL nu ar fi invalidat excluderile, primarii în cauză în câteva zile erau deja înscrişi în MPM. Iar ONG-ul respectiv nu ar fi existat. Trebuie să recunoaştem că „evenimentele” din Argeş fac parte dintr-o strategie temeinic pregătită în laboratoarele unor profesionişti.

PREMIERUL VICTOR PONTA DESPRE NOUL ACORD PREVENTIV INCHEIAT CU FMI SI UE,CU O VALOARE DE 3-5 MILIARDE DE EUROI!

18 iul.

România va conveni, până în această toamnă, un nou acord preventiv cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană, cu o valoare de 3 – 5 miliarde euro şi cu mai puţine condiţii decât cele două înţelegeri anterioare, a declarat premierul Victor Ponta, într-un interviu acordat la Bucureşti agenţiei Bloomberg.

ponta-noul-acord-al-romaniei-cu-fmi-va-fi-de-3-5-miliarde-euro-si-va-fi-convenit-pana-in-toamna-217854

Termenii noului acord se vor concentra pe consolidarea companiilor de stat şi pe menţinerea disciplinei fiscale, a mai spus premierul.

„Va fi un acord îmbunătăţit… Nu vom avea un acord foarte detaliat, ca în trecut”, a declarat Ponta, potrivit Mediafax.

El a adăugat că scăderea costurilor de finanţare ale statului român va continua după încheierea noului acord cu FMI şi că BNR va reduce, probabil, dobânda de politică monetară, aflată în prezent la minimul record de 5%.

O misiune a FMI se află la Bucureşti pentru discuţii privind un nou acord de împrumut cu România, autorităţile precizând anterior că doresc ca un nou acord să fie încheiat pentru o perioadă de doi ani.

Următorul acord cu România, de tip preventiv, va fi unul de consolidare macroeconomică şi de reforme structurale, urmărind în principal disciplina politicilor, şi va presupune privatizarea şi restructurarea unor companii de stat, a spus marţi, la Bucureşti, directorul general al FMI, Christine Lagarde.

Consiliul Director al FMI a avizat, la sfârşitul lunii iunie, cu trei derogări, ultimele evaluări ale acordului cu România. Acordul României cu FMI şi UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autorităţile române ca preventiv, fără să fie trase fonduri, după o înţelegere de tip stand-by de circa 13 miliarde de euro semnată în 2009 şi încheiată în 2011.

Ultimul acord a fost parafat în primăvara anului 2011, în continuarea acordului început în 2009, şi trebuia să fie finalizat în martie 2013. Boardul FMI a aprobat în martie cererea autorităţilor române de extindere cu trei luni a acordului, până la sfârştul lunii iunie, astfel încât Guvernul să aibă timp să reducă arieratele şi să adopte măsuri de îmbunătăţire a managementului companiilor de stat.

EX-PRESEDINTELE BASESCU SE VEDE PRESEDINTE IN REPUBLICA MODOVA PE CARE VREA SA O BAGE IN UE!

17 iul.

Prioritatea României trebuie să fie ca Republica Moldova să adere la Uniunea Europeană, a declarat Traian Băsescu pentru postul de radio Europa Liberă, precizând că Rusia vede Moldova federalizată, în timp ce țara noastră o vede unitară.

Nicolae-Timofti-si-Traian-Basescu-la-Cotroceni-300x186

Ex-Președintele spune că numai Chișinăul poate stabili nivelul de autonomie pentru Transnistria, pozițiile României și Rusiei pe această temă fiind diferite, conflict ce nu poate fi rezolvat decât în negocierile ”5+2”.

”Moscova vede Republica Moldova federalizată, noi o vedem unitară”, afirmă președintele Băsescu, cu o zi înaintea vizitei sale de la Chișinău.

”Prioritatea mea… şi a României trebuie să fie ca Republica Moldova să devină membră a Uniunii Europene… în 10-12 ani… undeva pe aici”, apreciază Traian Băsescu.

Traian Băsescu spune că, deși își dorește ca aderarea la UE să se întâmple cât mai devreme, aceasta nu va avea loc atâta timp cât nu se rezolvă conflictul transnistrean și cât timp trupele rusești nu părăsesc teritoriul Moldovei.

”(…) Categoric UE nu va mai repeta eroarea Cipru”, explică președintele.

LIBERATION:BATALIA MARILOR CORPORATII PENTRU EXPLOATAREA GAZELOR DE SIST,A DESFIINTAT UNIUNEA EUROPEANA CARE ESTE UN GRUP MAFIOT PENTRU INTERESE PERSONALE!

16 iul.

Bătălia pentru gazele de sist atinge paroxismul pe culoarele instituțiilor europene de la Bruxelles, scrie Liberation. Mai multe țări, în frunte cu Polonia și Marea Britanie, urmate de Spania, România, Lituania și Cehia, militează pentru exploatarea liberă a resurselor subsolului și refuză astfel orice legislatie europeană care le-ar constrange să ridice costurile de extracție, chiar dacă daunele aduse meniului inconjurator nu au frontiere. Companiile petroliere sunt din ce în ce mai active, cu americanii de la Exxon Mobil, Chevron, Halliburton sau europenii de la Total, Statoil, PGNiG, Shell, și cheltuiesc cât trebuie pentru a convinge instituțiile comunitare și mass media de necesitatea imperioasă a exploatarii gazelor și petrolului de șist.

942355_413898322058879_1391858439_n

Presiunea cea mai mare este asupra Comisiei Europene, care in arhitectura instituțională europeană este cea care poate propune proiecte legislative. Iar pentru aceasta toamnă, Comisia ar trebui să lanseze cadrul legislativ pentru exploatarea acestor resurse. Insuși purtătorul de cuvânt al comisarului UE pentru Mediu se plânge de insistența companiilor petroliere. ’’Lobby-ul lipsita de norme și de credință al polonezilor pentru gazul de șist este halucinant, iar Total nu este departe’’, spune eurodeputata Corine Lepage pentru Liberation.

Criza economică și urgența unei relansări economice cu orice preț sunt argumentele forte ale susținătorilor exploatării gazelor de șist fără un cadru legal constrângător. La Bruxelles și în capitalele europene se folosește tot mai mult exemplul ’’revoluției’’ americane a gazelor de șist, de care aproape nimeni nu auzise până la izbucnirea crizei economice. Aceasta revoluție, făcută într-o țară care nu împărtășește preocuparile europene în materie de protecția mediului, scrie Liberation, îi face să saliveze pe unii lideri de la Bruxelles. ’’Prețul gazelor americane este de trei ori mai mic decât al celor europene, ceea ce creează o diferență de competitiviatte între întreprinderile noastre’’, se spunea în comunicatul summit-ului pe probleme de energie organizat la Paris în luna mai. În timp ce președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy arăta că ’’Europa riscă să devină singurul continent dependent de energia importată’’.

La finalul lunii mai, vorbind în Parlamentul European, Van Rompuy a mai declarat că ’’Europa trebuie să-și exploateze potențialul energetic la maximum’’, iar președintele Comisiei, Jose Manuel Barroso, spunea că este necesară reducerea prețului energiei, omițând însă să vorbească despre protecția mediului. În Comisie, resaponsabilul pentru energie, comisarul german Gunther Oettinger, susține și el exploatarea gazelor de șist.

Miza acțiunilor de lobby este viitoarea legislatie europeană, preeminentă în fața celor naționale. Până acum, comisia pentru Industrie din Parlamentul European a adoptat versiunea în favoarea gazelor de șist propusă de Comisie, în 2012. Comisia pentru Mediu a cerut însă modificări. Acum, Comisia, ținând cont de recomandările PE, elaborează noua legislație. Și mai este în joc un lucru important: rolul pe care UE il va atribui gazelor naturale, de sursă de energi cu emisii de dioxid de carbon reduse sau nu, căci în funcție de aceasta gazele pot ajunge în randul resurselor de energie fosilă care pot beneficia de finanțări destinate dezvoltării energiei regenerabile.

O miză mare pentru companii petroliere, care nu a de ce să nu cheltuiască milioane de dolari în schimbul unor profituri de miliarde, pe o piață foarte industrializată și dezvoltată, cu peste jumătate de miliard de locuitori. Pe de altă parte, companiile ruse care ofera acum UE o buna parte din energia necesară lupta cu aceeași energie și, așa cum Halliburton si Marathon Oil nici nu s-au înscris în registrul lobby-ului de la Bruxelles, nu se cunoaște nici dacă finanțarea unor ONG-uri precum Corporate Europe provine sau nu de la Moscova.

Corporate Europe arata intr-unarticol documentat că gazul de sist a fost vedeta Forumului European al Energiei, unul dintre așa-zisele ’’intergrupuri’’ informale (un eufemism pentru netransparente) care permit companiilor petroliere să intre în legătură cu deputații europeni. Pentru participarea la lucrări, eurodeputații nu trebuie să plătească decât sume modice, în timp ce oficialii companiilor trebuie sa cotizeze cu peste 7.000 de euro. FEE nu a oferit vreo informație despre cine a participat la cele doua dezbateri organizate până acum.

În 2012, Centrul European pentru Studii Politice a organizat un forum privind gazele de șist. Sponsori: Chevron si Exxon, care au oferit cate 10.000 de euro. O nimica toată. Dupa cum tot o nimica toată, raportat la profiturile marilor companii, primesc și companiile sau universitarii invitați să scrie articole despre beneficiile gazelor de șist, pe principiul ’’cumpără un expert sau devino tu însuți expert’’.

Însă cel mai mult au de câștigat, pentru moment, companiile de lobby. Armate întregi de lobby-iști acredidați la instituțiile europene sar în apărarea gazului de șist, pentru onorarii pe măsura. Fleishman-Hillard lucrează pentru ExxonMobil, FTI Consulting pentru Halliburton, iar pentru Marathon Oil lucreaza Hill+Knowlton Strategies.

Și presa beneficiază de atenția companiilor petroliere, astfel încât discursul public să le fie favorabil. Compania Total a achitat costurile unei frumoase călătorii în America a trei jurnaliști de la Le Monde, Statoil a platit un serial in favoarea gazelor de șist în The Telegraph, iar site-ul Euroactiv are parteneriate pe probleme de comunicare cu ExxonMobil, GDF Suez și Total. Apoi a urmat și lansarea platformei shalegas-europe.eu, un parteneriat intre ExxonMobil și Google, unde pot fi găsite clipuri similare celor în favoare exploatării de la Roșia Montană, in care lucrători petrolisti vorbesc omului simplu despre imensele beneficii ale exploatării gazelor de șist.

Corporate Europe publică și o listă a acțiunilor de lobby initiate de companiile petroliere naționale sau multinaționale în ultimii ani, dar și bugetele lor pentru lobby: Cehvron – 350.000 de euro în 2011, ExxonMobil – 5 milioane de euro în 2010, OMV – 300.000 de euro în șase luni ale anului 2011, Shell – 5 milioane de euro în 2011, Statoil – 300.000 de euro în 2011, Total – 2,5 milioane de euro în 2011.

UNIUNEA EUROPEANA „VISUL DICTATORULUI BASESCU”SE DESTRAMATA CU ACCEPTUL USA!

15 iul.

Intr-un articol anterior spuneam că dezvăluirile fostului agent NSA, Edward Snowden, au permis Chinei să depisteze tehnica de spionaj a NSA şi să deconecteze aproape în întregime aparatura de interceptare americană. Datorită acestui episod şi a expansiunii economice exponenţiale a Chinei, SUA se află într-o situaţie fără precedent de la cel de-al 2-lea război mondial. Dacă China se decide acum să atace rapid orice aliat al americanilor din vecinătatea lor, SUA e „oarbă” şi nu e capabilă să descopere în timp util unde intenţionează să dea China lovitura pentru a o contracara. Datorită ameninţării militare tot mai mari reprezentate de China, SUA este forţată să pună în aplicare o noua concepţie strategică, precedată de o uriaşă manevră de forţe şi mijloace, pentru crearea unui dispozitiv aero, maritim şi terestru american al USPACOM, în zona Pacificului de Vest, cu efective de peste 500-600.000 de militari.

Obama Visits Berlin: Dinner At Charlottenburg Palace

Majoritatea acestor militari vor fi dislocaţi din cadrul USCENTCOM, responsabil de Orientul Apropiat şi sudul Asiei şi din USEUCOM, responsabil de Europa.

http://romanian.ruvr.ru/2013_07_08/Intentioneaza-Victor-Ponta-sa-scoata-Romania-din-NATO-Partea-a-II-a-5637/

Întrebarea care se pune este: a prevăzut SUA situaţia dificilă în care urmează să fie pusă de creşterea exponenţială a puterii economice şi militare a Chinei ? Răspunsul meu este da. Şi şi-a pregătit din timp un plan de retragere a majorităţii forţelor şi mijloacelor militare din Asia (din Afganistan spre exemplu) şi din jumătatea estică şi sudică a Europei. Negociind timp de 2-3 ani cu ruşii, aliniamentele pe care urmează să le ocupe fiecare. De exemplu, nordul Europei este pentru SUA un obiectiv vital unde sunt amplasate sistemele de alarmare timpurie şi de protecţie al teritoriului SUA, el nefiind subiect de negociere cu ruşii.

Reconfigurarea scutului antibalistic al SUA în Europa

La summit-ul NATO de la Lisabona din noiembrie 2010, Portugalia şi Spania au acceptat propunerea de găzduire pe teritoriul lor a componentelor scutului antibalistic al SUA, iar la 3 octombrie 2012 s-a semnat un acord prin care 4 distrugătoare AEGIS americane din clasa Arleigh Burke, dotate cu sistem antibalistic, au fost dislocate la baza navală Rota din Spania, două din ele patrulând în Oceanul Atlantic, în largul coastelor portugheze. Aceasta fiind o etapă intermediară, întrucât prima fregată din clasa Álvaro de Bazán (Proiect F-100), echipată cu sistem AEGIS urmează să intre în înzestrarea marinei militare spaniole în 2013, ulterior 1-2 bucăţi ajungând şi în înzestrarea Portugaliei.

Álvaro de Bazán (clasă de fregate spaniole) este rodul colaborării dintre specialiștii olandezi, germani și spanioli, proiectul fiind comun cu al celor 3 fregate germane din clasa Sachsen, cu al celor 4 fregate olandeze De Zeven Provincien și cu cel al celor 5 fregate norvegiene din clasa Fridtjof Nansen, toate AEGIS.

http://www.corectnews.com/scit/stiinta/fregata-de-zeven-provincien

Practic, prin fregatele AGIS ale Germaniei, Norvegiei și Olandei, litoralul Mării Baltice, țărmul peninsulei Scandinave de la Marea Barents până la Marea Nordului este acoperit de scutul antibalistic de pe navele acestor state NATO. Mai precizez și că Franța, pe lângă propriul scut antibalistic pe uscat mai dispune și de nava Monge (A601) de 21.000 t, echipată special pentru urmărirea traiectoriei rachetelor balistice, lansate de pe submarinele franceze și monitorizarea lansărilor de rachete spațiale Ariane. Așadar, ca SUA să dispună de un aliniament antibalistic continuu îndepărtat, situat pe celălalt mal al Oceanului Atlantic, mai avea nevoie începând din 2012 de o singură verigă: Portugalia & Spania. Odată configurat acest aliniament, se observă că ţările baltice (şi probabil că şi Polonia) sunt plasate de SUA din nou sub influenţa Rusiei.

Estul Europei, înapoi la Rusia

Austeritatea financiară dictată de Germania, Franţa şi Marea Britanie face ca majoritatea fondurilor UE să fie direcţionate spre aşa-zisa „veche Europă”. O mică parte din ele se estimează că vor ajunge la statele de graniţă ale vechii Europe ( Cehia, Slovenia şi Slovacia), în timp ce statele membre UE, aflate la est de acest aliniament, nu vor primi decât promisiuni. Prin urmare, demararea vastului plan de investiţii al Chinei, în zona Balcanilor, creat pe infrastructura gazoductului rusesc South Stream, pe care vi l-am descris într-un articol anterior, nu se putea face decât după trasarea noilor zonele de influenţă, din care SUA deja şi-a dat acceptul şi urmează să se retragă, fiind înlocuită de Rusia. Chiar şi în acest context, România, care deţine o poziţie strategică în această zonă, a decis prin preşedintele şi guvernul său, ales de cetăţenii români, să nu fie inclusă în planul de investiţii al zonei, prin refuzul de a găzdui gazoductul South Stream pe teritoriul său. Ştiind foarte bine că instalarea bateriilor de rachete americane SM-3, care ar fi constituit în 2015 scutul antibalistic de la Deveselu din România, n-a fost decât un vis care nu avea cum să devină niciodată realitate. Acest refuz a avut drept consecinţă şi ruperea oricărei punţi de dialog care ar fi însemnat un punct de plecare spre refacerea României Mari, prin unirea Basarabiei şi Bucovinei de Nord cu Ţara.

http://romanian.ruvr.ru/2013_05_12/Locul-Si-rolul-Romaniei-in-reconfigurarea-Europei-Centrale-Si-de-Est-Partea-I/

Mărea Mediterană, aproape „lac rusesc”

Flotila 552 subordonată operativ Flotei Mării Negre, este detaşamentul rusesc destinat Mării Mediterane, operând de la baza navală cipriotă Limassol. Ea este compusă acum din distrugătoarele purtătoare de rachete de croazieră Amiral Panteleiev şi Severomorsk (Proiect 1155), fregata purtătoare de rachete de croazieră Yaroslav Mudriy (Proiect 11540), navele de desant Peresvet, Amiral Nevelski, Azov (Proiect 775III ), Nikolai Filtchenkov (Proiect 1171), navele logistice Altai, SB-921, Fotiy Krilov, petrolierele Lena, Dubna, Petchenga, nava de luptă radioelectronică Priazovye SSV-201, etc. Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a anunţat recent că numărul armelor de mare precizie, precum rachetele de croazieră din dotarea marinei militare ruse, va fi majorat de cinci ori în următorii trei ani, iar până în 2020 de 30 de ori. Pe parcursul anului 2013, în dotarea Flotei Navale a Rusiei vor intra 36 de nave de luptă, care se vor adăuga celor 60 deja existente şi în următoarele câteva luni alte 10 nave de luptă vor fi repartizate Flotilei 552, din care foarte probabil două submarine de atac cu propulsie nucleară. Pe ctitorii Vocii Rusiei aceste declaraţii nu-i mai surprind, ei fiind permanent la curent cu dezvoltarea marinei militare a Rusiei.

http://romanian.ruvr.ru/2013_05_31/Balanta-fortei-navale-incepe-sa-se-incline-spre-Rusia/

Ca urmare a acestui fapt, zona de responsabilitate a Flotilei 552 ruse va fi extinsă în Marea Mediterană, din Cipru spre vest până în strâmtoarea Siciliei. Strâmtoarea Gibraltar va rămâne sub controlul american, împreună cu zona vestică a Mării Mediterane. Se poate anticipa că după „primăvara arabă” pentru islamiştii radicali din Libia şi Egipt sprijiniţi de SUA urmează o iarnă siberiană, aplicată tocmai de către armatele naţionale ale Libiei şi Egiptului. În ceea ce priveşte Italia, compania de stat ENI a devenit de câţiva ani principala parteneră a Gazprom în multe proiecte, inclusiv în gazoductul South Stream. De aceea, italienii sunt de părere că baza aeriană de la Aviano devine inutilă pentru aviaţia americană, în timp ce baza aero-navală de la Sigonella rămâne un punct cheie, pe care americanii îl vor păstra.

În prezent, cel mai modern submarin de atac cu propulsie nucleară rusesc este Severodvinsk (primul din cele 4 ale clasei Yasen-Proieect 885). În ceea ce priveşte cele mai moderne submarine ruseşti cu propulsie nucleară înarmate cu rachete balistice intercontinentale, primul submarin strategic din clasa Borei (Iuri Dolgoruki) a ieşit la probe în mare în 2012, fiind urmat de Aleksandr Nevski în 2013. Rusia a mai primit un nou submarin diesel-electric (Stary Oskol), manevrabil în ape puţin adânci, imposibil de descoperit, din clasa Varşavianca (proiect 636.3), al 3-lea (după Novorossiisk şi Rostov pe Don) dintr-o serie de 6 submarine din aceeaşi clasă aşteptate să se alăture flotei ruse. A mai fost finalizată construcţia submarinelor Sevastopol şi Kronştadt din clasa Lada (proiect 677), alte 5 submarine din aceeaşi clasă fiind gata de a intra în dotarea marinei militare ruse.

În 2013, au mai intrat în înzestrarea marinei ruse două fregate stealth din cele 15 planificate, aparţinând noii clase Amiral Gorşcov (proiect 22350), cu un deplasament de 4.500 t, alte două fregate din clasa Stereguşci şi alte 3 nave din seria de 6 fregate stealth ultramoderne din clasa Krivak IV (proiect 1135.6). La şantierul naval Komsomolsk pe Amur din Extremul Orient se află în ultima fază de probe fregatele numărul 2 şi 3 din moderna clasă Gromky (proiect 20380).

BRITANICII NU MAI VOR IN U.E.!

8 iul.

Marea Britanie intenţionează să retragă din peste 100 de prevederi legislative europene, referitoare la Justiţie, Afaceri Interne şi Poliţie, inclusiv din controversatul Mandat de Arestare European, scrie dailymail.o.uk.

article-2357821-1AB32604000005DC-57_306x457

britanicii-nu-mai-vor-in-ue-guvernul-ia-in-calcul-retragerea-din-peste-100-de-prevederi-legislative-europene-216360

Această mişcare reprezintă o încercare a premierului David Cameron de a renegocia acordul Marii Britanii cu Uniunea Europeană.

Ministrul britanic pentru Interne, Theresa May, va anunţa săptămâna aceasta detaliile unui proiect prin care Guvernul britanic va încerca să recapete atribuţii în 133 de prevederi legislative ale Uniunii Europene.

Marea Britanie are dreptul, prin Tratatul de la Lisabona din 2009, să se retragă/abţine de la o serie de reglementări europene.

Britanicii sunt nemulţumiţi că predau mai mulţi suspecţi către alte ţări decât primesc. În plus, Ministerul de Interne s-a arătat îngrijorat de perioada în care poate fi reţinut un suspect fără a fi judecat, în unele ţări europene.

Măsura de retragere din aceste prevederi legislative europene reprezintă şi o cale de „a-i împăca” pe urmaşii eurosceptici ai lui Tory Party, reprezentanţii partidului conservator .

Britain is set to claw back 100 powers from the EU as the Government seeks an opt-out from controversial policies such as the European Arrest warrant.

The move represent the start of David Cameron’s attempt to renegotiate Britain’s relationship with Europe ahead of the proposed in-out referendum on the EU.

But it is also a coup for Home Secretary Theresa May, who will announce the plans this week and is likely to receive a boost to her profile after successfully deporting hate preacher Abu Qatada.

There are currently 133 EU regulations governing home affairs, justice and the police, including measures to set up a European DNA database and impose driving bans which are valid across the continent.

In the next few days, Mrs May will tell MPs that the UK is to withdraw from all of the regulations before opting back in to some of them, according to the Sunday Telegraph.

The process of opting out is governed by the controversial Lisbon Treaty, which states that member nations can exempt themselves from whole areas of EU policy.

The British Government is set to examine each measure in turn to determine whether or not it is in the national interest to sign up.

It is expected that roughly two thirds of the 133 rules will be ditched by ministers next year.

One of the most contentious EU justice measures is the European Arrest Warrant, which allows any country to demand the arrest and deportation of a suspected criminal by another member state.

It is designed to stop offenders seeking refuge abroad, but British officials claim that slacker standards in other countries leave the system open to abuse and endanger UK citizens accused of crimes.

Britain deports far more suspects under the EAW than it receives, and there are concerns over the way that some countries hold suspects for months without putting them on trial.

SUB REGIMUL TRAIAN BASESCU,ROMANIA A DEVENIT O COLONIE A BRUXELLES-ULUI,IAR EUROSCEPTICIMUL ROMANILOR A CRESCUT DUPA SALVAREA DE CATRE TRIADA UE A LUI BASESCU CARE A FOST DEMIS DIN IULIE 2012!

7 iul.

Faptul că România nu-şi mai poate controla viitorul şi nu mai are suveranitate economică şi politică este deja arhicunoscut. Într-o ţară în care ambasadorul american poate arunca la coş votul a milioane de cetăţeni, discuţiile despre suveranitatea politică nu mai au rost.

942355_413898322058879_1391858439_n

Acum, rămâne doar consfinţirea în constituţie a unei stări de fapt. Cristian Pârvulescu a explicat pe şleau cum arată viitorul României: „în măsura în care un nou tratat european urmează să fie realizat în perspectiva câtorva ani, probabil după alegerile europene din 2014, s-ar putea să fim nevoiţi să modificăm articolul 1 din Constituţie. Altfel spus, să oferim mai clar elementele de suveranitate Bruxellesului, pentru că în momentul de faţă există doar un articol foarte vag în Constituţie în ceea ce priveşte relaţiile noastre cu Uniunea Europeană”.

În condiţiile în care teza despre suveranitatea României în cadrul UE şi a „parteneriatului strategic” cu SUA nu mai poate fi apărată, propagandiştii „idealurilor nord-atlantice” încearcă să facă în aşa fel încât poporul să se resemneze şi să accepte statutul de colonie. Până nu demult, argumentul forte al propagandei pro-occidentale era bunăstarea occidentală. Românilor li se propunea un troc: suveranitatea în schimbul banilor europeni. Cu câţiva ani în urmă, Cristian Tudor Popescu i-a urat României să devină „o colonie a unei ţări adevărate”, iar domnii Barroso şi Gitenstein i-au îndeplinit dorinţa. A venit criza economică şi a spulberat iluzia propăşirii veşnice a Occidentului. Acum, mulţi români urmează să facă o descoperire tristă: bunăstarea se termină, iar statutul de colonie rămâne neschimbat. Ba mai mult, idealurile nord-atlantice încep să miroase a cianură de la Roşia Montana, iar petrolul şi gazul nu mai aparţin ţării în subsolul căreia se află. România şi-a vândut libertatea în schimbul unei prosperităţi care se dovedeşte a fi efemeră.

Un ultim argument în susţinerea statutului colonial al României l-am auzit atât de la propagandiştii care se află pe ştatul de plată al partidelor politice din România cât şi de la intelectuali oneşti care s-au rătăcit în meandrele occidentalismului. Acest argument, deseori formulat ca un reproş, se rezumă la o afirmaţie de genul „România este o ţară prea mică pentru a fi independentă. În condiţiile în care Rusia doreşte să colonizeze România, statutul de colonie americană sau europeană este un rău necesar”. Din punct de vedere istoric, este dificil de demonstrat că România din perioada Ceauşescu avea mai puţină suveranitate decât acum. Ambasadorul sovietic nu l-a numit pe Ceauşescu în funcţie, spre deosebire de Gitenstein care l-a uns pe Traian Băsescu la domnie. Dacă Moscova ar fi avut posibilităţi de a bloca unele decizii luate de Ceauşescu (de ex. vizita în Marea Britanie, cochetarea cu SUA şi împrumutul de la FMI), sigur ar fi făcut acest lucru. Faptul că Ceauşescu a putut să facă toate aceste lucruri, extrem de iritante din perspectiva URSS, demonstrează că România de atunci, în ciuda aparenţelor, era o ţară mult mai independentă decât România de astăzi. Mai mult, încercările de a acuza astăzi Rusia de colonizarea României nu pot să provoace decât zâmbet.

Unul dintre aspectele ciudate ale teoriei care susţine că „ţările mici nu pot fi independente” este faptul că nu se i-au în calcul exemple evidente care demonstrează contrariul. Se pare că România este împărţită în două tabere. Euroscepticii nu au încredere în Uniunea Europeană şi prin extensie nu cred în faptul că statutul de colonie occidentală aduce beneficii miraculoase. Românoscepticii nu cred că poporul român poate avea un proiect naţional propriu şi trebuie colonizat de „o ţară adevărată” ca să fie fericit.

Se poate invoca contraexemplul Islandei, unei ţări mult mai mici decât România, dar care a reuşit să reziste la presiunea politicienilor şi bancherilor europeni, inclusiv prin acţiuni foarte dure, ba chiar destul de ostile la adresa Uniunii Europene. De obicei, reacţia la acest argument se înscrie în tiparul „Islanda este o ţară prea mică şi cu o populaţie prea civilizată” şi „este un caz aparte”. Exemplul Elveţiei, la fel, nu este luat în calcul din cauza specificului naţional şi a istoriei deosebite a confederaţiei alpine. Dacă se invocă exemplul Venezuelei, românoscepticii suspină că România nu are suficient petrol pentru a fi o ţară cu adevărat independentă. Dacă se invocă exemplul peruan, românoscepticii spun că România nu este un exportator de metale şi, prin urmare, nu poate fi independentă. Dacă se invocă exemplul Africii de Sud, românoscepticii se văicăresc că România nu a avut norocul să fie o colonie britanică, căci dacă ar fi fost, atunci am fi trăit mai bine acum. În cazul succesului unor ţări precum Malaiezia, Singapore sau chiar Vietnam, se invocă tot felul de scuze ciudate, începând cu poziţia geografică şi terminând cu prezenţa budismului, comunismului sau a unor circumstanţe speciale şi irepetabile. În cazul românoscepticilor, se aplică perfect principiul „cine vrea să facă ceva, găseşte soluţii, iar cine nu vrea, găseşte scuze”.

În următorii ani, vom asista la un conflict dramatic între eurosceptici şi românosceptici. Cei care vor câştiga, vor scrie viitoarea istorie a României, fie ca istoria unei colonii eterne, fie ca istoria unei ţări care măcar încearcă să-şi croiască propriul drum.

SIR JAMES ALEXANDER MIRRLEES,LAUREAT AL PREMIULUI NOBEL(1996): ROMANIA SE AFLAIN „CAMASA DE FORTA”A UE.SINGURA SOLUTIE ESTE IESIREA ACESTEI TARI DIN UNIUNE!

6 iul.

O bună parte a jurnaliştilor şi „experţilor” din România şi-au dezvoltat un reflex pavlovian care funcţionează fără greş. Aceşti „câini de pază” ai idealurilor euroatlantice atacă pe oricine care sugerează că Uniunea Europeană nu este un rai pe pământ şi că România ar face bine să se gândească la interesul propriu şi nu la interesul birocraţilor de la Bruxelles.

James Mirrlees-1.jpg.1000x297x1

Printre etichetele pe care aceşti lătrăi agramaţi le încleie tuturor care nu sunt de acord cu cea ce scrie în „ordinul pe unitate” se numără „rusofil”, „comunist”, „naţionalist”, „extremist” etc. Dar ce se întâmplă când sugestia de a părăsi Uniunea Europeană provine de la un laureat al premiului Nobel în economie?

Jurnaliştii de la Caleaeuropeana.ro au reuşit o performanţă veritabilă, dând dovadă de curaj şi totodată de dibăcie profesională, total necaracteristică pentru colegii de breaslă. Cititorii din România rareori au ocazia să vadă o opinie onestă şi nefiltrată a unui specialist care îşi permite să spună lucrurilor pe nume. Întrebat despre posibilele soluţii la problemele cu care se confruntă România, Sir James Alexander Mirrlees laureat al premiului Nobel (1996) a oferit o recomandare tranşantă: „Te poţi gândi cum să schimbi lucrurile, dar e greu să oferi un sfat, sunteţi într-o încurcătură destul de serioasă. Răspunsul radical ar fi ieşirea din UE”. Mai mult, intelectualul britanic a precizat că nu poate identifica alte soluţii, atât timp cât România se află în „cămaşa de forţă” a Uniunii Europene.

Ce a făcut mass media din România cu acest mesaj? În fond, l-a ignorat. Cu excepţia a câtorva publicaţii electronice, nimeni nu a dorit să discute serios, cu fapte şi argumente despre această opinie. În acelaşi timp, presa este dispusă să „despice firul” în cazul oricăror declaraţii care susţin subordonarea totală şi necondiţională faţă de Bruxelles. În privinţa relaţiilor cu Uniunea Europeană şi cu Vestul în general, în spaţiul mediatic românesc există o (auto)cenzură deosebit de strictă.

Găsirea soluţiilor pentru problemele economice complexe nu poate începe dacă nu are loc o discuţie deschisă şi onestă. În caz contrar, România va fi condamnată pe veci să-şi caute „lumina” de la „licuricii” adăpostiţi în meandrele primitivismului pseudoatlantinc.

%d blogeri au apreciat: