Tag Archives: VIVIANE REDING

COMISARUL EUROPEAN PENTRU JUSTITIE ,VIVIANE REDING,CRISTIAN PREDA SI GRUPUL PPE DESPRE MITURILE SI REALITATILE PRIVIND MOBILITATEA ROMANILOR SI BULGARILOR OBIECT DE STUDIU IN P.E.!

13 feb.

 

 

Dezbaterea pe tema miturilor şi realităţilor legate de mobilitatea cetăţenilor români şi bulgari organizată miercuri de eurodeputaţii Cristian Preda şi Maria Gabriel, din grupul PPE, a reprezentat un prilej de a evidenţia lipsa de fundament a îngrijorărilor privind migraţia masivă a forţei de muncă din cele două ţări după ridicarea restricţiilor, dar şi problemele sociale acute care determină plecarea multor persoane în alte state sau le transformă în victime ale traficului cu fiinţe umane.

 

 

Deşi la discuţii a fost prezentă o asistenţă destul de numeroasă, dezbaterea nu a strânit un foarte mare interes în rândul eurodeputaţilor, singurii membri PE prezenţi în afară de cei doi organizatori fiind britanicii William Dartmouth, din formaţiunea UKIP, şi Marina Yannakoudakis, din Partidul Conservator. Membrii români ai PE au lipsit de la dezbatere, fapt deplâns de Cristian Preda.

‘Au fost multe teme abordate, de la chestiunea opoziţiei la libertatea de circulaţiei, la chestiunea traficului care domină diverse zone din Europa şi care potenţează fricile pe care le regăsim astăzi în ţări precum Marea Britanie sau Franţa. O chestiune centrală formulată de aproape toţi vorbitorii, de la dna comisar /Viviane/ Reding şi până la experţii care au venit să se pronunţe, este chestiunea sărăciei şi şocul pe care îl produce sărăcia în unele dintre ţările membre mai vechi şi mai bogate atunci când sunt confruntate cu cetăţeni care vin din ţări cu un nivel de viaţă mult mai coborât şi care duc cu ei precaritatea. Există această surpriză a descoperirii unei adaptări precare şi care stupefiază de multe ori’, a declarat eurodeputatul PPE după dezbatere.

El a reiterat în timpul dezbaterii faptul că aceia care au aşteptat o invazie a muncitorilor români la 1 ianuarie 2014 au putut vedea un singur român venind pentru prima dată în Marea Britanie. ‘Toată lumea a fost de acord că ceea ce s-a întâmplat la 1 ianuarie 2014 e de fapt repetarea unei percepţii, a unei forme de exprimare, pe care Europa a mai cunoscut-o la fiecare lărgire. De fiecare dată când un nou stat membru intra sau când restricţiile referitoare la piaţa de muncă erau ridicate, frici similare cu cele care i-au privit pe români şi pe bulgari s-au dezvoltat’, a subliniat Preda.

Eurodeputatul a precizat că o altă concluzie importantă de dezbaterii a fost cea a responsabilităţii în domeniu a actorilor naţionali. ‘Există un angajament foarte clar la nivelul CE şi sunt şi dna /Viviane/ Reding, şi comisarul Laszlo Andor şi comisarul /Cecilia/ Malmstrom, persoane care sunt angajate zi de zi în apărarea principiilor de bază ale Uniunii, dar e nevoie de acţiune şi la nivel naţional în tot ceea ce priveşte garantarea acestei libertăţi, apărarea intereselor cetăţenilor, informarea în legătură cu directivele europene care vizează această chestiune’, a apreciat eurodeputatul român.

Comisarul european pentru justiţie, cetăţenie şi drepturi fundamentale, Viviane Reding, a afirmat din nou că principala problemă din punctul vedere al integrării o reprezintă populaţia romă şi a subliniat că nu vorbeşte doar despre România şi Bulgaria, ci despre toate statele în care trăiesc cei până la 12 milioane de romi. Reding a vorbit despre strategiile naţionale privind incluziunea romilor şi a subliniat că acestea nu trebuie să rămână simple hârtii.

‘Toate ţările au pus pe masă strategii privind incluziunea romilor. Ştiţi că primarii, cu care am vorbit ieri (marţi – n.r.), nu auzit, majoritatea, de aceste strategii? De ce? Pentru că foarte des aceste planuri rămân hârtii şi nu rezistă, pentru că presiunea din statele membre pentru a implementa aceste planuri şi a rezolva problemele romilor nu este pur şi simplu suficient de mare’, a spus Reding.

La rândul său, Cristian Preda a opinat că marea problemă în cazul României este că nu va putea avea un progres semnificativ în ceea ce priveşte situaţia minorităţii rome atâta timp cât va exista doar un dialog între instituţii europene şi ONG-uri. ‘În opinia mea, ceea ce lipseşte în acest moment în România este reprezentarea acestei minorităţi. Niciun partid politic nu o reprezintă cu adevărat, chestiunea romilor este la fel ca şi altele. Ea suscită de foarte mult ori un discurs corect politic, în limitele date de strategia europeană, dar ceea ce lipseşte în mod dramatic, aş spune, este o reprezentare politică veritabilă a acestei minorităţi. Nu cred că în dialogul între instituţii europene şi ONG-uri locale vom avea un progres, nu trebuie să ne iluzionăm în această privinţă’, a apreciat Preda.

Comisarul Reding a subliniat în cadrul dezbaterii şi responsabilitatea pe care o au politicienii în a sublinia valorile comune ale UE şi a combate abuzurile atunci când ele au loc. ‘Noi, ca politicieni, avem o responsabilitate de a sublinia că avem valori în Europa, pe care am construit dezvoltarea noastră comună, tratatele noastre, care au fost ratificate de toate statele membre, şi avem, de asemenea, responsabilitatea de a combate abuzul, de a ajuta când sunt probleme şi de a contracara percepţiile publice care nu sunt bazate pe fapte şi realităţi economice’, a apreciat ea.

Reding a afirmat că rata de angajare a cetăţenilor din statele UE în Marea Britanie este de 77%, în timp ce în rândul localnicilor este de 72%, iar al cel al cetăţenilor proveniţi din ţările terţe se ridică la doar 60%. Ea a subliniat încă o dată faptul că cetăţenii UE sunt contributori neţi în ţările în care se duc să muncească, afirmaţie primită cu vociferări de singurul membru UKIP prezent la dezbatere, William Dartmouth. ‘Vă voi spune că CE va face tot ce va putea pentru a risipi amestecul negativ care riscă să ne distrugă societatea şi suntem ferm angajaţi să sprijinim legea UE şi ne vom juca rolul ca gardieni ai tratatelor’, a dat asigurări Viviane Reding.

Myria Vassiliadou, coordonatorul UE pentru combaterea traficului cu fiinţe umane, a vorbit despre acest fenomen în UE, ale cărui victime provin preponderent din România şi Bulgaria.

‘Ştim că majoritatea victimelor provin din Bulgaria şi România, care au şi cel mai mare număr de victime identificate la 100.000 de locuitori. Ce ştim şi ce putem face? Avem multe instrumente la dispoziţie. Avem legislaţie UE adoptată recent privind combaterea traficului de fiinţe umane care foarte integrată, care se concentrează pe prevenirea infracţiunilor, urmărirea criminalilor şi protejarea victimelor. Ambele ţări au notificat CE că au transpus această legislaţie în legea naţională. Ce trebuie să facem este să analizăm modul în care fiecare stat şi-a făcut treaba şi vom face asta. Directiva aceasta este foarte ambiţioasă şi este pentru prima dată când avem o legislaţie atât de coerentă’, a spus Myria Vassiliadou.

Ea a subliniat însă că întrebările care trebuie puse acum se referă la soarta victimelor traficului de fiinţe umane după ce au fost identificate şi salvate din mîinile reţelelor care profită de ele. ‘Ce se întâmplă cu victimele dacă sunt suficient de norocoase ca să fie identificate, dacă vor să revină în ţara de origine? Sunt din nou vulnerabile? Cum se asigură ţările că se reintegrează şi că îşi revin? Unele dintre aceste persoane ajung să fie victime ale traficului de persoane de trei-patru ori’, a pledat coordonatorul UE pentru combaterea traficului de fiinţe umane.

‘CE a alocat fonduri semnificative României şi Bulgariei, milioane de euro, pentru a implementa proiecte pentru a lupta împotriva traficului de fiinţe umane şi vrem să continuăm să facem acelaşi lucru. Nu cred că în mod necesar sunt necesare mai multe fonduri, toată lumea cere mai multe fonduri. Dar ştiţi, coşul nu este atât de plin. Ce trebuie să facem este să ne asigurăm că fondurile implementează pe deplin priorităţile politice pe care UE şi statele membre le-au decis. Vrem să ne asigurăm că acest lucru se întâmplă şi acum facem o analiză politică a tuturor proiectelor pentru a ne asigura că vor avea impact pe viitor’, a mai afirmat Myria Vassiliadou.

AGERPRES.

COMISARUL EUROPEAN CARE L-O SPRIJINIT PE BASESCU SA AJUNGA GUVERNATORUL ROMANIEI A FOST IN DIALOG CU ROMANII!

17 ian.

 

 

 

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Viviane Reding, se va afla în dezbatere cu cetăţenii din întreaga Europă începând cu ora 21.00, în cadrul unui dialog online transmis în direct pe YouTube.

Românii sunt îndemnaţi de comisarul european pentru justiţie să-i adreseze  întrebări pe Twitter, Facebook şi Google+, folosind hashtagurile #askReding şi/sau #eudeb8.

„Acest dialog online constituie o oportunitate pentru o veritabilă dezbatere europeană. Internetul permite conectarea oamenilor din întreaga lume. Este, aşadar, locul perfect pentru ca europenii să se reunească, să facă schimb de opinii şi să dezbată probleme care ne afectează pe fiecare dintre noi”, a declarat Reding.

„Dialogul va fi o ocazie unică de a pregăti terenul pentru viitoarele alegeri europene prin discutarea celor mai importante aspecte pentru cetăţenii din întreaga Europă, aspecte care vor determina viitorul Uniunii Europene. Oricine poate participa, este nevoie doar de conexiune la internet şi de un simplu un clic”, a adăugat comisarul european pentru justiţie.

Dezbaterea va fi moderată de Euronews, post care a realizat şi un interviu cu Viviane Reding, acesta urmând să fie difuzat înaintea dialogului dintre oficialul european şi cetăţenii UE.

Până acum au avut deja loc 41 de dialoguri cu cetăţenii în întreaga Uniune Europeană, de fiecare dată în prezenţa unui comisar, în total fiind planificate 50 de astfel de discuţii.

Comisia Europeană organizează aceste dialoguri pentru ca cetăţenii să aibă posibilitatea de a se exprima în mod direct cu privire la problemele pe care le au.

Punctele de vedere exprimate de cetăţeni în cursul dialogurilor vor ghida Comisia în elaborarea planurilor pentru o viitoare reformă a UE, notează ec.europa.eu.

VICEPRESEDINTELE COMISIEI EUROPENE,VIVIANE REDING SUSTINE CA ROMANIA SI BULGARIA INDEPLINESC CRITERIILE PENTRU ADERARE LA SPATIUL SCHENGEN!

11 dec.

Vicepreședintele Comisiei Europene, Viviane Reding, susține că România și Bulgaria îndeplinesc criteriile pentru aderarea la Spaţiul Schengen, potrivit opiniei generale din cadrul CE, adăugând că decizia aparţine însă statelor membre ale Uniunii Europene.

Reding: România și Bulgaria îndeplinesc criteriile pentru Schengen, potrivit CE

Comisarul european pentru Justiţie, Drepturi fundamentale şi Cetăţenie a făcut declaraţiile respective într-un interviu acordat ziarului iranian Tehran Times. Tema principală a interviului a fost „libertatea presei – o necesitate pentru democraţii”, dar Viviane Reding a făcut o scurtă referire şi la extinderea Spaţiului de liberă circulaţie Schengen.

„În privinţa Spaţiului Schengen, decizia de eliminare a controalelor vamale aparţine statelor membre. Comisia Europeană consideră că atât Bulgaria, cât şi România îndeplinesc criteriile necesare pentru aderarea deplină la Schengen”, a declarat vicepreședintele CE, citat de Mediafax.

CIRCULA PWE NET.SCRISOAREA PUBLICA A JURNALULUI NATIONAL CATRE COMISARUL EUROPEAN VIVIANE REDING!

11 nov.

Europenii sunt chemaţi anul viitor la alegerile europarlamentare. Rezultatul acestui scrutin va stabili noua configuraţie a Parlamentului European şi, în consecinţă, conducerile politice ale instituţiilor de decizie ale UE. Consiliul European va propune Parlamentului European pe şeful Comisiei Europene, care va fi ales de europalamentari. În consecinţă este foarte important şi pentru alegătorii din România să cunoască aceste mecanisme democratice, să fie edificaţi asupra candidaţilor şi alianţelor politice la nivel UE. De aceea, Jurnalul Naţional
începe o serie de scrisori deschise adresate unor politicieni care şi-au anunţat intenţia de a candida pentru funcţiile importante din instituţiile Uniunii Europene. Prima dintre aceste scrisori publice este adresată doamnei Viviane Reding, vicepreşedinte al Comisiei Europene, comisar european pentru Justiţie. Jurnalul Naţional adresează Comisarului European întrebări menite să ne arate concepţia unui important politician.

reding-ghimpele1

Stimată doamnă

Viviane Reding, Având în vedere importantele alegeri de anul viitor şi faptul că dumneavoastră doriţi să candidaţi, potrivit informaţiilor publice, pentru un nou post de decizie în Comisia Europeană, vă rugăm să răspundeţi la câteva întrebări. Credem că acest demers, făcut în numele cititorilor Jurnalului Naţional, va permite edificarea electoratului în perspectiva alegerilor europarlamentare.

1. Este adevărat că aveţi o relaţie specială cu d-na Monica Macovei, care a afirmat în 2012 în plenul Parlamentului European că în România s-au furat 1,5 milioane de voturi la referendumul de destituire a preşedintelui, lucru care nu s-a confirmat însă a indus în eroare afirmaţiile parlamentarilor europeni, inclusiv pe ale dumneavoastră, care vorbiţi despre o criză constituţională care nu a existat?

2. Ştiţi că doamna Monica Macovei a fost procuror în timpul regimului comunist din România şi semna în alb mandate de percheziţie?

3. Cum catalogaţi faptul că OLAF şi-a exprimat profunda îngrijorare asupra faptului că autorităţile administrative şi judiciare relevante din România, cum ar fi Direcţia Naţională Anticorupţie, agenţia de plăţi, autoritatea de management, ministerle de linie, par să lucreze într-o manieră coordonată pentru a contracara investigaţiile OLAF. Această suspiciune se bazează pe o argumentaţie similară prezentată ca răspuns la cererile OLAF şi pe indiciile că anumite documente sunt distribuite între aceste autorităţi.

4. Care este venitul realizat de dumneavoastră lunar în poziţia pe care o ocupaţi?

5. La ce post doriţi să candidaţi în următoarea legislatură şi care sunt ţările care vă sprijină?

6. În cariera dvs. aţi fost ziaristă, preşedintă a Uniunii Ziariştilor din Luxemburg. Cum apreciaţi, din pozţia acutală, presiunile exercitate de o serie de autorităţi asupra Jurnalului Naţional şi a trustului de presă din care facem parte? Precizăm că în interiorul redacţiei, Serviciul Român de Informaţii a desfăşurat acţiuni operative, inclusiv prin plasarea de ofiţeri sub acoperire. Anterior, Administraţia Prezidenţială a inclus presa ca o vulnerabilitate la securitatea naţională.

7. Dumneavoastră aţi sugerat măsuri de reglementare suplimentare pentru presa din România. Autorităţile au înţeles acest mesaj printr-o înăsprire a relaţiilor cu mass-media. Procurorii au cerut o percheziţie de cinci zile în redacţia Jurnalului Naţional şi Antenei 3 după ce preşedintele Traian Băsescu le-a numit “guri de tun”. Ce mesaj de încurajare trimiteţi pentru ziariştii români care critică instituţia prezidenţială?

Cu deosebită stimă, Jurnalul Naţional.

PURTATORUL DE CUVANT AL PSD,CATALIN IVAN:COMISARUL EUROPEAN PENTRU JUSTITIE,VIVIANE REDING,SE AFLA IN CAMPANIE ELECTORALA SI FACE DECLARATII „IRESPONSABILE”SI ELECTORALE”CAND VORBESTE DESPRE CRIZA STATULUI DE DREPT DIN ROMANIA ANULUI 2012!

5 nov.

Purtătorul de cuvânt al PSD, Cătălin Ivan, a susţinut luni că Viviane Reding, Comisarul european pentru Justiţie, face declaraţii „iresponsabile” şi „electorale” când vorbeşte despre criza statului de drept în România în 2012.

220px-Viviane_Reding

„Este o dovadă a faptului că declaraţii politice iresponsabile nu fac numai politicienii de pe malurile Dâmboviţei, ci fac şi cei din Europa. Declaraţia doamnei Reding este o astfel de declaraţie iresponsabilă, ea venind într-un context mai larg. Doamna Reding şi-a făcut o platformă în a lupta pentru statul de drept acolo unde nici statul de drept nu este pus în pericol şi nu-i nevoie de intervenţia domniei sale. A cochetat o perioadă cu intenţia de a candida pentru şefia Comisiei Europene în locul lui Barroso. E o declaraţie pe care eu aş pune-o într-un context electoral”, a declarat Cătălin Ivan la RFI.

„Vă garantez că dacă la Bucureşti ar fi fost un Guvern condus de PDL, partid care aparţine familiei popularilor europeni, ca şi doamna Reding, nu ar fi fost nici o problemă în România, cum de fapt n-aţi auzit-o pe doamna Reding niciodată vorbind negativ de România, nici în 2009, nici în 2010, nici în 2011, când erau atât de multe nereguli şi atât de clare abuzurile guvernării PDL, încât ar fi văzut şi din cosmos cineva care cât de cât era interesat de statul de drept în România. Deci doamna Reding vorbeşte şi este îngrijorată de situaţia din România doar de când USL-ul este la guvernare”, a adăugat purtătorul de cuvânt al PSD.

„Doamna Reding este în campanie electorală, îşi face treaba de om politic. Din păcate, îşi face treaba de om politic de pe o funcţie foarte importantă în Uniunea Europeană, o funcţie care ar fi trebuit să o îndemne la mai multă responsabilitate atunci când face astfel de afirmaţii”, a mai subliniat europarlamentarul social-democrat.

Reding a vorbit de „criza statului de drept din România, din vara lui 2012, când nerespectarea unor decizii ale Curţii Constituţionale a ameninţat să submineze statul de drept”

Reacţia lui Cătălin Ivan a venit după ce Viviane Reding a vorbit luni din nou despre criza statului de drept din România, făcând referire la evenimentele din vara anului 2012 şi la necesitatea ca CE să dispună de noi mecanisme pentru a evita apariţia unor astfel de situaţii. Oficialul european a afirmat în cadrul unui discurs despre UE şi statul de drept susţinut că Uniunea Europeană s-a confruntat în mai multe situaţii cu o criză „a statului de drept”, ea dând trei exemple în acest sens: „criza romilor din Franţa, din vara lui 2010, când drepturile oamenilor aparţinând unei importante minorităţi au fost puse în pericol, criza ungară de la sfârşitul lui 2011, când am fost îngrijoraţi în special de independenţa justiţiei, şi criza statului de drept din România, din vara lui 2012, când nerespectarea unor decizii ale Curţii Constituţionale a ameninţat să submineze statul de drept”. În cazul României, „intervenţia Comisiei a ajutat la restabilirea autorităţii Curţii Constituţionale şi a pus capăt conflictului constituţional”, a amintit Viviane Reding.

România, printre statele membre UE „în care statul de drept este ameninţat sau pus sub semnul întrebării”.

Noile declaraţii ale lui Viviane Reding au venit la scurt timp după ce oficialul european a afirmat, într-un interviu acordat publicaţiei Die Zeit, că este nevoie de noi modificări ale tratatelor europene, mai ales în ceea ce priveşte protejarea statului de drept, ea referindu-se în acest context şi la ţara noastră. „În prezent, dacă un stat membru încalcă statul de drept, noi avem la dispoziţie o singură posibilitate de sancţionare, «opţiunea nucleară»: putem retrage ţării respective dreptul de vot”, a declarat comisarul pentru Justiţie. Reding a spus că UE are nevoie şi de alte opţiuni, întrucât există „un număr de state membre în care statul de drept este ameninţat sau pus sub semnul întrebării”. Întrebată dacă se referă la România şi Ungaria, Viviane Reding a spus că „da, dar nu numai”.

În vreme ce ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a apreciat că oficialul european s-a referit, „din perspectiva domniei sale, la situaţia politică de anul trecut”, vorbind totodată de considerente de ordin electoral, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, şi premierul Victor Ponta, au invocat amândoi simple greşeli de traducere.

%d blogeri au apreciat: