După Bâstroe, România ascunde planul bazei militare americane în Delta Dunării

de Andrei Bădin

Ce fac ucraineninii pe Bâstroe e una din părțile triste ale poveștii. În realitate povestea mai completă și mult mai tragică este că americanii vor o bază militară în Delta Dunării cu scopul de a controla Marea Neagră și cum cunoscătorii știu nu numai zona rusească, ci și Marea Mediterană și zona Africii unde se duce în paralel Războiul între marile puteri (Rusia, China, SUA) pentru resurse naturale și de unde francezii au fost ejectați în ultimul timp.

FLUX 24 a difuzat pe 17 februarie o știre de la Radio Europa Liberă, post finanțat de Congresul american, despre această bază americană în Delta Dunării. De atunci nici un oficial român nu a negat informația și s-a așternut tăcerea.

Știrea suna așa:

UN PROIECT DE LEGE AFLAT ÎN SENATUL STATELOR UNITE TRASEAZĂ CRITERIILE DE CARE AR URMA SĂ ȚINĂ CONT ADMINISTRAȚIA DE LA WASHINGTON ÎN FINALIZAREA ȘI APLICAREA VIITOAREI STRATEGII DE DEZVOLTARE ȘI SECURITATE A REGIUNII MĂRII NEGRE.DOCUMENTUL INTITULAT „BLACK SEA SECURITY ACT OF 2022” A FOST INTRODUS ÎN SENAT VARA TRECUTĂ DE SENATORI DIN AMBELE PARTIDE – REPUBLICAN ȘI DEMOCRAT – ȘI A FOST ADOPTAT ÎN DECEMBRIE DE COMISIA PENTRU RELAȚII EXTERNE A SENATULUI SUA.

FINALIZAREA ACESTEI STRATEGII, PENTRU CARE DEPARTAMENTUL DE STAT A ÎNCEPUT, DE ALTFEL, LUCRUL, COINCIDE CU SOSIREA NOULUI AMBASADOR AL STATELOR UNITE ÎN ROMÂNIA, KATHLEEN KAVALEC, CARE I-A PREZENTAT, MARȚI, PREȘEDINTELUI KLAUS IOHANNIS, SCRISORILE DE ACREDITARE.

„BLACK SEA SECURITY ACT” PUNCTEAZĂ NEVOIA UNEI PREZENȚE MARITIME NATO „STABILE, ROTAȚIONALE ÎN MAREA NEAGRĂ”.

ESTE UNUL DINTRE PUNCTELE DE DEZACORD CU TURCIA, CARE NU ESTE DISPUSĂ SĂ IA ÎN DISCUȚIE O MODIFICARE/ADAPTARE LA REALITĂȚILE CURENTE ALE CONVENȚIEI DE LA MONTREAUX DIN 1936. ACEASTA LIMITEAZĂ ACCESUL ÎN MAREA NEAGRĂ AL NAVELOR CARE NU APARȚIN STATELOR RIVERANE, IAR TURCIA CONTROLEAZĂ ACCESUL PRIN STRÂMTORILE BOSFOR ȘI DARDANELE.

ÎNTR-O ANALIZĂ PUBLICATĂ ÎN OCTOMBRIE DE IULIA JOJA, DIRECTORUL PROGRAMULUI PENTRU MAREA NEAGRĂ AL MIDDLE EAST INSTITUTE, ORGANIZAȚIE CU SEDIUL LA WASHINGTON, ÎMPREUNĂ CU FOSTUL AMBASADOR AL GEORGIEI ÎN SUA, BATU KUTELIA, CEI DOI PLEDEAZĂ PENTRU GĂSIREA UNOR SOLUȚII DE ELUDARE A CADRULUI STRICT AL CONVENȚIEI.

„DACĂ CONVENȚIA DE LA MONTREAUX NU POATE FI ANULATĂ SAU MODIFICATĂ, O FLOTĂ NATO AR PUTEA OPERA SUB PAVILION ROMÂNESC”. DAR, ADAUGĂ AUTORII ANALIZEI, AR TREBUI, DE FAPT, CA STATELE UNITE SĂ IA ÎN CONSIDERARE O A PATRA BAZĂ ÎN CARE FORȚELE SALE SĂ FIE PREZENTE, PE LÂNGĂ CELE DE LA MIHAIL KOGALNICEANU, DEVESELU ȘI CÂMPIA TURZII.

ACEASTA A PATRA BAZĂ, CU O COMPONENTĂ MARITIMĂ ÎN DELTA DUNĂRII „AR NECESITA O INVESTIȚIE DIN PARTEA STATELOR UNITE – ȘI CONTRIBUȚII DIN PARTEA ALIAȚILOR SĂI – ÎNTR-O FLOTĂ MICĂ, FLEXIBILĂ A MĂRII NEGRE, CU COMPONENTE DE APĂRARE ȘI SUPRAVEGHERE AERIANĂ”, RECOMANDĂ IULIA JOJA ȘI BATU KUTELIA.

Rezumând: americanii au un proiect depus în Congres pentru „planul” pentru Marea Neagră cu o bază militară în Delta Dunării, care a și fost adoptat în decembrie anul trecut în Comisia de Politică Externă a Senatului american.

A spus cineva românilor de acest plan? I-a întrebat cineva dacă vor o bază militară în Delta Dunării? Adică votează Congresul american un proiect militar care privește direct România și Delta Dunării care e o zonă protejată UNESCO? Nu Parlamentul României?

De negocieri nu mai întrebăm. România nu negociază, România dă totul gratis…. Nici măcar Schengen nu am primit în această afacere care miroase foarte urât, dar care este de importanță strategică pentru America. Probabil Iohannis va mai primi o șapcă…Evident că tefelistii ecologiști tac chitic. Amin!

60m.ro – Știri de ultimă oră și ultimele știri online

Procurori șefi noi la Parchetul General și la DNA: Alex Florența e propus de Predoiu să conducă PG, iar Marius Voineag

Ministerul Justiției a transmis, luni, două propuneri noi pentru șefia Parchetului General și la DNA: Alex Florența, respectiv Marius Voineag, fiind propunerile Ministerului Justiției.

Marius Voineag este adjunct al Secției pentru urmărire penală și criminalistică din Parchetul general și fost șef al Serviciului de combatere a macrocriminalității economico-financiare din cadrul DIICOT. Ca procuror de caz, Voineag a instrumentat unul dintre dosarele lui Sorin Ovidiu Vântu și ale sindicalistului Liviu Luca, dosarul Ultrapro Computers, dosarul manipulării pieței de capital privindu-l pe fostul șef al SIF Banat Dragoș Bîlteanu, iar la PG a intrumentat dosare de contrabandă și obținere ilegală de fonduri. Procurorul Voineag a scris în declarația sa de avere că a primit 502.500 de lei la petrecerea de botez.

Comunicatul Ministerului Justiției

În data de 20, 21 și 24 februarie 2023, s-au desfășurat la sediul Ministerului Justiției interviurile pentru funcțiile de Procuror General al PÎCCJ, Procuror Șef al DNA, respectiv Procuror Șef al DIICOT.

Procedura de interviuri publice pentru selecția propunerilor a fost introdusă inițial în practica ministrului Justiției încă din anul 2020, cu ocazia selecției precedente. Ulterior, procedura de interviuri publice a fost ridicată la rang de lege și este în prezent prevăzută de art.146 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Procedura a fost evaluată pozitiv de Comisia de la Veneţia prin Avizul nr. 1105/2022 și prin ultimul Raport pozitiv MCV din decembrie 2022.

Interviurile au fost desfășurate în fața Comisiei de interviu constituită, potrivit legii, din reprezentanții Ministerului Justiției, ai CSM, INM și ASE și compusă din ministrul Justiției, secretari de stat, procurori, un profesor de management şi un psiholog. În urma fiecărei serii de interviuri, au avut loc consultări extinse și minuțioase între ministrul justiţiei şi ceilalți membri ai Comisiei de interviu.

În calitate de Ministru al Justiției, transmit pe această cale mulțumiri și felicitări tuturor candidaților, pentru responsabilitatea asumării candidaturilor și prestația profesională de înalt nivel tehnic, experiența, expertiza și prestanța demonstrate pe parcursul interviurilor, precum și pentru înaltul profesionalism al proiectelor de management și substanțialul conținut profesional al dosarelor de candidatură.

Aceste atribute au fost unanim constatate de toți membrii Comisiei de interviu, toți candidații ridicându-se la nivelul cerut de exigențele interviurilor, provocările funcțiilor pentru care au candidat și având capacitatea profesională de a le exercita cu succes.

Fiecare candidat în parte a demonstrat că Ministerul Public din România dispune de profesioniști și lideri remarcabili, care fac onoare nobilei profesii de procuror.

Cele trei funcții pentru care au fost susținute interviurile fac parte din ”infrastructura” funcțională de vârf a Ministerului Public, un sistem care trebuie să funcționeze armonizat și coerent, inclusiv din perspectiva exercitării funcțiilor de procurori șefi de rang înalt, în beneficiul cetățenilor.

În analiza candidaturilor și formularea propunerilor au fost luate în considerare multiple date și documente aflate la dosarul fiecărei candidaturi, precum și calitățile și cunoștințele demonstrate în fiecare interviu, pe baza unor criterii combinate care țin atât de cariera, experiența, expertiza, calitățile și caracteristicile profesionale, manageriale și psihologice personale ale candidaților, nevoile de perspectivă ale instituțiilor pentru care s-a candidat, precum și proiecțiile de funcționare eficientă a acestora în cadrul Ministerului Public.

Experiența și expertiza profesională, dosarele soluționate, rezultatele anterioare obținute pe parcursul carierei, au constituit criterii și argumente de prim rang luate în considerare. Funcția managerială de antrenare și mobilizare a eforturilor procurorilor poate fi exercitată cu succes doar de către procurori care se bucură de respectul profesional al colegilor, pe baza măiestriei profesionale personale demonstrate direct și recunoscute în activitatea de apărare a legislației și combatere a infracționalității.

Rezultatele obținute în exercitarea funcțiilor de conducere anterioare au reprezentat, de asemenea, un criteriu, fără a fi, însă, absolutizat. Fiecare mandat se desfășoară în contexte instituționale și având în față provocări sau obiective manageriale de etapă diferite, care țin de starea și nevoile instituției la fiecare stadiu de evoluție a acesteia. Privită exclusiv din perspectiva fiecărui candidat, în raport cu rezultatele obținute în funcțiile anterioare, o eventuală propunere poate constitui și implicit poate fi legitim privită de acesta, precum și de către public sau o parte a acestuia, drept o recompensă profesională sau un demers automat subînțeles. Fiecare lider instituțional care primește un mandat de conducere la un moment dat este dator să facă necondiționat tot ce ține de el pentru a obține maximum de performanță instituțională, paralel cu abordarea și rezolvarea fiecărei vulnerabilități sau slăbiciuni instituționale în fiecare perioadă istorică de mandat, pregătind instituția pentru etapa următoare de evoluție și pentru provocările prezente, dar și viitoare.

Propunerile trebuie însă privite pregnant din perspectiva proiecțiilor de funcționalitate și performanță, în mod necesar crescute etapă după etapă a fiecăreia dintre instituțiile pentru care se candidează, raportat la etapa prezentă și cele viitoare de dezvoltare instituțională.

Este esențială necesitatea pentru fiecare dintre unitățile de parchet de a fi conduse și reprezentate de un procuror a cărui competență și expertiză profesională au fost deja demonstrate prin rezultate certe și notabile, prin dosarele complexe instrumentate în carieră, de un lider care dispune de o viziune clară privind misiunea instituției conduse, capacitatea de a explica și formula corect această misiune prin raportare în primă și ultimă ratio la lege, capacitatea de a genera și potența o cultură instituțională a profesionalismului și legalității, care cunoaște resursele fiecărei instituții și cum le poate aloca mai eficient, proiectează linii de dezvoltare a capacității instituționale și de sporire a eficienței instituției conduse, dispune de curajul și capacitatea de a moderniza și sofistica acțiunea acesteia, de a mobiliza și perfecționa colectivul de procurori, potrivit competențelor prezente și posibil viitoare prevăzute de lege, în raport de strategiile aplicabile domeniului de incidență cu acțiunea instituțională, de riscurile prezente și de perspectivă pentru societate reprezentate de dinamica accelerată a fenomenul criminologic, nu în ultimul rând, de nevoia de coerență de ansamblu a acțiunii Ministerului Public, PÎCCJ, DNA și DIICOT.

Fiecare și toate dintre aceste coordonate și criterii esențiale enumerate exemplificativ, precum și altele, precum ar fi abilitățile de comunicare și capacitatea psihologică și coerența viziunii prin care să inspire, să coaguleze și să emuleze echipele, să proiecteze obiective și să atragă încrederea membrilor instituției în misiunea acesteia și a cetățenilor în acțiunea instituției au fost luate în considerare și cântărite în raport de cele demonstrate de candidați în cadrul întregii proceduri, dar și în cariera anterioară.

De aceea, fiecare propunere ce urmează a fi făcută trebuie privită prin sfera acestor criterii și deziderate enunțate, din perspectivă instituțională, nicidecum precum o simplă departajare punctuală raportată la interviuri între mai mulți profesioniști deja consacrați, cu atât mai puțin precum o invalidare profesională a candidaților neselectați, care sunt și vor rămâne la rândul lor, alături de cei nominalizați, procurori distinși prin înaltă valoare ai Ministerului Public.

Propunerile pentru funcția de Procuror General al PÎCCJ și Procuror Șef DNA sunt următoarele:

Alex Florin Florența pentru funcția de Procuror General al PÎCCJ;
Marius Ionuț Voineag pentru funcția de Procuror Șef DNA.
Propunerea pentru funcția de Procuror Șef al DIICOT va fi anunțată în perioada următoare, după finalizarea analizei candidaturilor.

60m.ro – Știri de ultimă oră și ultimele știri online

Nu deranjați, că nu vă pricepeți! Asta suntem îndemnați dacă punem întrebări despre canalul Bâstroe

un editorial de Patrick André De Hillerin

Ucraina luptă având alături de ea resurse, armament, dar și principiile dreptului internațional. Aceleași principii trebuie respectate și când e vorba de Delta Dunării, din care 700 km pătrați sunt pe teritoriul Ucrainei, iar 3.500 km pătrați pe teritoriul României.

Cine deplânge calitatea învățământului românesc, afirmând că aceasta este în scădere, nu știe ce vorbește. Este suficient să aruncăm un ochi, fie și în grabă, pe internet și nu numai pentru a observa că România are, în continuare, specialiști extrem de capabili.  Și nu doar că sunt specializați în toate domeniile care pot ridica o cât de măruntă controversă, dar, mult mai important, sunt unicii deținători ai adevărului absolut.

Afirmațiile lor trebuie tratate ca o dogmă, pentru că, cel mai probabil, sunt de inspirație divină. Indiferent de generație, școala ne-a învățat un lucru: cum să identificăm dușmanul Faptul că acești specialiști de necontrazis aparțin unor generații diferite nu face decât să confirme faptul că există continuitate în ceea ce privește performanța școlii românești.

Putem spune că nu prea mai este nevoie de reforme în învățământ, pentru că acesta funcționează impecabil, producând în cantități impresionante adevărate genii, capabile să se descurce cu maxim succes pe orice subiect: în special pe televiziunile de știri, dar și pe TikTok, Facebook și YouTube. Dar, dincolo de educația enciclopedică pe care o oferă școala românească celor mai dotați absolvenți ai săi, îi mai înzestrează pe aceștia cu o calitate ieșită din comun: capacitatea de a identifica prompt și fără erori dușmanul.

Dușmanul poartă, în funcție de epocă și de tendințe, diverse nume. Mai ales pentru că este viclean și încearcă mereu să amăgească lumea naivă. De aceea își schimbă adesea pielea și înfățișarea, dar, oricum l-ar chema și oricum s-ar deghiza, specialistul român îl ghicește imediat și, fără să stea pe gânduri, îl și etichetează, dându-i în vileag comportamentul definitoriu și scopurile murdare. Zilele acestea, dușmanul cel mai periculos, care pândește la orice colțișor al existenței noastre, este putinistul. Desigur, există putiniști pe care-i poate identifica oricine.

Aceștia sunt putiniștii manifești, care susțin invazia Rusiei în Ucraina și îi găsesc justificări, care iau de bune toate afirmațiile Moscovei. Putiniștii de gradul I, cum ar veni. Mai subtili sunt putiniștii de gradul al II-lea, care nu susțin pe față politica rusească, dar, în același timp, critică NATO, UE sau, Doamne ferește, pe Volodimir Zelenski.  Putiniștii de gradul al III-lea sunt cei care ridică, în momente atât de grele, probleme inoportune.  În loc să sprijine necondiționat eforturile democrațiilor lumii în lupta cu orcii, putiniștii de gradul al III-lea își permit să ridice întrebări legate de drepturile minorităților din Ucraina sau de obligativitatea Ucrainei de a respecta convenții și tratate internaționale la care este parte. Este forma cea mai perfidă de putinism și trebuie demascată ca atare.

În fine, există și putiniști de gradul al IV-lea. Extrem de periculoși. Aceștia susțin Moscova, plângându-se că le-a scăzut nivelul de trai și le-au crescut facturile, de exemplu. Atâta egoism nu poate fi altfel decât subvenționat de către Putin. Cel mai probabil, în realitate, oamenii ăia își permit costul  actual al vieții, dar se plâng doar de formă, ca să sprijine agresiunea rusească și să submineze eforturile lumii libere. Ultima acțiune a putiniștilor pe care au identificat-o și demascat-o foarte prompt specialiștii noștri a fost cea legată de canalul Bâstroe.

În primul rând, absolut inoportun, acum, când Ucraina are cu totul și cu totul alte priorități decât să stea să răspundă acuzelor venite din România, ministrul transporturilor s-a trezit, pe 15 februarie, să vorbească despre faptul că se execută lucrări de dragare pe canalul Bâstroe (). Nu doar specialiștii români au demascat discuțiile aprinse de pe marginea subiectului Bâstroe drept propagandă putinistă/rusească, ci însăși ambasada Ucrainei în România.

Cum subiectul Bâstroe este unul vechi, de aproape două decenii, au apărut din scorburile lor toți putiniștii ascunși, care au pretins și cu alte ocazii și pretind și acum că transformarea acestui canal și a unei părți estice a brațului Chilia în șenal navigabil pentru nave maritime va duce la distrugerea Deltei Dunării. Probabil că și aceste afirmații sunt niște minciuni, cum au fost și cele despre faptul că Ucraina draghează canalul Bâstroe. Acestea din urmă au fost minciuni până când chiar partea ucraineană a anunțat că, de fapt, a mărit adâncimea canalului Bâstroe până la 6,5 metri.

După anunțul Ministerului Infrastructurii din Ucraina, dragarea canalului Bâstroe nu a mai fost minciună, ci un drept al Ucrainei, pe care și l-a exercitat. Doar putiniștii pot susține altceva și doar ei pot invoca diverse convenții și tratate. Pentru că oricum am fost demascat, în mod repetat, ca putinist, voi contribui la întărirea convingerii celor care au fost abilitați să aplice astfel de etichete, adăugând o nouă informație care servește propaganda rusească: miza financiară a transformării canalului Bâstroe în șenal navigabil pentru navele maritime.

5 nave pe zi trec prin Sulina În 2021, ultimul an înainte de invadarea Ucrainei și ultimul pentru care Administrația fluvială a Dunării de Jos a făcut publice informații financiare și de tranzit, canalul Sulina (singurul braț al Dunării din zona Deltei care era practicabil pentru navele maritime) a fost tranzitat (intrare și ieșire) de 1.823 de nave, care au transportat, în total, 5.070.544 de tone de marfă. Astfel, am avut o medie de 5 nave pe zi care au trecut pe canalul Sulina. AFDJ a încasat de la aceste nave taxe de tranzit și de pilotaj în valoare de 48.290.830 de lei. Nici măcar 10 milioane de euro. Pentru a menține navigabilă Dunărea maritimă și parte de Dunăre fluvială ce-i revine în întreținere, AFDJ a cheltuit în 2021 puțin peste 22 de milioane de euro, mai bine de două milioane de euro fiind pentru dragarea căilor navigabile. Traficul naval aproape s-a triplat În 2022, după invadarea Ucrainei de către Rusia și după ce porturile maritime ale Ucrainei au devenit impracticabile, comerțul naval al Ucrainei s-a mutat în porturile dunărene Reni și Ismail. Asta înseamnă un trafic mult crescut pe Dunăre, mai ales pe canalul Sulina.

De la o medie lunară de 151 de nave, s-a ajuns, în 2022, la vârfuri de 400 de nave pe lună. Mult mai mult este aproape imposibil, pentru că nu există suficienți piloți care să poată asigura tranzitul navelor de la Sulina până în portul Tulcea.

Tranzitul pe canalul Sulina (intrare-ieșire) a crescut, cel mai probabil, de maxim 2,5 ori. Nu putem să spunem același lucru și despre volumul de marfă transportat, pentru că, pur și simplu, cele două porturi ucrainene, Reni și Ismail, nu au această capacitate. Înainte de 2022, prin Ismail tranzitau (intrare-ieșire) maximum 4 milioane de tone de marfă anual, iar prin Reni nu treceau mai mult de 800.000 de tone de marfă. Înainte de 1989, Ismail procesa 9 milioane de tone de marfă, iar Reni 15 milioane de tone, dar capacitățile de procesare și depozitare ale porturilor respective au scăzut constant timp de 30 de ani.  Cel mai probabil, traficul crescut de nave și marfă pe canalul Sulina a adus în plus României, prin AFDJ, între 10 și 12,5 milioane de euro. Vom ști exact de-abia atunci când regia autonomă își va prezenta raportul de activitate pe 2022.

Aceștia nu sunt bani pe care îi câștigă România și îi pierde Ucraina. Ucraina doar nu-i încasează. De plătit, oricum, nu plătește statul ucrainean, ci transportatorii navali. Statul român însă a plătit deja în plus, în 2022, aproape două milioane de euro pentru plata personalului (în principal piloți) care să asigure tranzitarea în siguranță a canalului Sulina. Deocamdată, miza financiară a transformării canalului Bâstroe într-unul accesibil navelor maritime este de aproximativ 15-20 de milioane de euro anual, maximum. Asta în condițiile în care n-ar mai circula nave maritime aproape deloc pe canalul Sulina.  Ucraina are 700 km pătrați din Deltă, România, 3.500 România cheltuiește, așadar, anual, aproximativ 22 de milioane de euro pentru a păstra deschisă navigația pe Dunărea inferioară, mai ales canalul Sulina, și încasează pentru asta 10 milioane de euro. Atunci când traficul crește, cresc, inevitabil, și cheltuielile.

Dacă în 2022 ar fi încasat 22,5 milioane de euro din tranzitarea Sulinei, tot nu și-ar fi acoperit cheltuielile, crescute cu minimum două milioane de euro numai prin suplimentarea fondului salarial.  Dar dacă Ucraina simte nevoia să încaseze minimum jumătate din această cioară de pe gard a taxelor de tranzitare, cine suntem noi să ne opunem?  Menținerea gurilor Dunării navigabile nu este o afacere, ci o obligație pe care România și-a asumat-o în 1948, la semnarea Convenției Dunării, la Belgrad.  Dacă Ucraina vrea să-și asume acest rol, iarăși, cine suntem noi să ne opunem?  Mai rămâne problema efectelor asupra Deltei Dunării.

Acestea însă nu sunt problema Ucrainei, care deține doar vreo 700 de kilometri pătrați din aceasta, față de 3.500 cât se află pe teritoriul României. Este nedrept să le cerem vecinilor din Ucraina să se gândească la 3.500 de kilometri pătrați din teritoriul nostru. Nu putem, în acest moment, să-i batem obrazul Ucrainei pentru că profită (oare se poate așa ceva?) de situația grea prin care trece pentru a încălca niște convenții și tratate internaționale și pentru a sfida parteneriatul diplomatic și așa fragil pe care-l are cu România. Ucraina are alte priorități acum, nu să se ocupe de chițibușăreli ale dreptului internațional. Una dintre preocupări ar fi tocmai să nu-i pese de acest drept internațional, dar, hei, nu judecăm.

Dacă Ucraina are nevoie disperată de acești 15-20 de milioane de euro pe care i-ar putea câștiga anual din taxele puse pentru tranzitarea canalului Bâstroe, cheltuind, probabil, dublu pentru a menține canalul navigabil, atunci așa să fie, căci este dovadă de putinism să avem altă părere. Și, oricum, este de prost gust să avem altă părere decât specialiștii acreditați, pentru că, evident, nimeni cu excepția lor nu se pricepe și nu este calificat să vorbească.

60m.ro – Știri de ultimă oră și ultimele știri online

Sumele uriașe pe care le manipulează USR de la buget. Cum primesc salarii și prime „băieții deștepți” din 9 milioane de euro subvenție de la stat

USR are cel mai mare buget de salarii din rândul partidelor parlamentare, asta deși în comparație cu PSD sau PNL este un partid mic care se zbate în jurul cifrei de 10%. Este mai mult cu numele în opoziție, pentru că rareori membrii USR reușesc să blocheze inițiativele puterii.

USR plătește anual 8,2 milioane de lei pe salarii, în timp ce PSD plătește 6,67 milioane de lei, PNL 2,7 milioane de lei, iar AUR 0 lei, conform datelor Autorității Electorale Permanent.

Ținând cont de faptul că aparatul de partid al celor de la PSD și PNL este mult mai mare decât al celor din USR, concluzia logică e că USR plătește salarii uriașe. Lucrul acesta este confirmat de noile dezvăluiri din presă. Potrivit acestora, doar bonusurile și primele pe care le oferea USR în decembrie 2022 ajungeau la 50.000 de euro (244.391 de lei).

În 2022, subvenția primită de USR de la bugetul de stat a fost de 45 de milioane de lei, adică aproximativ 9 milioane de euro. Felul în care USR cheltuie acești bani este o informație de interes public, ținând cont că aceștia provin de la bugetul de stat, adică din taxele și impozitele contribuabililor. În trecut, USR „s-a remarcat” prin cheltuirea discreționară a banului public.

Ghinea maschează o relație de muncă printr-o firmă controlată de el

Unul dintre cazurile cele mai controversate din ultima vreme este cel al lui Cristian Ghinea. Surse politice au explicat pentru PS News cum Ghinea își plătea singur un salariu printr-o firmă de consultanță pe care tot el o deținea. „USR și Cristian Ghinea maschează o relație de muncă printr-un contract de consultanță cu o firmă deținută de același Ghinea”, spuneau sursele. Cu alte cuvinte, în loc să-l angajeze și să plătească la stat contribuții în conformitate cu salariul de 5.000 de euro pe care-l primește de la partid, USR îl plătește pe Ghinea printr-un SRL – Thinking Ahead Research And Consultancy. Un SRL care are zero angajați și un unic acționar și administrator: fostul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea. Totodată, USR plătea la stat pentru angajatul Ghinea cu aproape 16.000 de lei mai puțin ca urmare a acestei inginerii sociale.

Cazul Corina Atanasiu

Cristian Ghinea nu este însă singura vedetă a USR care încasează bani publici de la partid. Fosta lui adjunctă de la Ministerul Fondurilor Europene, fostul secretar de stat Corina Atanasiu, actualmente președinte al USR Focșani, a primit anul trecut, tot pe firmă, opt plăți în valoare de 27.000 de euro. SC Dinamic Cons SRL este deținută doi asociați persoane fizice, Corina Atanasiu și Liviu Nazarie, fost angajat al Consiliului Concurenței, în prezent consilier diplomatic la Ministerul Afacerilor Externe. Culmea e că Atanasiu e chiar fosta adjunctă a lui Cristian Ghinea care s-a ocupat de redactarea capitolului „Educație” din PNRR.

Cazul Bogdan Mihai Șuică

Tot la capitolul „cheltuieli pentru consultanță politică”, USR a efectuat, în 2021 și 2022, 12 plăți, în valoare totală de 117.600 de lei, către PFA-ul unui anume Bogdan Mihai Șuică. Pe lângă cei 117.600 de euro încasați de Șuică, pe PFA, pentru consultanță politică, firma acestuia – SC Zenvertising SRL – a primit, din decembrie 2012, până în aprilie 2022, 16 plăți de la Secretariatul General al USR, în valoare totală de 495.912,22 de lei, pentru servicii de telecomunicații.

Plăți pentru PFA-uri și jurnaliști

Tot pe lista plăților efectuate de Secretariatul General al USR se regăsesc 15 plăți făcute către o companie pe nume SC Mirable P.R. SRL. Firma a luat ființă, potrivit Registrului Comerțului, în anul 2019 și se ocupă cu activități de publicitate, având doi asociați persoane fizice – Ioana Lupea și Laurențiu Marian Dincă. Ioana Lupea este fost jurnalist politic la mai multe publicații centrale, actual consultant politic pentru USR.

Firma SC Mirable P.R. SRL a încasat de la USR, între 14 octombrie 2021 și 3 noiembrie 2022, pentru consultanță politică, suma de 73.864 de lei (15.074,3 euro). USR a făcut, tot pentru consultanță politică, în perioada 3 iunie 2021 – 25 noiembrie 2022, 19 plăți, în valoare totală de 493.225,5 lei (100.658,3 euro), către Constantinescu Andrei Cristian PFA. De asemenea, compania SC Dialectiq Asimetriq SRL a primit, în nouă rânduri, din 3 martie până în 3 noiembrie 2022, de la USR suma de 123.250 de lei (25.153,06 euro). Firma este deținută, în calitate de unic asociat, de un anume Liviu Cătălin Popescu.

Cazul Sorin Pavel

În 2019, Cristian Ghinea îl acuza pe colegul său de partid de la USR Sector 3, Sorin Pavel că ar fi primit 8.000 de euro pentru servicii de promovare. Pavel ar fi fost angajat al firmei care a prestat serviciile. Ulterior, Ghinea era acuzat că îl atacă pe Pavel din rațiuni politice, pentru că dorea să obțină șefia filialei partidului din Sectorul 3. Culmea e, așa cum am văzut anterior, Ghinea făcea exact acest lucru prin SRL-ul său – Thinking Ahead Research And Consultancy.

În acest context, nu e de mirare că majoritatea membrilor USR din Parlamentul României au averi considerabile. Mulți deputați USR au cel puțin două case, iar în unele cazuri extreme au chiar cinci.

60m.ro – Știri de ultimă oră și ultimele știri online

Banca Mondială propune impozitare parțială pentru pensiile speciale, altele decât ale primarilor, parlamentarilor sau militarilor

Banca Mondială vine cu o soluție specială pentru pensiile speciale altele decât cele ale primarilor, parlamentarilor sau militarilor. Pe scurt, Banca Mondială spune că diversele soluții propuse de România pot avea unele inconveniente precum inegalitate între beneficiari după schimbarea legislației. Specialiștii de la Banca Mondială recomandă o impozitare a părții de necontributivitate.

Pensiile de serviciu din sectorul civil – scenarii de reformă propuse

Nu se referă la indemnizațiile parlamentarilor și primarilor

Spre deosebire de participanții la planul de pensii militare, lucrătorii care beneficiază de pensii de serviciu public participă la sistemul general de pensii și pot primi unsupliment de la bugetul de stat.

Scenariu de reformă propus de BM

Impact preconizat (conform raportului BM)

1. Eliminarea imediată a tuturor pensiilor de serviciu sau eliminarea pensiilor de serviciu pentru toți cei care nu au acumulat încă vechimea care le dă dreptul la aceste pensii la o anumită dată. Aceeași regulă ar putea fi aplicată și celor care aveau doar un serviciu minim de pensie specială la o anumită dată.

Este foarte probabil ca o astfel de decizie să fie contestată în instanță, existând precedentul când o astfel de încercare a fost făcută imposibil de implementat prin deciziile Curții Constituționale.

Nu este clar dacă un alt efort similar ar putea avea succes. În plus, un număr mare de lucrători din aceste categorii sunt deja eligibili pentru pensionare.

2. Înghețarea tuturor pensiilor de serviciu. Această opțiune se referă la stoparea acumulării de beneficii suplimentare în viitor, fără a afecta drepturile deja câștigate.

Prin această abordare, s-ar menține beneficiile pentru actualii pensionari și pentru lucrătorii activi care întrunesc condițiile de pensionare. Cu toate acestea, pentru persoanele care la data respectivă nu întrunesc condițiile de pensionare, se elimină integral dreptul la pensie de serviciu.

3. Un nou plafon de referință pentru cei nou intrați în sistem. Din această perspectivă, toți lucrătorii nou intrați după o anumită dată ar fi eligibili pentru pensii mult mai mici față de cele aflate în plată, iar beneficiile pentru

Această abordare ar putea crea discriminare între lucrătorii aflați în situații similare. Doi lucrători în poziții identice ar putea avea dreptul la beneficii de pensie semnificativ diferite în funcție doar de data la care au fost angajați.

4. Opțiunea reformării pensiilor speciale pentru toți.

Varianta promovată de Guvern prin L4/2023

Considerându-se că eliminarea completă sau înghețarea pensiilor speciale nu este de dorit și/sau fezabilă din punct de vedere politic sau că stabilirea unei scheme de pensii diferite pentru noii intrați nu este fezabilă, atunci cea mai bună abordare ar fi reformarea pensiilor de serviciu. Pentru acest tip de reformă, este important să se acorde o atenție deosebită eforturilor anterioare de reformă și acțiunilor judecătorești, astfel încât greșelile din trecut să nu se repete.

60m.ro – Știri de ultimă oră și ultimele știri online

Concedieri la Poșta Română. Cum arată planul de disponibilizări al conducerii PNL

Poșta Română va concedia 300 de angajați în acest an, iar asta e doar „începutul”. Conducerea PNL urmează să disponibilizeze 300 de angajați din personalul administrativ și de conducere în acest an, pentru care sunt prevăzute salarii compensatorii, iar circa 100 de oameni ar urma să plece pe cale naturală în fiecare lună, se arată în bugetul de venituri și cheltuieli pentru 2023 al operatorului poștal.

Poșta Română estimează că va ajunge la finele acestui an la un număr de 21.900 de angajați, cu 1200 salariați mai puțin decât numărul efectiv estimat pentru 31 decembrie 2022, se arată în bugetul de venituri și cheltuieli al Poștei care urmează a fi adoptat de Guvern.

60m.ro – Știri de ultimă oră și ultimele știri online

Fermierii români avertizează în privința produselor din Ucraina: Au fost utilizate produse de protecţia plantelor interzise în UE!

Produsele agroalimentare din Ucraina trebuie să fie supuse unor controale sanitare veterinare în vamă pentru a nu pune în pericol sănătatea populaţiei prin consumarea unor produse obţinute din materie primă care nu respectă standardele de producţie solicitate producătorilor din Uniunea Europeană, susţin reprezentanţii Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare, într-o scrisoare adresată autorităţilor, informează Agerpres.

„Este imperios necesar ca produsele agroalimentare din Ucraina să fie supuse unor controale sanitare veterinare în vamă pentru a nu pune în pericol sănătatea populaţiei prin consumarea unor produse obţinute din materie primă care nu respectă standardele de producţie solicitate producătorilor din Uniunea Europeană. În caz contrar, vom periclita grav sănătatea populaţiei, plantelor şi animalelor. Fermierii din statele membre sunt obligaţi să respecte standarde de producţie ridicate, cu cheltuieli pentru atingerea ambiţiilor de mediu 2030, focusate pe reducerea consumului de pesticide şi îngrăşăminte chimice, respectarea unor condiţionalităţi sociale, de agromediu şi climă. Cu toţii trebuie să conştientizăm că produsele care rămân în România prin acest culoar de tranzit nu au fost produse în aceleaşi standarde de calitate impuse de Uniunea Europeană fermierilor europeni, fiind utilizate produse de protecţia plantelor interzise în UE, limite acceptate pentru reziduurile de pesticide diferite faţă de UE, cu permisiunea de a cultiva organisme modificate genetic etc”, se menţionează în document.

Efectul advers pentru ajutorul oferit fermierilor ucraineni

Potrivit sursei citate, ca efect advers al acestui culoar de tranzit, fermierii români au rămas cu stocuri importante de cereale şi oleaginoase, preţurile primite pentru marfa românească fiind mult reduse pe fondul disponibilităţii mărfurilor din Ucraina, iar România din exportator net s-a transformat în importator net.

„Din nou, înţelegem să fim solidari într-un mediu concurenţial, corect şi nu părtinitor. În acest sens, am trimis mai multe adrese către MADR, Guvern, Preşedinţie, MAE, Comisia Europeană, europarlamentarii români, în care am reiterat nevoia fermierilor de a avea acoperită o diferenţă de preţ la pierderea pe care fermierii români au suferit-o din cauza a ceea ce se întâmplă cu tranzitul liber de cereale al ucrainenilor. Am solicitat un sprijin de minimum 100 euro/ tonă ca şi pierdere. Mai mult, ne-am întâlnit cu domnul Norbert Lins (membru al Parlamentului European n.r.) în 9 iulie 2022 şi ni s-a promis această sumă, dar nu s-a întâmplat nimic până la momentul actual. În continuare vom face presiuni şi sperăm să avem sprijinul autorităţilor române. Nu putem fi sustenabili dacă vindem în pierdere, sub costurile de producţie”, susţin reprezentanţii Alianţei pentru Agricultură.

Potrivit organizaţiei, dacă în cadrul Comisiei Europene s-a decis solidaritate şi sprijin umanitar pentru Ucraina, aceeaşi Comisie trebuie să aibă grijă şi de fermierii din partea de Est, care sunt la zid. „Avem nevoie ca fermierii să fie sustenabili şi stabili, să-şi poată recupera prin preţul de vânzare costurile făcute pe hectar şi investiţiile. Ne dorim fapte şi nu vorbe, adică ajutor şi susţinere pentru a avea sustenabilitate în continuare ca fermieri”, se mai spune în document.

Totodată, reprezentanţii alianţei solicită monitorizarea, contorizarea şi controlul siguranţei alimentare pentru produsele agricole şi agroalimentare care se află în „tranzit” sau importate din Ucraina, simplificarea aplicării clauzei de salvgardare în cazul în care distorsionează piaţa precum în prezent şi să se ia măsurile necesare pentru a respecta aceleaşi condiţii/restricţii ca şi produsele din UE, deoarece acestea produc contaminări, infestări cu dăunători, boli care creează probleme foarte mari pe termen lung.

„Alocarea unei sume importante din alte surse decât PAC, estimate de noi la circa 200 milioane euro, pentru producătorii din sectoarele afectate, respectiv producţia agricolă şi procesarea primară de cereale şi oleaginoase, în martie 2023. Alături de Polonia, producătorii din România sunt cei mai afectaţi, şi mai puţin cei din Slovacia, Cehia, Ungaria, Bulgaria. În situaţia neplăcută în care nu se identifică alte surse de compensare, trebuie activat Mecanismul de compensare din Fondul de Criză şi cel de Rezervă PAC pentru Agricultură al UE şi alocarea sumei acoperitoare pentru ţările afectate. Statele membre care nu se află în vecinătatea Ucrainei şi nu sunt afectate, trebuie să îşi dovedească solidaritatea faţă de statele afectate şi să nu blocheze compensarea producătorilor din ţările afectate”, se mai spune în document.

Consecințe

Conform sursei citate, în cazul în care nu se acordă compensaţii acoperitoare de circa 200 milioane de euro pentru producătorii de materie primă din România, atunci trebuie reintroduse tarifele vamale pentru importul în anumite ţări din UE afectate, precum România, Polonia, Slovacia, Cehia, Ungaria, Bulgaria pentru anumite produse importate direct sau prin alte ţări, respectiv din Ucraina, cum ar fi cerealele, oleaginoasele, carnea de pasăre şi ouăle, laptele şi mierea.

Potrivit Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare, în urma propunerii Comisiei Europene de a prelungi eliminarea tarifelor vamale pentru tranzitul şi importul de produse agricole şi agroalimentare din Ucraina, fermierii şi cooperativele agricole din România se confruntă cu probleme majore.

Astfel, începând cu martie 2022, costurile mari pentru serviciile de logistică/distribuţie, absenţa unei disponibilităţi logistice, reducerile mari de preţ pentru mărfurile ucrainene care sufocă literalmente piaţa românească au afectat grav piaţa produselor locale şi implicit veniturile sectorului agro-alimentar din România.

„Suntem solidari cu poporul ucrainean şi înţelegem nevoia disperată a fermierilor de a comercializa stocurile actuale de grâne, cu preţuri reduse, în pregătirea noului nou an agricol. Totuşi, deşi am înţeles nevoia unui culoar de tranzit, anul trecut şi încercăm să îi susţinem pe cei din Ucraina, să avem un spirit umanitar în legătură cu fermele lor, nu putem face asta dacă nu avem parte de acelaşi tratament din partea Uniunii Europene şi pentru fermierii români. Până acum costurile acestui culoar de solidaritate nu s-au resimţit în mod echitabil între statele membre, cele mai afectate fiind statele cu frontieră comună”, susţin semnatarii scrisorii.

O parte din produse au rămas în România

În cazul României, deşi există standarde de calitate stabilite la nivel european şi implicit costuri de producţie ridicate, fermierii nu au acces la beneficiile pieţei unice europene, în lipsa unei infrastructuri logistice care să permită acest lucru.

„Cu toate acestea, ne-am trezit în faţa unui val de produse agro-alimentare care, în loc să tranziteze România şi să ajungă în tările din Africa, au ajuns în UE şi chiar au rămas spre procesare şi consum în România, în detrimentul fermierilor noştri. Vom sublinia că România a importat din Ucraina peste 700.000 de tone de grâu, 30.000 tone făină de grâu, 1 milion de tone de porumb, 400.000 de tone de rapiţă, 400.000 de tone seminţe de floarea soarelui şi peste 50.000 de tone de ulei de floarea soarelui. Prin eforturi susţinute, producătorii români de produse agro-alimentare şi-au construit canale de distribuţie şi au câştigat încrederea consumatorilor din România şi Vestul Europei. Azi ne vedem în situaţia în care produsele cerealiere din România sunt declasificate şi refuzate la export, pentru că fie au fost contaminate cu organisme modificate genetic – GMO, fie profitând de beneficiile acestui culoar de tranzit, cereale din Ucraina au fost achiziţionate şi amestecate cu cele produse în România.”, se mai precizează în document.

60m.ro – Știri de ultimă oră și ultimele știri online

„Limba moldovenească” devine „limba română” în Constituția Moldovei: „O nedreptate istorică este corectată”

Deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) au înregistrat în parlament un proiect de lege ce prevede că în textele legilor Republicii Moldova, inclusiv în Constituție, sintagma ‘limba moldovenească’ să fie substituită cu ‘limba română’, transmite Moldpres.

Respectivul proiect de lege, destinat să corecteze o ‘nedreptate istorică’, urmează să implementeze decizia din 2013 a Curții Constituționale, care a decis că textul Declarației de Independența primează în față Constituției. În Declarația de Independența, limba de stat este cea română, precizează portalul Deschide.md, citat de Agerpres.

Potrivit documentului, care urmează să fie examinat în comisiile parlamentare, sintagmele ‘limba de stat’, ‘limba oficială’ și ‘limba maternă’, la orice formă gramaticală, vor fi înlocuite cu ‘limba română’, la formă gramaticală corespunzătoare.

De asemenea, se va constată desuetudinea textului ‘funcționând pe baza grafiei latine’ din articolul 13 alineatul (1) din Constituția Republicii Moldova.‘Prezența inițiativa legislativă nu constituie o inițiativa ordinară de modificare a Constituției, ci una tehnică, care rezultă din obligativitatea executării și/sau implementării actelor Curții Constituționale’, se arată în document.

În proiect este prevăzut că Agenția Resurse Informaționale Juridice va asigura în sistemul informațional ‘Registrul de stat al actelor juridice’ operarea modificărilor referitoare la limba de stat în toată legislația Republicii Moldova, inclusiv în Constituția Republicii Moldova. De asemenea, în Codul muncii și în Hotărârea Parlamentului cu privire la zilele comemorative, zilele de sărbătoare și la zilele de odihnă în Republica Moldova, sintagma ‘limba noastră’ urmează a fi înlocuită cu ‘limba română’.

Proiectul în cauza vine să armonizeze legislația cu deciziile Curții Constituționale a Republicii Moldova, care a stabilit în 2013 că Declarația de Independența prevalează asupra Constituției și că noțiunea de limba română, care se regăsește în textul Declarației de Independența, trebuie transpusă în Constituție, potrivit Deschide.md.

„Limba română că limba de stat” și „reintroducerea alfabetului latin” sunt primele incluse în enumerarea din Declarația de Independența a „elementelor de identificare” ale statului, rezultând, în mod evident, că aceste elemente au fost considerate esențiale în definirea identității constituționale a noului stat și a populației acestuia, fiind puse alături, de exemplu, de drapelul, stema și denumirea oficială a statului, având un rol cheie în sistemul valoric creat prin proclamarea independenței Republicii Moldova”, se menționează în notă informativă a proiectulului, menționează media citate.

60m.ro – Știri de ultimă oră și ultimele știri online

Alexandru Rafila s-a trezit la o săptămână după scandalul dispozitivelor cardiace luate de la cadavre

Alexandru Rafila (PSD), ministrul Sănătății, a refuzat să comenteze în vreun fel cazul medicului Dan Tesloianu de la Iași, acuzat că a reimplantat pacienților săi dispozitive cardiace luate de la cadavre. Rafila a insistat că e o anchetă în desfășurare și nu vrea s-o influențeze în niciun fel. În schimb, a susținut, pentru B1 TV, că ministerul pe care îl conduce a demonstrat în ultimul an că nu tolerează faptele de corupție.

„Eu n-aș vrea să comentez asupra acestui aspect, știți bine că e o anchetă penală în derulare. Noi ne-am făcut datoria și Parchetul General a menționat acest lucru, din punct de vedere al furnizării întregului sprijin și a informațiilor necesare pentru soluționarea cât mai rapidă a acestui caz.

În mod evident, dacă pe un echipament scrie că e de unică folosință, e de unică folosință. Dacă ai o seringă de unică folosință, e clar că poți să o folosești a singură dată, nu poți s-o folosești de mai multe ori. Cred că lucrul ăsta trebuie să fie clar pentru toată lumea.

Din ce cunosc, a existat și finanțare suficientă pentru acest program din partea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Eu nu pot să comentez dacă mai există sau nu mai există o astfel de practică, eu singurul lucru pe care-l pot spune e dacă e legal sau nu în România o astfel de practică, or legislația în vigoare nu permite acest lucru. Din cauza asta n-aș vrea să comentez mai mult și să lăsăm organele de cercetare penală să-și facă datoria.

Cred că e corect să lăsăm anchetatorii să-și termine treaba să nu încercăm să influențăm, că văd tot mai multe comentarii în spațiul public legate de acest lucru fără ca oamenii să aștepte, cum e normal, finalizarea cercetărilor.

Când există astfel de fapte, care până la urmă sunt fapte de corupție, scade încrederea nu numai în sistemul de sănătate, în orice sistem care validează astfel de fapte, dar noi nu facem acest lucru, dimpotrivă: cred că prin tot ce a făcut Ministerul Sănătății în ultimul an a demonstrat că nu tolerează faptele de corupție și derulează și activități preventive susținute și vom veni cu precizări în perioada imediat următoare”, a declarat ministrul Alexandru Rafila, pentru B1 TV.

60m.ro – Știri de ultimă oră și ultimele știri online

Fost premier moldovean, depre depozitului de muniții de la Cobasna: Ucrainenii, după evaluări serioase, au ajuns la concluzia că nu merită

Într-o postare pe Facebook fostul premier și actualul om de afaceri Ion Sturza vorbește despre isteria apărută în jurul depozitului de armament de la Cobasna.

„În realitate, în spațiul (ne)public această temă a fost analizată imediat după declanșarea războiului. Concluzia? Depozitul și ceea ce a mai rămas acolo trebuie să fie bine păzite și să rămână pe loc. De ce? 1. Asta e poziția fermă a conducerii Republicii Moldova. Poziție susținută de partenerii Moldovei și cunoscută de ucraineni. 2. Ucrainenii, după evaluări serioase, au ajuns la concluzia că nu merită, politic și militar”, susține fostul premier, transmite Știri.md, citând bani.md.

Ce este, de fapt, depozitul de la Cobasna?

Creat în anul 1949 (după alte date încă în 1940), depozitul este situat la marginea satului Cobasna, raionul Râbnița, și se întinde pe o suprafață de circa 150 ha, la un kilometru distanță  de granița cu Ucraina. Construcțiile sunt destul de sumare, depozite construite din beton și cărămidă acoperite cu ardezie (șifer). Dar și multe locațiuni doar cu un acoperiș din ardezie. Anume în aceste locațiuni improvizate au fost stocate în grabă munițiile și echipamentele militare după retragerea armatei sovietice la sfârșitul anilor 80 din RDG, Ungaria și Cehoslovacia. În total, aproximativ 42 mii de tone. Mine (unele produse în anii 30!), obuze, rachete, echipamente militare, inclusiv, arme automate, aruncătoare de grenade, rachete…

„În anii 2001-2003, o parte din acestea, aproximativ 21 mii de tone, au fost evacuate în Federația Rusă. Între timp, ce a fost mai vandabil –  pistoale automat Kalașnikov, lansatoare de grenade „Muha”, rachete aer-sol, cartușe, mine antipersonal – au fost comercializate la „poartă”, inclusiv cu implicarea unora de la Chișinău și Kiev. Anume din această cauză nimeni nu vrea să spună ce a mai rămas, într-adevăr, pe loc”, mai spune omul de afaceri.

Referindu-se la ce ar armament ar mai putea fi utilizat, Sturza susține că: „din ceea ce a mai rămas, teoretic ar mai fi putut fi utilizate doar vreo 10%, în special, obuze de tipul D-30. Și asta cu condiția verificării și „modernizării” pe loc. Lucru care necesită mult timp și este foarte scump. Această analiză a fost făcută acum un an de cei „interesați” și s-a ajuns la concluzia că nu merită nici militar și nici politic. Oricum, cei „interesați” primesc totul în condiții mult mai bune din Occident”.

Sturza exclude o potențială explozie în regiune. „Asta cu craterul de 150 de metri în caz de deflagrație, cutremur de 7 “baluri”, 10 kilotone, Hiroshima… O spun specialiștii (nu cei de la AȘM!), nu eu, este foarte puțin probabil, doar dacă cineva ar organiza o deflagrație concomitentă a tot ceea ce este acolo. Lucru foarte puțin probabil”.

60m.ro – Știri de ultimă oră și ultimele știri online

George Simion: Regimul Iohannis nu vede dragările pe Canalul Bâstroe. Specialiștii de serviciu au ieșit la ordin să pună batista pe țambal

Președintele AUR, George Simion, acuză autoritățile române că nu au o poziție oficială pe tema Bâstroe, iar specialiștii de serviciu ai regimului Iohannis au ieșit la ordin să pună batista pe țambal. Având în vedere natura abordării acestei probleme extrem de grave reiese că regimul Iohannis a știut foarte bine că se fac lucrări pe Bâstroe și brațul Chilia, iar acțiunea lui Grindeanu este doar o fumigenă deoarece PSD a știut dar a tăcut complice.

„Înțeleg de la Klaus Iohannis că nu există aceste informații, că sunt neclare că declarațiile oficialilor din statul Ucraina.Respectiv Ministrul Infrastructurii și Consilierul domnului Zelenski, domnul Podoliac, nu sunt informații concludente potrivit informațiilor gărzii de coastă sectorului Poliției de Frontieră Chilia.

Prin adresa din 1 ianuarie 2023, deci de la începutul anului, adresa anexată, pe brațul Chilia se efectuează lucrări de dragare cu draga Hageman, 4 Pavilion, Tanzania”, a declarat public George Simion.

De asemenea, George Simion susține că autoritățile române „dau dovadă de lipsă de profesionalism”.

60m.ro – Știri de ultimă oră și ultimele știri online

Profitul net al Transgaz a urcat cu 98%, în 2022

Ion Sterian, directorul general al Transgaz (sursa foto: cnr-cme.ro)

Vești de ultimă oră ce vizează SNTGN “Transgaz” SA, societatea națională de transport gaze în fruntea căreia se află Ion Sterian.

Profitul net al Transgaz (TGN) a urcat cu 98%, la 350 milioane lei, în 2022, potrivit raportului cu Principalii indicatori economici si financiari preliminati consolidati transmis Bursei de Valori București, informează financialintelligence.ro.

Veniturile din activitatea de exploatare inainte de activitatea de echilibrare si de constructii conform cu IFRIC12 au crescut cu 16% fata de realizarile la 31 decembrie 2021, la 1,57 miliarde lei, la nivel consolidat.

Potrivit raportului, veniturile au fost influentate in principal de urmatorii factori:

veniturile obtinute din rezervarea de capacitate mai mari cu 238.854 mii lei datorita:
– veniturilor din prima de licitatie mai mari cu 165.179 mii lei, ca urmare a licitatiilor de rezervare de capacitate desfasurate conform CAM-NC pe punctele de interconectare. Veniturile din prima de licitatie inregistrate la 31 decembrie 2021 au fost de 13.545 mii lei iar la 31 decembrie 2022 de 178.724 mii lei;

– venituri din depasire de capacitate mai mari cu 6.175 mii lei. Valoarea veniturilor din depasiri de capacitate inregistrata la 31 decembrie 2021 este de 69.562 mii lei iar valoarea inregistrata la 31 decembrie 2022 este de 75.737 mii lei;

– tarifului mediu de rezervare a capacitatii, determinat de structura produselor rezervate, mai mare cu 0,365 lei/MWh, cu influenta pozitiva de 130.146 mii lei;

– capacitatii rezervate mai mici cu 27.584.341 MWh, cu influenta negativa de 62.646 mii lei;

veniturile obtinute din componenta volumetrica mai mici cu 51.342 mii lei din cauza:
– cantitatii de gaze transportate mai mici fata 31 decembrie 2021 cu 11.181.596 MWh/994.203 mii mc (▼7%), cu o influenta negativa de 14.656 mii lei, detaliata pe categorii de consumatori astfel:

tarifului de transport volumetric mai mic cu 0,25 lei/MWh, cu o influenta negativa de 36.686 mii lei;

veniturile din transportul international al gazelor naturale si asimilate mai mari cu 1.889 mii lei. Conform Acordului de incetare a Contractului istoric dintre SNTGN Transgaz SA si GPE, plata sumelor ramase de achitat se face esalonat pe o perioada de maxim trei ani iar veniturile incasate din transport sunt reglementate conform Ordin ANRE 41/2019 si respectiv Ordin ANRE 34/2014 in functie de punctele in care se rezerva capacitate, diferenta lunara fiind clasificata la venituri asimilate;

alte venituri din exploatare mai mari cu 21.273 mii lei, in principal pe seama inregistrarii la venituri a fondurilor nerambursabile incasate pentru finantarea proiectelor majore de investitii ca urmare a finalizarii si punerii in functiune a acestora, mai mari cu 24.048 mii lei, a cresterii veniturilor din penalitati cu 7.756 mii lei si a reducerii altor venituri cu suma de 10.531 mii lei.

Cheltuielile de exploatare inainte de echilibrare si de activitatea de constructii conform cu IFRIC12 cresc cu 15% fata de 31 decembrie 2021, la 1,42 miliarde lei.

National

Germania continuă prietenia cu Rusia. Combinaţia prin care nemţii primesc petrol prin conducta Drujba

Germania continuă prietenia cu Rusia. Combinaţia prin care nemţii primesc petrol prin conducta Drujba

Deşi Uniunea Europeană a încetat să mai cumpere ţiţei rusesc prin rutele maritime, ca urmare a războiului pornit de Putin în Ucraina, iată că nemţii nu se pot dezice de dependenţa energetică de Moscova.

Transneft, compania care deţine monopolul asupra conductelor petroliere din Rusia, a anunţat că a început să pompeze petrol din Kazahstan spre Germania via Polonia, prin conducta Drujba (Prietenia).

20.000 de tone de petrol în Germania

Firma kazahă KazTransOil a informat că luni a livrat 20.000 de tone de petrol în Germania prin conducta petrolieră rusească Drujba (Prietenia).

Kazahstanul este puternic dependent de ţara vecină Rusia pentru a-şi putea exporta energia şi nici nu este vizat de sancţiunile occidentale impuse Rusiei.

Polonezii nu mai primesc petrol

Dacă ruşii sunt prieteni cu nemţii, atunci cu polonezii nu se mai înţeleg deloc. Explicaţia oficială: documentaţia nu a fost finalizată pentru a putea fi făcute livrări de petrol în Polonia în a doua jumătate a lunii februarie şi, în consecinţă, clienţii polonezi ai Transneft nu mai primesc petrol.

„Trebuia să fie pompat petrol spre rafinăriile poloneze în a doua jumătate a lunii februarie. Cu toate acestea, transmiterea ordinelor cu resursele confirmate şi plata tranzitului nu a fost procesată.

În plus, modificări făcute în calendarul livrărilor au exclus livrările spre clienţii polonezi”, a precizat purtătorul de cuvânt de la Transneft.

Conducta Drujba porneşte din Rusia şi se ramifică în Belarus în alte două conducte, una către Polonia şi cealaltă spre Ungaria, Slovacia şi Republica Cehă.

National

Guvernatorul Deltei Dunării: ”Suntem pregătiți să contracarăm efectele adâncirii canalului Bîstroe”

România se pregătește să apere Delta Dunării

Institutele de cercetare din România, alături de Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), lucrează de circa 20 de ani la o soluție pentru contracararea efectelor distructive ale unei eventuale adânciri a canalului Bâstroe. Guvernatorul Deltei Dunării, Gabriel Teodosie Marinov, ne spune că s-a luat, deja, în calcul, cel mai negru scenariu, iar soluțiile pot implica și săparea altor canale.

De 20 de ani, de când Ucraina a demarat prima fază a proiectului de adâncire a canalului Bîstroe, autoritățile române sunt în alertă. Aflăm, astfel, de la guvernatorul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), Gabriel Teodosie Marinov, că institutele de cercetare din domeniu au căutat soluții pentru contracararea efectelor adâncirii canalului Bîstroe.

”Noi, ca administratori ai acestui mediu sălbatic natural, trebuie să ne gândim și la soluții, indiferent care ar fi scenariile. Și luăm în calcul cel mai negru scenariu. Pornind de la acesta, trebuie deja să identificăm soluții de contracarare a distrugerii Deltei Dunării. În această activitate ne ajută multele institute de cercetări din țara noastră cu care noi colaborăm. Noi la aceste soluții lucram oricum, pentru că în foarte scurt timp trebuie să avem un răspuns la schimbările climatice”, ne-a declarat Gabriel Teodosie Marinov, guvernatorul ARBDD. Acesta arată că sunt în discuție mai multe soluții, admițând că, printre acestea s-ar regăsi inclusiv săparea unor canale, dar decizia va fi de ordin strategic pentru Delta Dunării. ”Trebuie să existe un consens politic, administrativ al societății civile, cu parcurgerea tuturor etapelor convențiilor internaționale. Grija pentru păstrarea ecosistemului Deltei Dunării transcede interesul României, este un interes european. Institutele de cercetări cu care colaborăm iau în calcul toate variantele. Și asta o fac de ceva timp, pentru că problema Bastroe nu a apărut de săptămâna trecută, ci de 20 de ani”, ne spune guvernatorul Gabriel Teodosie Marinov.

Argumente solide

Printr-un efort comun, al administrației Deltei Dunării, al institutelor de cercetare și al mediului academic, trebuie decisă soluția finală, susține conducerea ARBDD. ”Propuneri de soluții sunt, dar atunci când se va apela la una sau alta dintre soluții, trebuie cântărite punctele forte și punctele slabe, să vedem ce putem câștiga, dar și ce putem pierde. Și noi trebuie să ne argumentăm orice demers urmează să întreprindem în această direcție, așa cum și ucrainenii ar fi trebuit să facă cu Bîstroe. Trebuie să dovedim că ceea ce propunem stă în picioare din toate punctele de vedere”, ne-a precizat Gabriel Teodosie Marinov, guvernator al Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării.  Acesta s-a declarat dezamăgit pentru că, din punct de vedere al patrimoniului natural, Delta Dunării este atacată din multe părți, și de 20 de ani acest conflict persistă, în urma proiectului Ucrainei de adâncire a canalului Bîstroe. ”Bîstroe este un braț natural al Chiliei și se numește Stambulul Nou, dar ucrainenii l-au redenumit Bâstroe când au început, în 2002, proiectul. În amonte este Oceacov, vechea cale navigabilă a statului ucrainean, dar acesta curge într-un mod nefiresc, de la Sud la Nord, și aveau mari probleme de colmatare. Atunci au căutat această alternativă. Din păcate, așa cum a fost pus în evidență din rapoartele din ultimii ani, inclusiv de Convenția de la ESPO, acest canal Bâstroe are un impact transfrontalier negativ semnificativ”, a afirmat Gabriel Teodosie Marinov.

Studiile ucrainenilor, egale cu zero

În baza Convenției de la ESPO studiul de impact trebuie să fie unul transfrontalier, în comun, cu specialiști din ambele părți, nu cum au ucrainenii, doar la ei și cu specialiștii lor, ne mai spune guvernatorul ARBDD. ”Specialiștii institutelor noastre de cercetări spun că studiile lor sunt incomplete și nu acoperă întreaga gamă de teme de interes în ceea ce privește impactul asupra mediului. Noi lucrăm în momentul de față la un caiet de sarcini pentru un viitor studiu de impact. În mod normal, orice intervenție pe brațele Dunării produce modificări de debite și de nivel în restul distribuției de apă. Efectele nu se pot vedea de la o zi la alta, nici chiar într-un an, dar este clar că ele există. Noi avem în Delta Dunării 27 de tipuri de ecosisteme diferite, iar toate acestea sunt într-o strânsă legătură și sunt afectate în integralitatea lor de orice disfuncționalitate din părțile sale. Primele modificări care urmează să se vadă în urma unui studiu de impact, și poate că sunt constatabile și acum, vor fi cele din imediata vecinătate a brațului Chilia”, ne-a mai declarat Gabriel Teodosie Marinov, guvernatorul Deltei Dunării.

National

Polițiștii, îngroziți. Bode și-a înfipt colegul de clasă la comanda Protecției Martorilor

Împreună până la moarte. Lucian Bode nu renunță la protejatul său

Polițiștii simt că a căzut un blestem pe capul lor, de care nu mai pot scăpa. Colegul de clasă al lui Bode, chestorul Florin Mihăilă, este ”greu de ucis”, cu tot dezastrul pe care l-a lăsat în urmă pe unde a trecut. După ce Inspectoratul General pentru Imigrări a reușit să scape de el, ministrul de Interne l-a înfipt acum la conducerea Oficiului Național pentru Protecția Martorilor. Sindicaliștii de la SNPPC se tem că Mihăilă va pune pe butuci și această direcție importantă, din subordinea IGPR.

De profesie psiholog și specialist în tehnica poligrafului, chestorul Florin Mihăilă a reușit să urce vertiginos pe scara profesională, cel mai important atu al lui fiindcă a învățat în aceeași clasă de liceu cu actualul ministru de Interne, Lucian Bode. Coducerea SNPPC ne spune că, pe unde a fost promovat în funcții de conducere, chestorul Mihăilă a făcut ravagii. De la profesor la Academia de Poliție, unde s-a ocupat de Comisia de Etică, la șefia Inspectoratului Județean de Poliție Sălaj, șef de cabinet al lui Bode și până la șef al Inspectoratului General pentru Imigrări, de unde cu greu au putut să-l scoată de acolo, în urma nenumăratelor plângeri față de comportamentul său abuziv. După o încercare nereușită de a-l plasa la conducerea Jandarmeriei, Florin Mihăilă a fost numit șef al Oficiului Național pentru Protecția Martorilor (ONPM). ”Astăzi (n.r.ieri) le-a transmit tuturor polițiștilor de la ONPM că pot pleca și că el va conduce cu mână forte, la fel cum a făcut și în celelalte structuri. Le-a dat ordin să nu comenteze dispozițiile pe care le dă, pentru că ei trebuie doar să execute, chiar dacă majoritatea deciziilor sunt ilegale. De exemplu, la IGI a făcut împuterniciri care nu puteau fi făcute, a delegat persoane dintr-o structură în altă structură, fără să se justifice din punct de vedere operativ acea delegare. A stabilit, ilegal, sarcini suplimentare în fișa postului, doar pe baza dispozițiilor verbale. Omul acesta a condus doar ilegal acest Inspectorat General pentru Imigrări, folosindu-se de protecția domnului ministru Bode. Au fost cheltuite sume uriașe de bani fără să fie justificate sau analizate corect”, ne-a declarat Mihai Zlat, vicepreședintele Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC).

Nimeni nu l-a verificat

Sindicaliștii susțin că nimeni nu l-a verificat pe Florin Mihăilă, în ciuda numeroaselor sesizări venite la minister, acestea fiind clasate de MAI. Aceștia arată că Florin Mihăilă, în toate structurile unde a fost, a schimbat toți șefii și a pus numai apropiați împuterniciți pe cât mai multe funcții posibile. ”Chiar vineri acum, când a fost ultima lui zi la conducerea IGI, a vrut să împuternicească trei șefi, dar domnul Bogdan Despescu de la minister i-a tăiat aceste împuterniciri. Peste tot unde a fost s-a comportat dictatorial cu toți polițiștii care aveau funcții de conducere și de execuție”, ne-a precizat vicepreședintele SNPPC, Mihai Zlat. Politica delegărilor în alte localități era, în fapt, o pedeapsă pentru toți cei care îndrăzneau să comenteze și să nu se supună ordinelor. ”Chestorul Mihăilă este persoana care nu a lucrat o zi ca polițist, dar a fost inspector șef la un IPJ, nu a fost nici măcar o zi polițist de Imigrări și, totuși, a condus această instituție. Noi suntem siguri că, odată cu numirea de la ONPM, o direcție în subordinea IGPR, va distruge și această structură foarte importantă a Poliției Române”, ne-a spus Mihai Zlat, vicepreședintele SNPPC.

Avansat în grad fără merite

Sindicaliștii spun că, pe unde a trecut Mihăilă, a făcut dezastru, pentru că nu știe să conducă, neavând nicio calitate managerială. ”La fel nu a avut nicio calitate să-l recomande pentru avansarea la gradul de chestor (general). Sunt doar numiri politice, susțineri politice pe care le-a avut din partea domnului ministru Bode. Pe de o parte, sunt surprins că Lucian Bode a scăpat de el de la Inspectoratul General pentru Imigrări, dar, pe de altă parte, nu este neapărat un pas înapoi pentru Florin Mihăilă, pentru că el va rămâne cu gradul de chestor și pe o funcție de conducere foarte importantă în cadrul Poliției Române. Pentru polițiștii de la ONPM este un coșmar venirea lui Mihăilă la conducerea direcției, după scandalurile în care a fost implicat și la Sălaj, și la IGI”, a mai afirmat vicepreședintele SNPPC, Mihai Zlat.

National