Archive | Martie, 2015

FUFA PENAL ALINA GORGHIU PRODUCE UN CUTREMUR DEVASTATOR IN NOUL PD-L:NOI DEZVALUIRI DESPRE CONTRACTELE CU STATUL PE CAND ERA CONSILIERA SEFULUI AVAS,PENALUL TASE ATANASIU -BIJBOACA!

31 Mar

gorghiu atanasiu

Au apărut noi dezvăluiri despre contractele pe care casa de avocatură a actualei co-președinte al PNL, Alina Gorghiu, le-a încheiat cu AVAS, în perioada în care aceasta era consiliera șefului AVAS, Teodor Atanasiu.

Potrivit acestor informații, SCA Gorghiu, Pop și Asociații a încheiat cel puțin 5 contracte de asistență juridică cu AVAS în perioada 2008-2009, în valoare totală de 66.000 de euro, fără TVA.

Primul dintre ele a fost încheiat la 12.11.2008 și are o valoare de 25.000 euro fără TVA, pentru a reprezenta AVAS în proces cu SC BIT SA în faza de apel. Acest contract a fost încheiat când Alina Gorghiu încă era consiliera președintelui AVAS Teodor Atanasiu. Informația este confirmată de declarația de interese a Alinei Gorghiu, în care menționează că a fost conslier de la 17.07.2007 pana la 01.12.2008. În ciuda onorariului generos, partenerii Alinei Gorghiu au pierdut procesul, iar AVAS a fost obligată să plăteasca celor de la BIT SA peste 27 de milioane de euro.

În data de 17.03.2009, societatea Gorghiu, Pop și Asociații a primit alte două contracte de la AVAS. Primul, în valoare de 10.000 euro fără TVA, pentru a repezenta AVAS într-un proces cu SC Petroconsult SA în faza de apel. Al doilea contract,  în valoare de 6.000 euro fără TVA, pentru a reprezenta AVAS în proces cu SC Atlas SA în faza de apel

Tot două contracte într-o zi au fost semnate și pe 30.09.2009, când Gorghiu, Pop și Asociații a primit 10.000 euro plus TVA pentru a reprezenta AVAS în proces cu SC ONT Carpați SA în faza de apel și 15.000 euro plus TVA pentru a reprezenta AVAS în proces cu SC ALIA SA Craiova, de asemenea în faza de apel.

Deși a negat acuzațiile care i-au fost aduse în presă și a afirmat că a ieșit din firma de avocatură care-i poartă numele încă din 2007, pe Alina Gorghiu o dau de gol toate CV-urile sale oficiale. Potrivit acestora, a făcut parte din firma de avocatură Gorghiu, Pop și Asociații până în anul 2012.

– See more at: http://www.obiectiv.info/cutremur-in-pnl-noi-dezvaluiri-despre-contractele-alinei-gorghiu-cu-statul_70183.html#sthash.qBxodvIX.dpuf

Alina Gorghiu se delimitează de contractele pe care casa de avocatură din care a făcut parte le-ar fi avut cu societăţi de stat, spunând că ea s-a retras din 2007. Liderul PNL a omis însă să spună că societatea de avocaţi la care a fost asociat a primit contracte de la AVAS în perioada în care Alina Gorghiu era consilier al preşedintelui instituţiei, Teodor Atanasiu.

Alina Gorghiu a luat poziţie imediat miercuri, după ce Dan Şova a dat de înţeles că, pe vremea când avea cabinet de avocatură, actualul co-preşedinte al PNL  ar fi reprezentat statul (Electrica) în procesul cu complexul Turceni.

„Din păcate domnul Șova se agață de numele meu, crezând că așa poate capta bunăvoința senatorilor liberali. Le-am transmis din nou acestora să voteze la vedere, să nu se lase intimidați de folosirea numelui meu. Din data de 17.07.2007 (informația poate fi verificată oricând la Baroul București) nu mai fac parte din firma de avocatură, ca atare nu am semnat sau reprezentat nicio companie în litigiul menționat de domnul senator Șova”, a menţionat Alina Gorghiu într-o declaraţie de presă.

Firma de avocatură la care face referire Alina Gorghiu este SCA Gorghiu, Pop şi Asociaţii. Într-adevăr, în declaraţia de interese depusă la începutul mandatului de deputat, pe 12 decembrie 2008, Alina Gorghiu nu mai trece calitatea de asociat la firma respectivă, ci doar la SC Gorghiu şi Asociaţii – Servicii de Consultanţă SRL.

Mai mult, data de 17 iulie 2007, la care spune că a ieşit din firma de avocatură, coincide cu ziua în care a devenit consilier al preşedintelui AVAS (pe vremea aceea Teodor Atanasiu, actual membru în conducerea PNL). Alina Gorghiu a fost consilierul preşedintelui AVAS până pe 1 decembrie 2008, potrivit CV-ului de pe site-ul Camerei Deputaţilor.

Chiar dacă Alina Gorghiu s-a retras temporar din SCA Gorghiu, Pop şi Asociaţii (pentru că a revenit în a doua parte a lui 2010, conform declaraţiilor de interese depuse ulterior), cabinetul de avocatură a continuat să funcţioneze. Mai mult, SCA Gorghiu, Pop şi Asociaţii a primit contracte de la AVAS, instituţie la care Alina Gorghiu îndeplinea funcţia de consilier al preşedintelui.

Potrivit unui raport al Corpului de Control al Primului Ministru din 2009, în urma unui control efectuat la Institutul Naţional al Lemnului, SCA Gorghiu, Pop şi Asociaţii a profitat de pe urma colaborării cu AVAS.

“Precizăm că SCA Gorghiu, Pop şi Asociaţii are printre asociaţi şi pe doamna Gorghiu Alina Ştefania, care la data de 17.07.2007 a fost numită consilier în casdrul corpului de consilieri al preşedintelui AVAS, dl. Teodor Atanasiu. De asemenea, menţionăm că AVAS a încheiat în perioada 2007-2008 cu SCA Gorghiu, Pop şi Asociaţii un număr de 4 contracte de asistenţă juridică a căror valoare a onorariului achitată de AVAS a fost de 53.000 euro + TVA, conform notei FN primite de la DGJ a AVAS”, se arată în raportul Corpului de Control.

Citeşte şi: PNL încearcă să ASCUNDĂ implicarea Alinei Gorghiu în cazul Electrica

Devalizarea Institutului Naţional al Lemnului

În afară de cele patru contracte menţionate, SCA Gorghiu, Pop şi Asociaţii a mai beneficiat de încă un contract de reprezentare juridică primit în braţe de la AVAS-ul condus de Teodor Atanasiu. Este vorba de apărarea intereselor Institutului Naţional al Lemnului (INL), companie aflată în portofoliul AVAS.

După cum reiese din raport, SCA Gorghiu, Pop şi Asociaţii nu numai că nu a apărat interesele INL, dar a şi contribuit la distrugerea acestuia, miza fiind una imobiliară – institutul este situat într-o zonă foarte scumpă a Bucureştiului, lângă Hotel Caro (str. Fabrica de Glucoză). Un raport de evaluare din 2007 estima valoarea de piaţă a INL la 106 milioane de lei (31 milioane de euro), adică de opt ori mai mult decât valoarea datoriilor INL la buget (13 milioane de lei).

În rezumat, INL acumulase datorii către bugetul de stat de 13 milioane de lei, iar Administraţia Financiară instituise sechestru. În mod miraculos, a apărut cineva, persoană fizică, Baaklini Said (urmărit şi arestat pentru evaziune fiscală), care a plătit din banii săi datoria INL către bugetul de stat (fără să existe niciun raport juridic între Baaklini Said şi INL). Imediat după asta, persoana fizică a devenit deţinătoarea creanţei şi a cerut executarea INL. Totul, cu acordul SCA Gorghiu, Pop şi Asociaţii, se arată în raportul Corpului de Control:

“Prin hotărârea Consiliului de Administraţie nr. 9/05.05.2008 se constată calitatea de creditor a domnului Baaklini Said, aşa cum reiese şi din opinia legală a SCA Gorghiu, Pop şi Asociaţii, precum şi din scrisoarea transmisă de acţionarul unic AVAS”.

Mai departe, pe 24.04.2008, INL încheie un contract de un an pentru asistenţă juridică cu SCA Gorghiu, Pop şi Asociaţii, care insistă că noul creditor al institutului este persoana fizică Baaklid Said, cel care plătise datoriile INL către buget.

Baaklid Said deschide proces la tribunal pentru a-şi recupera datoria şi câştigă. Cum? Prin neprezentarea avocaţilor părţii adverse, adică a SCA Gorghiu, Pop şi Asociaţii.

“Conform menţiunilor făcute în dispozitivul sentineţi comerciale nr. 9950/29.09.2008 pronunţată în dosarul nr. 28129/3/2008, SCA Gorghiu, Pop şi Asociaţii, ca apărător al INL, nu s-a prezentat în data de 29.09.2008 la Tribunalul Bucureşti Secţia a VI-a Comercială, când au avut loc dezbateri şi s-au formulat concluziile pe fond, admiţându-se cererea formulată de Baaklini Said, în defavoarea INL”, precizează raportul.

Între timp, conducerea AVAS a fost schimbată, iar noul preşedinte, Mircea Ursache, la începutul lui 2009, “mandatează reprezentanţii AVAS în CA al INL să rezilieze contractul de asistenţă juridică încheiat cu SCA Gorghiu, Pop şi Asociaţii şi să adopte măsuri urgente pentru a asigura continuitatea asisţei juridice a INL în litigiile aflate în derulare, fără încheierea unui contract cu statut de abonament”.

Prea târziu însă, răul fusese făcut, iar procesul pierdut. După sentinţa tribunalului, SCA Gorghiu, Pop şi Asociaţii a înaintat o cerere de anulare, însă a fost repinsă.

Acum, Societatea Civilă de Avocaţi Gorghiu, Pop şi Asociaţii nu mai există. Ea a apărut în declaraţiile de interese ale Alinei Gorghiu până la sfârşitul lui 2012, pentru ca, începând din 2013, co-preşedintele PNL să-şi deschidă Cabinet Individual de Avocat Gorghiu Alina Ştefania.

COMANDANTUL SUPREM AL NATO IN EUROPA ,GENERALUL PHILIP BREEDLOVE DESPE COLONIA AMERICANA ROMANIA!

31 Mar

Comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa, generalul Philip Breedlove, a declarat marți, la finalul unei întrevederi cu ministrul Apărării Naționale, Mircea Dușa, că întotdeauna apreciază contribuția „extraordinară” a României la apărarea NATO și la securitatea Europei.

„Aplaud întotdeauna contribuția extraordinară a României la apărarea alianței și la securitatea Europei. (…) E foarte încurajator să vedem contribuția României la securitatea Europei și sprijinul pentru măsurile NATO de asigurare. De la misiunile de poliție aeriană până la măsuri de răspuns la criză, la găzduirea unuia din cele șase unități pentru integrarea forțelor NATO, România și-a demonstrat angajamentul pentru apărarea noastră colectivă”, a declarat Breedlove, potrivit Agerpres.

În același timp, el a subliniat importanța scutului de la Deveselu pentru apărarea colectivă a Alianței.

Pe de altă parte, generalul și-a exprimat dezamăgirea față de anunțul Rusiei privind autosuspendarea Moscovei din grupul consultativ privind Tratatul asupra Forțelor Armate Convenționale în Europa.

„Ca și alții, am fost dezamăgiți de acest anunț, dar în acest moment ceea este important e să mergem înainte ca națiuni pentru a găsi o cale de a comunica liber și o cale de a înțelege și a fi transparenți în legătură cu structura de forțe din Europa. Bineînțeles că va ridica ceva provocări pentru noi, va trebui să găsim noi mijloace de a rămâne transparenți și de a coopera pe programele începute”, a spus Breedlove.

ROMANIA BICEFALA,CONDUSA DE DOI PRESEDINTI,TRAIAN BASESCU SI KLAUS IOHANNIS SUSTINUTI DE BINOMUL SRI-DNA!

31 Mar

Fostul Președinte al României, Traian Băsescu, a cerut Serviciului de Telecomunicații Speciale, protejarea accesului la internet și telefon.

Mai exact, Serviciul de Telecomunicații Speciale a precizat marți că, în reședința în care locuiește temporar fostul președinte Traian Băsescu, în zona Scroviștea, acesta „nu are acces la sistemele de telefonie specială asigurate de STS”.

„În reședința în care locuiește temporar fostul președinte al României, în zona Scroviștea, domnul Traian Băsescu nu are acces la sistemele de telefonie specială asigurate de către STS.

Potrivit unei Hotărâri a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, fostul președinte al României beneficiază, la cerere, pe durata vieții, de servicii de telefonie publică, servicii protejate de internet și servicii de securitate asociate acestora furnizate de către Serviciul de Telecomunicații Speciale. Domnul Traian Băsescu a solicitat în scris STS operaționalizarea acestor servicii”, precizează STS, într-un comunicat transmis agerpres.

LOVITURA CRUNTA DATA DE PENALUL TRAIAN BASESCU SI CINCI JUDECATORI CCR PENALULUI KLAUS IOHANNIS IN CAZUL DAN SOVA: O LEGE NECONSTITUTIONALA DIN 2006, NEATACATA LA CCR ESTE O LEGE CONSTITUTIONALA !

31 Mar

Un articol de lege pe faţă contrar Constituţiei este în „viaţă” (este legal – n.a.) şi produce efecte de 9 ani. Doi dintre cei 12 autori au ajuns judecători la CCR. Ce se întâmplă după sesizarea CCR de către preşedintele Iohannis.

O lege neconstituţională neatacată la CCR este o lege constituţională

Votul din Senat de miercuri 25 martie care a avut drept rezultat respingerea cererii DNA de reţinere şi arestare preventivă pentru senatorul PSD Dan Şova a aruncat în aer scena politică şi a inflamat opinia publică. Practic suntem în faţa a două scandaluri. Unul de natură politică (votul „cooperativei” PSD-UNPR-PC-grup Tăriceanu-UDMR împotriva cererii de arestare) şi unul legat de o lege şi un regulament ce conţin articole contrare Constituţiei. În ceea ce priveşte al doilea scandal, cotidianul.ro a descoperit ce nume foarte grele au legiferat în premieră în contra Constituţiei şi cum au reuşit Traian Băsescu şi câţiva judecători de la CCR să strice ce au reparat la un moment dat parlamentarii. Înainte de a vă relata două episoade foarte puţin sau deloc cunoscute care stau la baza scandalului, trebuie să facem o precizare, pentru a înlătura confuziile din spaţiul public generate de unele posturi tv de ştiri, de unele ziare şi de unii părerologi care se pricep „la toate”: o lege sau o hotărâre parlamentară chiar dacă are în text prevederi contrare Constituţiei este constituţională, atât timp cât nu există o decizie de neconstituţionalitate. Este cazul art.24, alin.4 din Legea 6/2006 şi al art.173 din Regulamentul Senatului, în baza cărora s-a votat cererea de arestare pentru Dan Şova, articole care prevăd majoritate calificată (Constituţia prevede majoritate simplă) pentru ca votul să fie valabil. În cazul de faţă, ar fi trebuit 85 de voturi pentru arestare, dar s-au înregistrat doar 79.

Nimeni nu a contestat în 2006 articolul contrar Constituţiei

Proiectul de lege privind statutul senatorilor şi deputaţilor (actuala Lege 96/2006) a fost înregistrat pentru dezbatere pe 26 iunie 2005. De la bun început în proiect exista articolul care prevedea o majoritate calificată (jumătate plus unu din totalul senatorilor sau deputaţilor) pentru aprobarea percheziţiei sau arestării. Camera hotărăşte cu majoritatea membrilor săi era formularea din text, deşi Constituţia preciza clar, la art.76 (2), că hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră. Pe 20 decembrie 2005, proiectul este votat în unanimitate (au existat 3 abţineri) în şedinţă comună a senatorilor şi deputaţilor. Nimeni nu a contestat atunci articolul care stabilea majoritate calificată pentru arestare. Pe 10 ianuarie 2006, preşedintele Traian Băsescu trimite legea la reexaminare la Parlament, dar nu se referă şi la prevederea din text contrară Constituţiei. Pe 28 februarie 2006, acelaşi Traian Băsescu atacă legea la CCR, dar NU şi pe articolul contrar Constituţiei. Judecătorii CCR admit în parte sesizarea preşedintelui, dar nefiind sesizaţi şi pe tema respectivului articol, evident nu s-au ocupat de el. Pe 21 aprilie 2006 intră în vigoare Legea 96, adică statutul senatorilor şi deputaţilor.

Cine au fost „părinţii” Legii 96/2006 şi ai articolului contrar Constituţiei

  • Cristian Sorin Dumitrescu (deputat PSD) – actualmente senator PSD şi vicepreşedinte al Senatului
  • Augustin Zegrean (deputat PDL) – din 2007 judecător la CCR, din 2010 preşedinte al CCR
  • Puskás Zoltán (deputat UDMR) – din 2007 judecător la CCR
  • Bogdan Ciucă (deputat PC) – actualmente deputat PC, preşedintele Comisiei juridice a Camerei
  • Kerekes Károly (deputat UDMR) – actualmente deputat UDMR
  • Nicolae Vlad Popa (senator PNL ulterior PDL – jurist de profesie) – actualmente senator PNL
  • Augustin Bolcaş (deputat PRM) – actualmente simplu membru PSD, avocat (apărător al Gabrielei Vrânceanu Firea Pandele în litigiul cu Traian Băsescu)
  • Titu Gheorghiof (deputat PNL) – ieşit din circuitul activ al politicii
  • Doru Bindea (senator PRM) – ieşit din circuitul activ al politicii
  • Gavrilă Vasilescu (senator PC) – ieşit din circuitul activ al politicii
  • Antonie Iorgovan (senator PSD) – decedat
  • Liana Dumitrescu (deputat minorităţi) – decedată

După cum se poate observa, nume grele (mai ales primii 4) inclusiv doi viitori judecători ai CCR la care se adaugă şi un fost judecător CCR (Antonie Iorgovan). Toţi cei 12 erau jurişti de profesie. Greu de spus cum au putut promova un articol contrar Constituţiei.

2013: Parlamentul repară legea, dar o strică… Băsescu şi 5 judecători ai CCR!

Pe 21 ianuarie 2013 se înregistrează la Parlament noul proiect al statutului senatorilor şi deputaţilor. De această dată, articolul privitor la aprobarea reţinerii şi arestării senatorilor şi deputaţilor (art.24, alin.4) este redactat CORECT. „Hotărârea privind aprobarea cererii ministrului justiţiei se adoptă cu votul secret al majorităţii membrilor prezenţi”. Pe 22 ianuarie, articolul este votat în unanimitate la sesiunea de vot pe articole, iar modificarea legii primeşte la vot final 309 voturi „pentru” şi 54 „contra” (PDL şi PPDD). Articolul 24 (4) în formula corectă – adică pus în acord cu Constituţia – „rezistă” până pe 1 iulie 2013. „Povestea” ţine de senzaţional, dar şi de domeniul absurdului.

„Torpilele” lui Traian Băsescu

Modificarea statutului senatorilor şi deputaţilor reprezenta o promisiune electorală a USL şi o cerinţă a organismelor UE. Dar a început „războiul”. Traian Băsescu trebuia să torpileze orice iniţiativă a adversarului politic. Cu sprijinul PDL (pe atunci PDL încă îi mai era credincios), Traian Băsescu a făcut tot posibilul să blocheze noul statut. Pe rând, blocajul s-a manifestat prin: o cerere de reexaminare (Traian Băsescu), sesizare la CCR (24 senatori PDL şi 1 senator PPDD), sesizare CCR (51 de deputaţi PDL), sesizare CCR (Traian Băsescu). Ultima sesizare a fost „fatală” pentru art 24 (4). Printre alte chestiuni, Băsescu a atacat două paragrafe din art. 24, cele care prevedeau că procurorii trebuie în cererea adresată Parlamentului să precizeze clar de ce trebuie arestat un senator sau deputat. Adică să arate caracterul de pericol social al acestuia. Ceea ce era absolut corect. Traian Băsescu a reclamat că prin acele paragrafe Parlamentul se transformă în instanţă de judecată. Cinci judecători ai CCR, Augustin Zegrean, Ştefan Minea, Daniel Morar, Iulia Moţoc şi Puskás Zoltán (ceilalţi, Valer Dorneanu, Petre Lăzăroiu, Mona Pivniceru şi Tudorel Toader, au avut opinie separată), nu doar că i-au dat dreptate lui Traian Băsescu, dar au găsit nod în papură la întreg articolul 24 şi acesta a fost, complet aiurea, declarat neconstituţional. Plecând de la această decizie a CCR, membrii comisiei de regulament au eliminat complet articolul 24 în varianta nouă şi, drept consecinţă, a rămas în vigoare varianta din 2006, cea cu aprobarea arestării cu votul majorităţii calificate, prevedere care este şi acum în vigoare. Marele „merit” pentru această „întoarcere” la legea veche îl au deci cei 5 judecători ai CCR şi Traian Băsescu.

Actualele sesizări la CCR rezolvă doar cazurile viitoare

Se ştie, vineri, preşedintele Klaus Iohannis a sesizat CCR invocând un conflict juridic de natură constituţională „între autoritatea judecătorească, reprezentată în cauză de către Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii, pe de-o parte, şi Parlamentul României, respectiv Camera Deputaţilor şi Senatul, pe de altă parte, generat de omisiunea celor două Camere ale Parlamentului de a pune de acord dispoziţiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, şi ale Art. 173 din Regulamentul Senatului cu prevederile Art. 76 alin.(2) din Constituţie, republicată”. Acum, în ceasul al 14-lea, Augustin Zegrean, Puskás Zoltán trebuie să repare uriaşele erori la care au contribuit cu repetiţie în 2006 şi 2013. Numai că – şi aici majoritatea specialiştilor sunt unanimi – soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională va opera pentru viitor şi nu va avea efect asupra votului care s-a dat în privinţa lui Dan Şova, pentru că el s-a bazat pe acte normative legale aflate în vigoare. Evident, decizia CCR nu va mulţumi opinia publică, mai precis pe cei care au protestat acuzând „superimunitatea” lui Şova. (Şi aici trebuie precizat că atât „strada”, cât şi mulţi ştirişti de la televiziuni utilizează incorect termenul de imunitate. Imunitatea se referă doar la filtrul parlamentului în ceea ce priveşte urmărirea penală sau, pe româneşte, anchetarea. Or, se ştie, în cazul senatorilor şi deputaţilor, această imunitate nu există, iar în cazul senatorilor şi deputaţilor care au fost miniştri şi sunt acuzaţi de fapte în legătură cu mandatul lor, cererea de începere a urmăririi penale se votează cu majoritate simplă în ambele Camere. Împotriva lui Şova şi Vâlcov, urmărirea penală a început mai din timp şi nu a necesitat vreo aprobare. În ceea ce priveşte reţinerea şi arestarea preventivă, aici filtrul parlamentului poartă denumirea de garanţii judiciare – n.a.) Se impune în final următoarea întrebare: mai poate cere DNA un al doilea vot pentru aprobarea reţinerii şi arestării preventive pentru Dan Şova? În mod normal acest lucru este posibil dacă procurorii vin cu elemente noi în dosarul său. Dar există precedentul Vosganian, când se pare că nu au existat noutăţi, dar s-a cerut şi s-a dat un al doilea vot. Trebuie ţinut însă cont că în cazul lui Vosganian a fost vorba de cerere de urmărire penală, nu de arestare.

BILANTUL DE 100 DE ZILE LA PALATUL COTROCENI AL LUI KLAUS IOHANNIS!

31 Mar

Președintele Klaus Iohannis a postat pe pagina sa de socializare un material video care prezintă un bilanț al activității sale la împlinirea a 100 de zile de la începutul mandatului prezidențial.

Azi se împlinesc 100 de zile de când sunt Președintele României. Această perioadă este un prim pas către România pe care o construim împreună„, se arată în mesajul lui Klaus Iohannis.

Acesta amintește cele trei obiective pe care și le-a asumat ca Președinte – apărarea națională, securitatea țării și politica externă, vizita în Ucraina sau semnarea pactului pentru acordarea a 2% din PIB pentru bugetul Ministerului Apărării .

FOSTUL MINISTRU DE FINANTE DARIUS VALCOV AUDIAT MARTI 31 MARTIE DIN NOU LA DNA!

31 Mar

Fostul ministru de Finanțe, Darius Vâlcov, se află din nou la sediul DNA, pentru audieri. Acest este plasat în arest la domiciliu într-un dosar în care este  acuzat ca ar fi intervenit, cand era primar al Slatinei, in atribuirea unor contracte catre un om de afaceri, in urma carora ar fi primit o spaga de 2 milioane de euro.

În acelaşi dosar, DNA a cerut Senatului un nou aviz pentru arestarea lui Vâlcov, acesta fiind suspectat şi că a folosit informaţii obţinute când a fost primar, senator şi ministru, pentru a sprijini o firmă de cadastru, una de contabilitate şi un birou de avocatură. Noua cerere a va fi votată miercuri în Senat. Procurorii susţin că aceste firme erau deţinute de Vâlcov, dar erau administrate prin interpuşi.

PE 8 APRILIE ZI GREA PENTRU SENATORUL DAN SOVA LA CCR DAR SI … LA CSM!

31 Mar

Curtea Constituțională a României a stabilit că va discuta tot în 8 aprilie și sesizarea președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Marius Tudose, privind soluționarea posibilului conflict juridic de natură constituțională dintre autoritatea judecătorească și puterea legislativă în cazul senatorului Dan Șova, notează agerpres.

Tot în legătură cu acest caz, CCR a fost sesizată de președintele Klaus Iohannis și de PNL, ambele contestații urmând a fi analizate în 8 aprilie.

„Președintele CSM solicită Curții Constituționale să constate existența unui conflict de natură juridică constituțională între menționatele autorități publice, în măsură să împiedice autoritatea judecătorească să-și îndeplinească atribuțiile constituționale și legale cu care a fost învestită, în vederea restabilirii ordinii constituționale care trebuie să existe între autoritățile publice prevăzute în Titlul III din Constituția României”, se arată într-un comunicat al CSM de luni.

%d blogeri au apreciat asta: