Arhiva | martie, 2015

FUFA PENAL ALINA GORGHIU PRODUCE UN CUTREMUR DEVASTATOR IN NOUL PD-L:NOI DEZVALUIRI DESPRE CONTRACTELE CU STATUL PE CAND ERA CONSILIERA SEFULUI AVAS,PENALUL TASE ATANASIU -BIJBOACA!

31 mart.

gorghiu atanasiu

Au apărut noi dezvăluiri despre contractele pe care casa de avocatură a actualei co-președinte al PNL, Alina Gorghiu, le-a încheiat cu AVAS, în perioada în care aceasta era consiliera șefului AVAS, Teodor Atanasiu.

Potrivit acestor informații, SCA Gorghiu, Pop și Asociații a încheiat cel puțin 5 contracte de asistență juridică cu AVAS în perioada 2008-2009, în valoare totală de 66.000 de euro, fără TVA.

Primul dintre ele a fost încheiat la 12.11.2008 și are o valoare de 25.000 euro fără TVA, pentru a reprezenta AVAS în proces cu SC BIT SA în faza de apel. Acest contract a fost încheiat când Alina Gorghiu încă era consiliera președintelui AVAS Teodor Atanasiu. Informația este confirmată de declarația de interese a Alinei Gorghiu, în care menționează că a fost conslier de la 17.07.2007 pana la 01.12.2008. În ciuda onorariului generos, partenerii Alinei Gorghiu au pierdut procesul, iar AVAS a fost obligată să plăteasca celor de la BIT SA peste 27 de milioane de euro.

În data de 17.03.2009, societatea Gorghiu, Pop și Asociații a primit alte două contracte de la AVAS. Primul, în valoare de 10.000 euro fără TVA, pentru a repezenta AVAS într-un proces cu SC Petroconsult SA în faza de apel. Al doilea contract,  în valoare de 6.000 euro fără TVA, pentru a reprezenta AVAS în proces cu SC Atlas SA în faza de apel

Tot două contracte într-o zi au fost semnate și pe 30.09.2009, când Gorghiu, Pop și Asociații a primit 10.000 euro plus TVA pentru a reprezenta AVAS în proces cu SC ONT Carpați SA în faza de apel și 15.000 euro plus TVA pentru a reprezenta AVAS în proces cu SC ALIA SA Craiova, de asemenea în faza de apel.

Deși a negat acuzațiile care i-au fost aduse în presă și a afirmat că a ieșit din firma de avocatură care-i poartă numele încă din 2007, pe Alina Gorghiu o dau de gol toate CV-urile sale oficiale. Potrivit acestora, a făcut parte din firma de avocatură Gorghiu, Pop și Asociații până în anul 2012.

– See more at: http://www.obiectiv.info/cutremur-in-pnl-noi-dezvaluiri-despre-contractele-alinei-gorghiu-cu-statul_70183.html#sthash.qBxodvIX.dpuf

Alina Gorghiu se delimitează de contractele pe care casa de avocatură din care a făcut parte le-ar fi avut cu societăţi de stat, spunând că ea s-a retras din 2007. Liderul PNL a omis însă să spună că societatea de avocaţi la care a fost asociat a primit contracte de la AVAS în perioada în care Alina Gorghiu era consilier al preşedintelui instituţiei, Teodor Atanasiu.

Alina Gorghiu a luat poziţie imediat miercuri, după ce Dan Şova a dat de înţeles că, pe vremea când avea cabinet de avocatură, actualul co-preşedinte al PNL  ar fi reprezentat statul (Electrica) în procesul cu complexul Turceni.

„Din păcate domnul Șova se agață de numele meu, crezând că așa poate capta bunăvoința senatorilor liberali. Le-am transmis din nou acestora să voteze la vedere, să nu se lase intimidați de folosirea numelui meu. Din data de 17.07.2007 (informația poate fi verificată oricând la Baroul București) nu mai fac parte din firma de avocatură, ca atare nu am semnat sau reprezentat nicio companie în litigiul menționat de domnul senator Șova”, a menţionat Alina Gorghiu într-o declaraţie de presă.

Firma de avocatură la care face referire Alina Gorghiu este SCA Gorghiu, Pop şi Asociaţii. Într-adevăr, în declaraţia de interese depusă la începutul mandatului de deputat, pe 12 decembrie 2008, Alina Gorghiu nu mai trece calitatea de asociat la firma respectivă, ci doar la SC Gorghiu şi Asociaţii – Servicii de Consultanţă SRL.

Mai mult, data de 17 iulie 2007, la care spune că a ieşit din firma de avocatură, coincide cu ziua în care a devenit consilier al preşedintelui AVAS (pe vremea aceea Teodor Atanasiu, actual membru în conducerea PNL). Alina Gorghiu a fost consilierul preşedintelui AVAS până pe 1 decembrie 2008, potrivit CV-ului de pe site-ul Camerei Deputaţilor.

Chiar dacă Alina Gorghiu s-a retras temporar din SCA Gorghiu, Pop şi Asociaţii (pentru că a revenit în a doua parte a lui 2010, conform declaraţiilor de interese depuse ulterior), cabinetul de avocatură a continuat să funcţioneze. Mai mult, SCA Gorghiu, Pop şi Asociaţii a primit contracte de la AVAS, instituţie la care Alina Gorghiu îndeplinea funcţia de consilier al preşedintelui.

Potrivit unui raport al Corpului de Control al Primului Ministru din 2009, în urma unui control efectuat la Institutul Naţional al Lemnului, SCA Gorghiu, Pop şi Asociaţii a profitat de pe urma colaborării cu AVAS.

“Precizăm că SCA Gorghiu, Pop şi Asociaţii are printre asociaţi şi pe doamna Gorghiu Alina Ştefania, care la data de 17.07.2007 a fost numită consilier în casdrul corpului de consilieri al preşedintelui AVAS, dl. Teodor Atanasiu. De asemenea, menţionăm că AVAS a încheiat în perioada 2007-2008 cu SCA Gorghiu, Pop şi Asociaţii un număr de 4 contracte de asistenţă juridică a căror valoare a onorariului achitată de AVAS a fost de 53.000 euro + TVA, conform notei FN primite de la DGJ a AVAS”, se arată în raportul Corpului de Control.

Citeşte şi: PNL încearcă să ASCUNDĂ implicarea Alinei Gorghiu în cazul Electrica

Devalizarea Institutului Naţional al Lemnului

În afară de cele patru contracte menţionate, SCA Gorghiu, Pop şi Asociaţii a mai beneficiat de încă un contract de reprezentare juridică primit în braţe de la AVAS-ul condus de Teodor Atanasiu. Este vorba de apărarea intereselor Institutului Naţional al Lemnului (INL), companie aflată în portofoliul AVAS.

După cum reiese din raport, SCA Gorghiu, Pop şi Asociaţii nu numai că nu a apărat interesele INL, dar a şi contribuit la distrugerea acestuia, miza fiind una imobiliară – institutul este situat într-o zonă foarte scumpă a Bucureştiului, lângă Hotel Caro (str. Fabrica de Glucoză). Un raport de evaluare din 2007 estima valoarea de piaţă a INL la 106 milioane de lei (31 milioane de euro), adică de opt ori mai mult decât valoarea datoriilor INL la buget (13 milioane de lei).

În rezumat, INL acumulase datorii către bugetul de stat de 13 milioane de lei, iar Administraţia Financiară instituise sechestru. În mod miraculos, a apărut cineva, persoană fizică, Baaklini Said (urmărit şi arestat pentru evaziune fiscală), care a plătit din banii săi datoria INL către bugetul de stat (fără să existe niciun raport juridic între Baaklini Said şi INL). Imediat după asta, persoana fizică a devenit deţinătoarea creanţei şi a cerut executarea INL. Totul, cu acordul SCA Gorghiu, Pop şi Asociaţii, se arată în raportul Corpului de Control:

“Prin hotărârea Consiliului de Administraţie nr. 9/05.05.2008 se constată calitatea de creditor a domnului Baaklini Said, aşa cum reiese şi din opinia legală a SCA Gorghiu, Pop şi Asociaţii, precum şi din scrisoarea transmisă de acţionarul unic AVAS”.

Mai departe, pe 24.04.2008, INL încheie un contract de un an pentru asistenţă juridică cu SCA Gorghiu, Pop şi Asociaţii, care insistă că noul creditor al institutului este persoana fizică Baaklid Said, cel care plătise datoriile INL către buget.

Baaklid Said deschide proces la tribunal pentru a-şi recupera datoria şi câştigă. Cum? Prin neprezentarea avocaţilor părţii adverse, adică a SCA Gorghiu, Pop şi Asociaţii.

“Conform menţiunilor făcute în dispozitivul sentineţi comerciale nr. 9950/29.09.2008 pronunţată în dosarul nr. 28129/3/2008, SCA Gorghiu, Pop şi Asociaţii, ca apărător al INL, nu s-a prezentat în data de 29.09.2008 la Tribunalul Bucureşti Secţia a VI-a Comercială, când au avut loc dezbateri şi s-au formulat concluziile pe fond, admiţându-se cererea formulată de Baaklini Said, în defavoarea INL”, precizează raportul.

Între timp, conducerea AVAS a fost schimbată, iar noul preşedinte, Mircea Ursache, la începutul lui 2009, “mandatează reprezentanţii AVAS în CA al INL să rezilieze contractul de asistenţă juridică încheiat cu SCA Gorghiu, Pop şi Asociaţii şi să adopte măsuri urgente pentru a asigura continuitatea asisţei juridice a INL în litigiile aflate în derulare, fără încheierea unui contract cu statut de abonament”.

Prea târziu însă, răul fusese făcut, iar procesul pierdut. După sentinţa tribunalului, SCA Gorghiu, Pop şi Asociaţii a înaintat o cerere de anulare, însă a fost repinsă.

Acum, Societatea Civilă de Avocaţi Gorghiu, Pop şi Asociaţii nu mai există. Ea a apărut în declaraţiile de interese ale Alinei Gorghiu până la sfârşitul lui 2012, pentru ca, începând din 2013, co-preşedintele PNL să-şi deschidă Cabinet Individual de Avocat Gorghiu Alina Ştefania.

COMANDANTUL SUPREM AL NATO IN EUROPA ,GENERALUL PHILIP BREEDLOVE DESPE COLONIA AMERICANA ROMANIA!

31 mart.

Comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa, generalul Philip Breedlove, a declarat marți, la finalul unei întrevederi cu ministrul Apărării Naționale, Mircea Dușa, că întotdeauna apreciază contribuția „extraordinară” a României la apărarea NATO și la securitatea Europei.

„Aplaud întotdeauna contribuția extraordinară a României la apărarea alianței și la securitatea Europei. (…) E foarte încurajator să vedem contribuția României la securitatea Europei și sprijinul pentru măsurile NATO de asigurare. De la misiunile de poliție aeriană până la măsuri de răspuns la criză, la găzduirea unuia din cele șase unități pentru integrarea forțelor NATO, România și-a demonstrat angajamentul pentru apărarea noastră colectivă”, a declarat Breedlove, potrivit Agerpres.

În același timp, el a subliniat importanța scutului de la Deveselu pentru apărarea colectivă a Alianței.

Pe de altă parte, generalul și-a exprimat dezamăgirea față de anunțul Rusiei privind autosuspendarea Moscovei din grupul consultativ privind Tratatul asupra Forțelor Armate Convenționale în Europa.

„Ca și alții, am fost dezamăgiți de acest anunț, dar în acest moment ceea este important e să mergem înainte ca națiuni pentru a găsi o cale de a comunica liber și o cale de a înțelege și a fi transparenți în legătură cu structura de forțe din Europa. Bineînțeles că va ridica ceva provocări pentru noi, va trebui să găsim noi mijloace de a rămâne transparenți și de a coopera pe programele începute”, a spus Breedlove.

ROMANIA BICEFALA,CONDUSA DE DOI PRESEDINTI,TRAIAN BASESCU SI KLAUS IOHANNIS SUSTINUTI DE BINOMUL SRI-DNA!

31 mart.

Fostul Președinte al României, Traian Băsescu, a cerut Serviciului de Telecomunicații Speciale, protejarea accesului la internet și telefon.

Mai exact, Serviciul de Telecomunicații Speciale a precizat marți că, în reședința în care locuiește temporar fostul președinte Traian Băsescu, în zona Scroviștea, acesta „nu are acces la sistemele de telefonie specială asigurate de STS”.

„În reședința în care locuiește temporar fostul președinte al României, în zona Scroviștea, domnul Traian Băsescu nu are acces la sistemele de telefonie specială asigurate de către STS.

Potrivit unei Hotărâri a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, fostul președinte al României beneficiază, la cerere, pe durata vieții, de servicii de telefonie publică, servicii protejate de internet și servicii de securitate asociate acestora furnizate de către Serviciul de Telecomunicații Speciale. Domnul Traian Băsescu a solicitat în scris STS operaționalizarea acestor servicii”, precizează STS, într-un comunicat transmis agerpres.

LOVITURA CRUNTA DATA DE PENALUL TRAIAN BASESCU SI CINCI JUDECATORI CCR PENALULUI KLAUS IOHANNIS IN CAZUL DAN SOVA: O LEGE NECONSTITUTIONALA DIN 2006, NEATACATA LA CCR ESTE O LEGE CONSTITUTIONALA !

31 mart.

Un articol de lege pe faţă contrar Constituţiei este în „viaţă” (este legal – n.a.) şi produce efecte de 9 ani. Doi dintre cei 12 autori au ajuns judecători la CCR. Ce se întâmplă după sesizarea CCR de către preşedintele Iohannis.

O lege neconstituţională neatacată la CCR este o lege constituţională

Votul din Senat de miercuri 25 martie care a avut drept rezultat respingerea cererii DNA de reţinere şi arestare preventivă pentru senatorul PSD Dan Şova a aruncat în aer scena politică şi a inflamat opinia publică. Practic suntem în faţa a două scandaluri. Unul de natură politică (votul „cooperativei” PSD-UNPR-PC-grup Tăriceanu-UDMR împotriva cererii de arestare) şi unul legat de o lege şi un regulament ce conţin articole contrare Constituţiei. În ceea ce priveşte al doilea scandal, cotidianul.ro a descoperit ce nume foarte grele au legiferat în premieră în contra Constituţiei şi cum au reuşit Traian Băsescu şi câţiva judecători de la CCR să strice ce au reparat la un moment dat parlamentarii. Înainte de a vă relata două episoade foarte puţin sau deloc cunoscute care stau la baza scandalului, trebuie să facem o precizare, pentru a înlătura confuziile din spaţiul public generate de unele posturi tv de ştiri, de unele ziare şi de unii părerologi care se pricep „la toate”: o lege sau o hotărâre parlamentară chiar dacă are în text prevederi contrare Constituţiei este constituţională, atât timp cât nu există o decizie de neconstituţionalitate. Este cazul art.24, alin.4 din Legea 6/2006 şi al art.173 din Regulamentul Senatului, în baza cărora s-a votat cererea de arestare pentru Dan Şova, articole care prevăd majoritate calificată (Constituţia prevede majoritate simplă) pentru ca votul să fie valabil. În cazul de faţă, ar fi trebuit 85 de voturi pentru arestare, dar s-au înregistrat doar 79.

Nimeni nu a contestat în 2006 articolul contrar Constituţiei

Proiectul de lege privind statutul senatorilor şi deputaţilor (actuala Lege 96/2006) a fost înregistrat pentru dezbatere pe 26 iunie 2005. De la bun început în proiect exista articolul care prevedea o majoritate calificată (jumătate plus unu din totalul senatorilor sau deputaţilor) pentru aprobarea percheziţiei sau arestării. Camera hotărăşte cu majoritatea membrilor săi era formularea din text, deşi Constituţia preciza clar, la art.76 (2), că hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră. Pe 20 decembrie 2005, proiectul este votat în unanimitate (au existat 3 abţineri) în şedinţă comună a senatorilor şi deputaţilor. Nimeni nu a contestat atunci articolul care stabilea majoritate calificată pentru arestare. Pe 10 ianuarie 2006, preşedintele Traian Băsescu trimite legea la reexaminare la Parlament, dar nu se referă şi la prevederea din text contrară Constituţiei. Pe 28 februarie 2006, acelaşi Traian Băsescu atacă legea la CCR, dar NU şi pe articolul contrar Constituţiei. Judecătorii CCR admit în parte sesizarea preşedintelui, dar nefiind sesizaţi şi pe tema respectivului articol, evident nu s-au ocupat de el. Pe 21 aprilie 2006 intră în vigoare Legea 96, adică statutul senatorilor şi deputaţilor.

Cine au fost „părinţii” Legii 96/2006 şi ai articolului contrar Constituţiei

  • Cristian Sorin Dumitrescu (deputat PSD) – actualmente senator PSD şi vicepreşedinte al Senatului
  • Augustin Zegrean (deputat PDL) – din 2007 judecător la CCR, din 2010 preşedinte al CCR
  • Puskás Zoltán (deputat UDMR) – din 2007 judecător la CCR
  • Bogdan Ciucă (deputat PC) – actualmente deputat PC, preşedintele Comisiei juridice a Camerei
  • Kerekes Károly (deputat UDMR) – actualmente deputat UDMR
  • Nicolae Vlad Popa (senator PNL ulterior PDL – jurist de profesie) – actualmente senator PNL
  • Augustin Bolcaş (deputat PRM) – actualmente simplu membru PSD, avocat (apărător al Gabrielei Vrânceanu Firea Pandele în litigiul cu Traian Băsescu)
  • Titu Gheorghiof (deputat PNL) – ieşit din circuitul activ al politicii
  • Doru Bindea (senator PRM) – ieşit din circuitul activ al politicii
  • Gavrilă Vasilescu (senator PC) – ieşit din circuitul activ al politicii
  • Antonie Iorgovan (senator PSD) – decedat
  • Liana Dumitrescu (deputat minorităţi) – decedată

După cum se poate observa, nume grele (mai ales primii 4) inclusiv doi viitori judecători ai CCR la care se adaugă şi un fost judecător CCR (Antonie Iorgovan). Toţi cei 12 erau jurişti de profesie. Greu de spus cum au putut promova un articol contrar Constituţiei.

2013: Parlamentul repară legea, dar o strică… Băsescu şi 5 judecători ai CCR!

Pe 21 ianuarie 2013 se înregistrează la Parlament noul proiect al statutului senatorilor şi deputaţilor. De această dată, articolul privitor la aprobarea reţinerii şi arestării senatorilor şi deputaţilor (art.24, alin.4) este redactat CORECT. „Hotărârea privind aprobarea cererii ministrului justiţiei se adoptă cu votul secret al majorităţii membrilor prezenţi”. Pe 22 ianuarie, articolul este votat în unanimitate la sesiunea de vot pe articole, iar modificarea legii primeşte la vot final 309 voturi „pentru” şi 54 „contra” (PDL şi PPDD). Articolul 24 (4) în formula corectă – adică pus în acord cu Constituţia – „rezistă” până pe 1 iulie 2013. „Povestea” ţine de senzaţional, dar şi de domeniul absurdului.

„Torpilele” lui Traian Băsescu

Modificarea statutului senatorilor şi deputaţilor reprezenta o promisiune electorală a USL şi o cerinţă a organismelor UE. Dar a început „războiul”. Traian Băsescu trebuia să torpileze orice iniţiativă a adversarului politic. Cu sprijinul PDL (pe atunci PDL încă îi mai era credincios), Traian Băsescu a făcut tot posibilul să blocheze noul statut. Pe rând, blocajul s-a manifestat prin: o cerere de reexaminare (Traian Băsescu), sesizare la CCR (24 senatori PDL şi 1 senator PPDD), sesizare CCR (51 de deputaţi PDL), sesizare CCR (Traian Băsescu). Ultima sesizare a fost „fatală” pentru art 24 (4). Printre alte chestiuni, Băsescu a atacat două paragrafe din art. 24, cele care prevedeau că procurorii trebuie în cererea adresată Parlamentului să precizeze clar de ce trebuie arestat un senator sau deputat. Adică să arate caracterul de pericol social al acestuia. Ceea ce era absolut corect. Traian Băsescu a reclamat că prin acele paragrafe Parlamentul se transformă în instanţă de judecată. Cinci judecători ai CCR, Augustin Zegrean, Ştefan Minea, Daniel Morar, Iulia Moţoc şi Puskás Zoltán (ceilalţi, Valer Dorneanu, Petre Lăzăroiu, Mona Pivniceru şi Tudorel Toader, au avut opinie separată), nu doar că i-au dat dreptate lui Traian Băsescu, dar au găsit nod în papură la întreg articolul 24 şi acesta a fost, complet aiurea, declarat neconstituţional. Plecând de la această decizie a CCR, membrii comisiei de regulament au eliminat complet articolul 24 în varianta nouă şi, drept consecinţă, a rămas în vigoare varianta din 2006, cea cu aprobarea arestării cu votul majorităţii calificate, prevedere care este şi acum în vigoare. Marele „merit” pentru această „întoarcere” la legea veche îl au deci cei 5 judecători ai CCR şi Traian Băsescu.

Actualele sesizări la CCR rezolvă doar cazurile viitoare

Se ştie, vineri, preşedintele Klaus Iohannis a sesizat CCR invocând un conflict juridic de natură constituţională „între autoritatea judecătorească, reprezentată în cauză de către Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii, pe de-o parte, şi Parlamentul României, respectiv Camera Deputaţilor şi Senatul, pe de altă parte, generat de omisiunea celor două Camere ale Parlamentului de a pune de acord dispoziţiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, şi ale Art. 173 din Regulamentul Senatului cu prevederile Art. 76 alin.(2) din Constituţie, republicată”. Acum, în ceasul al 14-lea, Augustin Zegrean, Puskás Zoltán trebuie să repare uriaşele erori la care au contribuit cu repetiţie în 2006 şi 2013. Numai că – şi aici majoritatea specialiştilor sunt unanimi – soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională va opera pentru viitor şi nu va avea efect asupra votului care s-a dat în privinţa lui Dan Şova, pentru că el s-a bazat pe acte normative legale aflate în vigoare. Evident, decizia CCR nu va mulţumi opinia publică, mai precis pe cei care au protestat acuzând „superimunitatea” lui Şova. (Şi aici trebuie precizat că atât „strada”, cât şi mulţi ştirişti de la televiziuni utilizează incorect termenul de imunitate. Imunitatea se referă doar la filtrul parlamentului în ceea ce priveşte urmărirea penală sau, pe româneşte, anchetarea. Or, se ştie, în cazul senatorilor şi deputaţilor, această imunitate nu există, iar în cazul senatorilor şi deputaţilor care au fost miniştri şi sunt acuzaţi de fapte în legătură cu mandatul lor, cererea de începere a urmăririi penale se votează cu majoritate simplă în ambele Camere. Împotriva lui Şova şi Vâlcov, urmărirea penală a început mai din timp şi nu a necesitat vreo aprobare. În ceea ce priveşte reţinerea şi arestarea preventivă, aici filtrul parlamentului poartă denumirea de garanţii judiciare – n.a.) Se impune în final următoarea întrebare: mai poate cere DNA un al doilea vot pentru aprobarea reţinerii şi arestării preventive pentru Dan Şova? În mod normal acest lucru este posibil dacă procurorii vin cu elemente noi în dosarul său. Dar există precedentul Vosganian, când se pare că nu au existat noutăţi, dar s-a cerut şi s-a dat un al doilea vot. Trebuie ţinut însă cont că în cazul lui Vosganian a fost vorba de cerere de urmărire penală, nu de arestare.

BILANTUL DE 100 DE ZILE LA PALATUL COTROCENI AL LUI KLAUS IOHANNIS!

31 mart.

Președintele Klaus Iohannis a postat pe pagina sa de socializare un material video care prezintă un bilanț al activității sale la împlinirea a 100 de zile de la începutul mandatului prezidențial.

Azi se împlinesc 100 de zile de când sunt Președintele României. Această perioadă este un prim pas către România pe care o construim împreună„, se arată în mesajul lui Klaus Iohannis.

Acesta amintește cele trei obiective pe care și le-a asumat ca Președinte – apărarea națională, securitatea țării și politica externă, vizita în Ucraina sau semnarea pactului pentru acordarea a 2% din PIB pentru bugetul Ministerului Apărării .

FOSTUL MINISTRU DE FINANTE DARIUS VALCOV AUDIAT MARTI 31 MARTIE DIN NOU LA DNA!

31 mart.

Fostul ministru de Finanțe, Darius Vâlcov, se află din nou la sediul DNA, pentru audieri. Acest este plasat în arest la domiciliu într-un dosar în care este  acuzat ca ar fi intervenit, cand era primar al Slatinei, in atribuirea unor contracte catre un om de afaceri, in urma carora ar fi primit o spaga de 2 milioane de euro.

În acelaşi dosar, DNA a cerut Senatului un nou aviz pentru arestarea lui Vâlcov, acesta fiind suspectat şi că a folosit informaţii obţinute când a fost primar, senator şi ministru, pentru a sprijini o firmă de cadastru, una de contabilitate şi un birou de avocatură. Noua cerere a va fi votată miercuri în Senat. Procurorii susţin că aceste firme erau deţinute de Vâlcov, dar erau administrate prin interpuşi.

PE 8 APRILIE ZI GREA PENTRU SENATORUL DAN SOVA LA CCR DAR SI … LA CSM!

31 mart.

Curtea Constituțională a României a stabilit că va discuta tot în 8 aprilie și sesizarea președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Marius Tudose, privind soluționarea posibilului conflict juridic de natură constituțională dintre autoritatea judecătorească și puterea legislativă în cazul senatorului Dan Șova, notează agerpres.

Tot în legătură cu acest caz, CCR a fost sesizată de președintele Klaus Iohannis și de PNL, ambele contestații urmând a fi analizate în 8 aprilie.

„Președintele CSM solicită Curții Constituționale să constate existența unui conflict de natură juridică constituțională între menționatele autorități publice, în măsură să împiedice autoritatea judecătorească să-și îndeplinească atribuțiile constituționale și legale cu care a fost învestită, în vederea restabilirii ordinii constituționale care trebuie să existe între autoritățile publice prevăzute în Titlul III din Constituția României”, se arată într-un comunicat al CSM de luni.

MESAJ CRIPTAT AL BASISTEI RUXANDRA DRAGOMIR CARE LOVESTE IN PLIN PE TRAIAN BASESCU!

31 mart.

Ruxandra Dragomir, apropiata Elenei Udrea, transmite un mesaj extrem de interesant pe pagina sa de Facebook adresat direct fostului șef al statului, Traian Băsescu.

Fosta tenismenă precizează că nu vrea să creadă că Elena Udrea este o monedă de schimb la ceva și că nu vrea să creadă că Traian Băsescu a fost învins de sistem, așa cum a fost Emil Constantinescu.

”Nu vreau sa cred asa cum afirma unii cum ca Elena ar fi o moneda de schimb.In schimbul a ce? Nu vreau,si nici nu pot sa cred ca Presedintele meu a fost ,,invins de sistem”, asa cum chiar el a declarat la adresa fostului presedinte Constantinescu.Vreau sa cred,sa vad si sa simt ca Presedintele meu a ,,ingenuncheat sistemul comunist”,asa cum mi-a promis mie,si multor milioane de romani.”, precizează Ruxandra Dragomir pe pagina sa de socializare.

De asemenea, Dragomir se întreabă dacă sunt suficiente declarațiile fostului Președinte legate de onestitatea Elenei Udrea și credința legată de nevinovăția fostei șefe PMP și își exprimă speranța că Traian Băsescu poate să facă mai mult decât niște simple declarații.

”Am sperat,si inca sper ca fostul presedinte poate face mai mult. Oare toti cei pe care i-a crescut si i-a promovat,exceptie facand Elena,l-au tradat? Daca am crezut in declaratiile lui Traian Basescu am tot dreptul sa cred ca putea face mai mult in ceea ce o priveste pe Elena”, subliniază Ruxandra Dragomir într-un mesaj pe Facebook.

”Elena,nu esti singura! Mai e putin pana joi. 2 aprilie . De aceasta data sper ca judecatorul sa nu mai vina cu decizia in plic.
Prezenta mea la antena 3 a fost un act de curaj,si un semn al onestitatii .Am acceptat sa intru intr-o cusca din care multi se asteptau sa ies ranita sau eventual moarta din punct de vedere mediatic,desigur.S-au abordat multe teme: prietenie, solidaritate, sinceritate, tradare sau minciuna.Insa subiectul pe care s-a pus accent a fost cel cu Traian Basescu in legatura cu sustinerea Elenei. Chiar daca am vorbit cumva ,,printre randuri”(doar cei care pot vizualiza dincolo de cuvinte si imagini pot intelege)atat pentru publicul fostului presedinte cat si pentru cel al Elenei am fost placut surprinsa sa constat ca am primit si mesaje de apreciere din partea publicului antenei 3.As zice pro-contra 50-50 .Si doar cei care au urmarit emisiunea au reusit poate sa creioneze o parere pertinenta.Oricum,interpretarea frazelor pe care presa o prelucreaza ulterior,nu o poate opri nimeni. Acum nu mai vorbesc printre randuri,si scriu .
,, Cred ca a sustinut-o suficient dar cred ca ar fi trebuit mai multa sustinere in demersurile si denunturile pe care Elena le-a facut”…Din păcate denunţurile ei s-au clasat”.
Asa am spus pentru ca asa am simtit. Acum vin si completez declaratia mea de la antena 3 cu urmatoarea fraza: imi pare rau ca denunturile Elenei au fost clasate,fiindca eu chiar vreau sa stiu cine conduce tara mea…. ,,Cei care impart discretionar si ocult puterea in Romania”?…asa cum Elena a declarat sau Presedintele ales de romani?
Fostul presedinte Basescu a facut public in nenumarate randuri aceste sloganuri…,,am incredere in Elena Udrea” sau ,,sunt sigur ca femeia asta nu a luat niciun ban de la Gala Bute” sau ,,Elena Udrea este un om cinstit”. Si eu spun acelasi lucru. Dar este oare suficient?… De ce trebuie sa plateasca Elena din cauza greselilor,a lacomiei si a minciunilor altora,a celor care i-au fost alaturi si s-au folosit de numele ei? Am sperat,si inca sper ca fostul presedinte poate face mai mult. Oare toti cei pe care i-a crescut si i-a promovat,exceptie facand Elena,l-au tradat? Daca am crezut in declaratiile lui Traian Basescu am tot dreptul sa cred ca putea face mai mult in ceea ce o priveste pe Elena,in special cand am auzit si celalalte declaratii care mi-au placut…,,Elena Udrea este cea mai buna investitie politica a mea”, sau ,, Elena Udrea este cel mai bun si de incredere partener politic al meu „sau Elena Udrea este crescuta de mine din punct de vedere politic”.
Nu vreau sa cred asa cum afirma unii cum ca Elena ar fi o moneda de schimb.In schimbul a ce? Nu vreau,si nici nu pot sa cred ca Presedintele meu a fost ,,invins de sistem”, asa cum chiar el a declarat la adresa fostului presedinte Constantinescu.Vreau sa cred,sa vad si sa simt ca Presedintele meu a ,,ingenuncheat sistemul comunist”,asa cum mi-a promis mie,si multor milioane de romani.”, precizează Ruxandra Dragomir pe pagina sa de Facebook.

RADU PRICOP ,GINERELE LUI TRAIAN BASESCU AUDIAT MARTI 31MARTIE 2015 LA DNA!

31 mart.

Ginerele fostului Președinte, Traian Băsescu, Radu Pricop, este audiat marți dimineață la sediul Direcției Naționale Anticorupție.

Potrivit celor de la RTV, Radu Pricop le-ar fi precizat jurnaliștilor că nu știe de ce a fost chemat la audieri de către procurori.

Potrivit Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ), in 11 aprilie a fost inceputa urmarirea penala intr-un dosar privind restituirea unor proprietati, iar in 26 mai a fost dispusa urmarirea penala si in cazul lui Radu Pricop, ginerele fostului presedinte Traian Basescu, pentru fals si inselaciune.

Alaturi de Radu Pricop, in acest dosar sunt vizate alte 11 persoane. De asemenea, in dosar este implicata si Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor, care parte civila.

Presa a relatat ca dosarul vizeaza un teren de 90 de hectare din localitatea Stefanesti (Arges), care a apartinut familiei Bratianu si care ar fi fost retrocedat ilegal. Astfel, Radu Pricop a cumparat, impreuna cu cele 11 persoane vizate in dosar, drepturi de mostenire asupra terenului respectiv de la urmasii familiei Bratianu. Dupa ce a castigat mai multe procese in instanta cu statul roman, Radu Pricop si partenerii sai au obtinut de la ANRP despagubiri de 10 milioane de euro, folosind insa documente false, notează hotnews.ro.

Radu Pricop este sotul Ioanei Basescu, fiica cea mare a fostului presedinte Traian Basescu.

DE CE ESTE DEMONIZAT SI DEVINE O TINTA SEFUL ANAF ,GELU DIACONU!

31 mart.

După ce lupta anticorupție a atins cote maxime în ultimele luni, în urma căreia o serie de personaje catalogate drept intangibile la un moment dat au ajuns să înfunde ”beciul domnesc”, era foarte ușor să ne dăm seama că va urma o amplă operațiune anti- evaziune.

Doar naivii politici nu puteau să se gândească că războiul declanșat de DNA împotriva corupților nu va fi succedată de o acțiune a ANAF-ului împotriva celor care și-au asumat să facă evaziune fiscală și care mergeau după premisa ”lasă că merge și așa”.

Imediat după ce inspectorii fiscali au închis o serie importantă de restaurante sau baruri, un adevărat jihad mediatic, purtat de anumiți politicieni și anumite instituții de presă,  s-a declanșat împotriva șefului ANAF, Gelu Diaconu.

O întrebare firească este de ce șeful ANAF a devenit, peste noapte, inamicul nr. 1 al anumitor jurnaliști și politicieni?

Ne-am putea gândi că o parte dintre cei care i-au declarat război șefului ANAF vor să distragă atenția de la alte subiecte mai sensibile sau nu au curajul să vorbească despre Laura Codruța Koveși și marile dosarele pe care DNA le instrumentează în acest moment.

Dacă există o ezitare în abordarea unor subiecte legate de Laura Codruța Koveși și activitatea DNA, întrebarea care se impune este dacă cei care își canalizează acum forțele împotriva lui Gelu Diaconu au o temere personală și evită să discute despre procurori și dosare ale DNA, dar sunt extrem de ageri când e vorba de ANAF.

O ipoteză a discursului cu dublă măsură avut de criticii ANAF, dar care laudă DNA sau evită să vorbească de activitatea procurorilor, ar putea fi următoarea: nefiind oameni de afaceri, politicienii care i-au declarat război șefului ANAF au toată libertatea de exprimare pentru că știu că nu pot fi prinși făcând evaziunea. Altfel spus, nu ai afaceri, nu ai ce evaziune să faci. În schimb, când faci politică nu știi niciodată când, într-o dimineață, te trezești cu ”o vizită” a celor de la DNA, ca urmare a faptului că un prieten/ colaborator/ consilier/ coleg de partid a decis să ”colaboreze” îndeaproape cu procurorii.

Deci, mare parte din cei care se dovedesc extrem de curajoși împotriva lui Gelu Diaconu și ANAF, își pierd parcă curajul de a vorbi când sunt întrebați de activitatea DNA, căci, s-ar putea, la un moment dat, să intre în malaxorul DNA. Mai bine să previi, nu? Din cauza unei temeri legate de procurorii DNA, care ce-I drept a pus stăpânire pe întreaga clasa politică, eviți să vorbești de activitatea subordonaților lui Koveși, dar ești ca peștele în apă când e vorba de ANAF pentru că știi că nu poți fi prins de inspectorii fiscali.

Să luăm un exemplu concret: senatorul liberal, Cristian Bodea, aseamănă acțiunea anti-evaziune a ANAF-ului cu operațiunile Gestapo și că ”Stalin ar fi fost mandru de un asemenea asasin de chiaburi”, încercând astfel să îl asemene pe Gelu Diaconu cu dictatorul URSS-ului. Vedem că senatorul PNL are capacitatea de a face declarații extrem de contondente la adresa șefului ANAF, dar parcă altfel stă situația când e vorba de Laura Codruța Koveși, dosarele și activitatea DNA. O explicație în ceea ce privește diferența de atitudine între cele două instituții de forță s-ar putea explica prin prisma faptului că liberalul nu are afaceri și știe că nu poate să cadă în plasa ANAF-ului.

În momentul de față, imaginea publică a DNA este una înspăimântoare pentru toți politicienii. Imaginea ANAF este încă una care nu sperie pe atât de mult pe cât o face DNA. Gelu Diaconu nu-i Laura Codruța Koveși, iar ANAF nu este DNA, este poate premisa care îi ghidează pe mulți dintre contestarii activității de combatere a evaziunii fiscale. Poate asta este explicația pentru pozițiile contondente ale unor politicieni și jurnaliști care consideră demersul ANAF drept unul abuziv și excesiv.

Mai trebuie spus că operațiunea de demonizare a ANAF pare să nu fie bazată pe nimic, având în vedere că, în definitiv, inspectorii fiscali doar aplică legea. Poate acestora din urmă li se poate reproșa că au fost poate prea aspri în raport cu nivelul evaziunii, dar legea a fost respectată întru- totul.

Până la urmă, cum e mai bine? Când ne plângeam că nu primim bon fiscal și vedeam statistici potrivit cărora evaziune fiscală este evaluată la peste 20 de miliarde de euro (aproximativ 16% din PIB) și devenise o problemă de siguranță națională? Sau ne plângem când, încet, dar sigur, vom ajunge să reducem evaziunea fiscală?

„Spargerea evaziunii fiscale presupune toleranţă zero la acest flagel. Un nivel de 16% din PIB atinge siguranţa naţională, viitorul acestei ţări. Aşa cum avem pact politic pe adoptarea euro, ar trebui un pact politic pe combaterea evaziunii”, explica Ionuț Dumitru, șeful Consiliului Fiscal în iunie 2014.

DIRECTORUL SRI,RAUL HELLWIG DESPRE „MOSTENIREA „LASATA DE GEORGE MAIOR!

31 mart.

Directorul SRI, Eduard Hellvig, a transmis, în cadrul unui interviu acordat Agerpres că, pentru a-și putea îndeplini menirea de a proteja securitatea națională, SRI trebuie să rămână în afara oricăror jocuri politice.

Hellvig punctează că reforma profesională realizată în ultimii ani și-a dovedit valoarea și este de părere că această reformă trebuie aprofundată în perioada următoare, astfel încât echidistanța politică a SRI să nu poată fi pusă vreodată sub semnul întrebării’.

”Au existat în trecutul apropiat situații în care s-a încercat atragerea Serviciului în jocuri politice și e meritul echipei de profesioniști din SRI că a apărat neutralitatea politică a instituției. Așadar, putem constata că reforma profesională realizată în ultimii ani și-a dovedit valoarea. Eu cred că această reformă trebuie aprofundată în perioada următoare, astfel încât echidistanța politică a SRI să nu poată fi pusă vreodată sub semnul întrebării”, a precizat șeful SRI.

Întrebat cum evaluează la o lună de la preluarea conducerii SRI acest serviciu și ce probleme a identificat la nivelul instituției, Eduard Hellvig a declarat că a găsit un serviciu performant și dinamic și o instituție modernizată.

„Am găsit un serviciu performant și dinamic, cu o capacitate operațională importantă, cu acțiuni reușite împotriva amenințărilor la adresa securității și în ceea ce privește protejarea intereselor naționale. SRI este o instituție modernizată, care a înțeles necesitatea adaptării la evoluțiile unei lumi în permanentă schimbare. Mă bucur să constat, spre exemplu, că SRI a transformat într-o resursă semnificativă cooperarea — atât internă, cât și internațională, în lumea interdependentă în care trăim, pentru promovarea obiectivelor comune de securitate cu aliații României. SRI contribuie într-o măsură importantă la fundamentarea deciziei strategice, la lupta împotriva unor riscuri și amenințări grave, precum evaziunea fiscală de amploare, corupția sau criminalitatea organizată și la o mai bună poziționare a României în arhitectura de securitate regională. Sunt elemente care mă determină să pornesc la drum cu multă încredere în potențialul acestei echipe de profesioniști.”

Cu referire la ce si-a propus să realizeze pe durata mandatului său, șeful SRI a transmis că el considerp esențială consolidarea performanței la nivelul SRI și a valorilor care au făcut ca SRI să se bucure de încrederea opiniei publice și să fie perceput ca o instituție racordată provocărilor prezentului, referindu-se la  la neutralitatea politică, discreția și eficiența instituțională.

Totodată, Hellvig a precizat că va avea în vedere o cooperare mai strânsă cu societatea civilă și cu mediul academic.

Eduard Hellvig punctează faptul că „o prioritate o constituie redefinirea cadrului legislativ necesar SRI în munca operativă, în acord cu argumentele Curții Constituționale și pe baza unui dialog cu societatea civilă, partidele politice și la nivel inter-instituțional”.

„Eu consider esențială consolidarea performanței la nivelul Serviciului și a valorilor care au făcut ca SRI să se bucure de încrederea opiniei publice și să fie perceput ca o instituție racordată provocărilor prezentului. Mă refer, în principal, la neutralitatea politică, discreția și eficiența instituțională. În ceea ce privește dimensiunea publică, aș vrea să precizez că voi avea în vedere o cooperare mai strânsă cu societatea civilă și cu mediul academic. (…) Totodată, cred că nevoia de informare a cetățenilor ne obligă la un maximum de transparență, în legătură cu rolul și activitatea SRI, desigur, în limitele permise de specificul activității unui serviciu de informații. Nu în ultimul rând, aș vrea să atrag atenția asupra faptului că performanța SRI trebuie susținută de o necesară evoluție normativă. În condițiile în care legislația în domeniul securității naționale datează de la începutul anilor ’90, e nevoie de un cadru adecvat provocărilor cu care ne confruntăm. O prioritate o constituie redefinirea cadrului legislativ necesar SRI în munca operativă, în acord cu argumentele Curții Constituționale și pe baza unui dialog cu societatea civilă, partidele politice și la nivel inter-instituțional. Eu sunt convins că prin dialog vom găsi cea mai potrivită soluție, care să permită SRI să-și îndeplinească misiunea și care, totodată, să respecte dreptul cetățenilor la viață privată.”

Agerpres: Care sunt primele impresii privind colaborarea cu adjuncții dumneavoastră?
Eduard Hellvig: Am găsit la SRI o echipă managerială și operativă solidă, care acționează în parametrii de performanță necesari îndeplinirii obiectivelor instituționale. De aceea, îmi doresc o cooperare cât mai reușită și sunt încrezător în acest sens, pentru că ne unește un obiectiv comun: apărarea securității naționale, într-un context deloc favorabil. 

Agerpres: În scurta perioadă de când ați preluat conducerea SRI, au avut loc evenimente importante, v-ați confruntat cu situații neprevăzute?

„Dintre evenimentele importante pentru activitatea Serviciului, doresc să subliniez vizita la București a directorului FBI, domnul James Comey, pe care am avut onoarea să îl primesc în prima zi de mandat. Am avut prilejul de a evalua direct relațiile dintre SRI și unul dintre principalii noștri parteneri externi și am discutat, totodată, liniile de acțiune comună viitoare pentru aprofundarea cooperării cu colegii americani, în cadrul Parteneriatului Strategic bilateral. Iar zilele trecute au avut loc manifestările prilejuite de bilanțul SRI pe anul 2014 și de împlinirea a 25 de ani de la înființarea Serviciului. Drept urmare, am intrat în detaliile activității din 2014, analizând măsurile necesare pentru creșterea performanței. În ceea ce privește evenimentele care să aibă un impact major asupra securității naționale, nu ne-am confruntat cu astfel de situații, din fericire, în condițiile în care traversăm o perioadă marcată de tensiuni regionale și de amenințări teroriste și cibernetice de tot mai mare amploare.

Agerpresd: Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică (COSC), coordonat de SRI, a demarat, la propunerea președintelui Iohannis, un proces de reanalizare a prevederilor legislative în domeniul accesului la datele de trafic informațional și al securității informatice — legile așa-zise Big Brother, declarate neconstituționale de CCR. Ați dat un orizont de adoptare de 3-6 luni. Este un interval de timp plauzibil?
„ Plec de la premisa că deciziile Curții Constituționale reprezintă baza de pornire a unui efort necesar și urgent de adaptare a legislației specifice la dinamica riscurilor. SRI nu are drept de inițiativă legislativă, așa că nu își poate asuma substituirea, pe fond, a competențelor de legiferare ale altor autorități. Însă instituția noastră este parte în procesele de consultare și avizare a proiectelor normative cu impact pentru securitatea națională. Drept urmare, Serviciul a semnalat necesitatea unui cadru în materie și a formulat propuneri menite să asigure echilibrul între asigurarea necesităților de interes public și protejarea libertăților individuale.

Deocamdată, vidul legislativ afectează potențialul operațional al Serviciului, cu consecințe greu de anticipat asupra securității naționale. Practic, SRI se confruntă cu restricții privind recursul la anumite capabilități tehnice, cu efecte negative în instrumentarea unor cazuri relevante în care este afectată siguranța națională. Și, din păcate, în majoritatea situațiilor, aceste capacități nu pot fi înlocuite cu alte mijloace de investigare. Nu vă ascund că în această sferă intră inclusiv amenințări de natură teroristă.”

Întrebat dacă a simțit presiuni politice asupra serviciilor, Eduard Hellvig a afirmat că au existat în trecutul apropiat situații în care s-a încercat atragerea Serviciului în jocuri politice și a punctat că e meritul echipei de profesioniști din SRI că a apărat neutralitatea politică a instituției.

Hellvig a transmis că „pentru a-și putea îndeplini menirea de a proteja securitatea națională, SRI trebuie să rămână în afara oricăror jocuri politice”, dând asigurări ca va face tot ceea ce ține de el în acest sens.

„Au existat în trecutul apropiat situații în care s-a încercat atragerea Serviciului în jocuri politice și e meritul echipei de profesioniști din SRI că a apărat neutralitatea politică a instituției. Așadar, putem constata că reforma profesională realizată în ultimii ani și-a dovedit valoarea. Eu cred că această reformă trebuie aprofundată în perioada următoare, astfel încât echidistanța politică a SRI să nu poată fi pusă vreodată sub semnul întrebării. Unul dintre principiile care mă ghidează este că un serviciu de informații al unei democrații consolidate nu are ce căuta în competiția politică. Pentru a-și putea îndeplini menirea de a proteja securitatea națională, SRI trebuie să rămână în afara oricăror jocuri politice și vă asigur că voi face tot ceea ce ține de mine în acest sens.”

Agerpres: Care sunt, în opinia dumneavoastră, principalele provocări pe care mediul de securitate le aduce în acest an din perspectivă internă?

Una dintre prioritățile fundamentale ale SRI este contracararea amenințărilor la adresa securității naționale asociate fenomenului corupției, în condițiile în care, în ciuda progreselor înregistrate, e necesară în continuare consolidarea capacității administrative de stopare a cazurilor de mare și mică corupție. Vom avea, totodată, în vedere deficiențele în accesarea fondurilor europene. Capacitatea de absorbție și administrare a acestor resurse continuă să reprezinte un punct nevralgic pe agenda publică.

Pe acest fond, am participat, în primele săptămâni de activitate, la prezentarea bilanțului câtorva instituții importante — DIICOT și MAI. Consider că aceste discuții publice și analizele directe realizate cu partenerii instituționali au configurat elementele unei strategii de acțiune comună pentru întărirea statului de drept. Eu cred că România se află în faza unui efort fără precedent în ultimii 25 de ani, menit să asigure supremația legii într-un stat de drept pe deplin funcțional. Iar rațiunile sunt foarte simple. Noi, în partea noastră de lume, nu avem decât două variante: ori ne ancorăm definitiv în spațiul valorilor democratice occidentale, ori eșuăm ca stat. Cazul Ucrainei trebuie, în opinia mea, să fie un permanent semnal de alarmă că nu există cale de mijloc. De aceea, România nu-și poate permite jumătăți de măsură în aplicarea legii și în respectarea normelor democratice. 

Referitor la colaborarea  cu instituțiile din justiție, în special cu DIICOT și DNA, șeful SRI a transmis că „responsabilitatea SRI  de a combate fenomene infracționale ce afectează grav securitatea națională determină SRI acționeze constant pentru asigurarea consistenței datelor puse la dispoziție instituțiilor de aplicare a legii”.

„Responsabilitatea SRI de a combate fenomene infracționale ce afectează grav securitatea națională ne determină să acționăm constant pentru asigurarea consistenței datelor puse la dispoziție instituțiilor de aplicare a legii. Acordăm, în acest sens, o importanță aparte operativității în transmiterea lor, pentru evitarea disfuncționalităților în planul probațiunii.

Cooperarea este cu atât mai necesară cu cât infracțiunile de corupție sau asimilate acestora, evaziunea fiscală care generează prejudicii majore bugetului de stat și constituirea de grupuri infracționale ridică, uneori, probleme de drept procedural, mai ales în contextul unei legislații fluctuante. Iar succesele înregistrate în sancționarea unor infracțiuni grave nu ar fi fost posibile fără un parteneriat consolidat în timp, cu eforturi adesea în cadrul unor echipe inter-instituționale pentru soluționarea cazurilor cu relevanță în planul securității naționale.”

Agerpres: Cum evaluați situația de securitate în contextul situației din zonă — Ucraina și Rusia? Implică și riscuri interne?

„Criza din Ucraina nu reprezintă, pentru moment, o amenințare militară iminentă și directă pentru România. Impactul este mai degrabă indirect, prin prisma riscului tensionării frontierei României, ca urmare a creșterii capabilităților militare și, implicit, a presiunii ruse în zona Mării Negre și pe întregul flanc estic al NATO. Deși sunt puțin probabile acțiuni agresive, sub formă de „război hibrid”, nu excludem demonstrații de forță și provocări din partea Rusiei. Spre exemplu, sunt posibile încălcări ale spațiului aerian național sau acțiuni de spionaj asupra exercițiilor aliate în Marea Neagră.

Actuala criză din Ucraina afectează interesele strategice ale României în regiune, în ansamblul lor — și mă gândesc la chestiunea securizării frontierelor UE și NATO, europenizarea Republicii Moldova, situația românilor din Ucraina, democratizarea regiunii extinse a Mării Negre și asigurarea securității energetice.

Direcția spre care se îndreaptă criza ucraineană — „o nouă Transnistrie la Marea Neagră” — este o perspectivă sumbră, pe care nu ne-o dorim. De aceea, ne preocupă în mod deosebit riscul adâncirii într-o spirală a tensiunii în zona Mării Negre și consecințele pentru România ale posibilei reveniri a Rusiei la Gurile Dunării. Pe fond, aș dori să subliniez că profilul strategic al României și rolul său în arhitectura de securitate sunt bine conturate, ca membru important al unor structuri politico-economice și politico-militare puternice (UE și NATO) și ca partener strategic al SUA, în măsură să asigure securitatea națională în actualul context tensionat.

AGERPRES: Fostul șef al SRI George Maior declara că Rusia duce „o politică de tip neo-imperial”, care ne împinge încet-încet spre un „neo-Război Rece”? Care este părerea dumneavoastră?
 Decizia Kremlinului de a retrasa arbitrar și unilateral granițele Europei, prin anexarea Crimeei, cu încălcarea suveranității Ucrainei, precum și a tuturor tratatelor asumate în timp de partea rusă, a provocat cea mai serioasă criză de securitate din spațiul euro-atlantic de la sfârșitul Războiului Rece. În mod evident, acțiunile Federației Ruse induc un climat de instabilitate și ne împing înapoi în logica raporturilor internaționale specifice Războiului Rece.”

Agerpres: Este terorismul o amenințare la adresa României?
„ Terorismul constituie, în prezent, cel mai îngrijorător risc din categoria celor asimetrice la adresa securității spațiului european și, în general, a întregii comunități internaționale. Extinderea conflictelor etnice și confesionale din Orientul Mijlociu și cronicizarea instabilității din nordul Africii au favorizat, în ultimii ani, intensificarea activității grupărilor teroriste, în special a celor fundamentalist-islamice.

Organizația Statul Islamic a devenit, rapid, un pol al jihadismului, postură din care lansează o apologie periculoasă a violenței generalizate, incluzând apeluri la a ataca țări, obiective și cetățeni occidentali. Consider că terorismul, ajuns la dimensiunile unei amenințări globale, nu mai poate fi combătut decât printr-o ripostă unitară, bazată pe alianțele politice și militare existente, care să utilizeze toate mecanismele de descurajare disponibile. În acest context, vizez o intensificare a schimbului de informații și expertiză cu partenerii noștri, în condițiile în care există riscul utilizării României ca teritoriu de tranzit al combatanților cetățeni europeni către și dinspre bazele Statului Islamic. Totodată, România, ca stat de graniță al UE, are un rol important în stoparea migrației ilegale dinspre Balcani, în condițiile amplificării afluxului de refugiați, în special din Siria.”

Totodată, întrebat dacă ar trebui numir curând șef la SIE, Eduard Hellvig a transmis că nu dorește să comenteze subiectul.

„Nu doresc să comentez acest subiect. Numirea șefilor serviciilor de informații face parte din prerogativele președintelui României.”

SE INTAMPLA IN ROMANIA ANULUI 2015: REVENIREA LA USL SI RAZBOIUL CONTINUA INTRE USL SI BINOMUL TRAIAN BASESCU & KLAUS IOHANNIS!

31 mart.

De la anunțul cu privire la desemnarea lui Eugen Teodorovici la Ministerul de Finanțe de vineri și până la depunerea jurământului, singurul care a făcut opoziție la numirea acestuia a fost Traian Băsescu. PNL a căzut sub imperiul silenzio stampa, iar PSD a mers mai departe fără nicio problemă cu nominalizările de miniștri. Într-un mod subtil, fostul președinte a făcut referire, în urma acestei numiri la finanțe, la o revenire a cuplului de șoc al politicii românești: USL.

Numirea lui Eugen Teodorovici a fost interpretată de Traian Băsescu drept o înțelegere între Ponta și Iohannis. Într-adevăr, chiar și premierul a spus că a ajuns la un consens cu președintele pe această numirea. Însă, Traian Băsescu a dat un semnal, care poate avea și o brumă de adevăr, acela că un consens în plan politic între PSD și Klaus Iohannis, cu PNL în spate, înseamnă continuarea USL-ului, dar în concubinaj.

Ceea ce spune Traian Băsescu nu este chiar de ignorat. La acest moment, toată lumea pare a fi mulțumită de faptul că sunt la putere – PSD are Guvernul, PNL are Președintele. PNL nu mai vorbește de moțiune, a uitat complet, iar PSD își vede liniștit de guvernare. PNL nu mai atacă deciziile Guvernului Ponta, ci stă cuminte deoarece Iohannis își dă, de cele mai multe ori, acordul. Singurele atacuri ale PNL, ca să nu se plictisească, sunt cele la adresa Președintelui Senatului sau la adresa conducerii Camerei Deputaților.

Totuși, ce urmărește și Traian Băsescu prin trasarea acestui scenariu? Trebuie subliniat că pe scena politică PSD și PNL sunt cele două mari partide, care împreună ocupă peste 80% din intenția de vot, ceea ce face ca diferența față de urmăritori să fie destul de mare. Astfel, se lasă și un spațiu gol al electoratului de aproximativ 20%, care rămâne la discreția partidelor mici. Tocmai acest spațiu este vizat de Traian Băsescu, cel care face o opoziție clară atât la Guvernul Ponta, cât și la Klaus Iohannis, adică la PSD și PNL.

Ciudat sau nu, reluăm conflictul din urmă cu 3 ani, atunci când toată clasa politică era coalizată împotriva lui Băsescu și PDL. Democrat-liberalii sunt scoși din schemă pentru că fac parte din PNL, dar Traian Băsescu are PMP, care de fiecare dată când iese în public fostul președinte cu o declarație, apare și un comunicat al liderilor partidului.

Însă, rolurile sunt schimbate în acest moment. În 2012, Traian Băsescu era ținta atacurilor venite din partea USL (PSD și PNL) cu scopul de a-și crește potențialul electoral. Mandatul lui Traian Băsescu a fost o temă principală în campania din 2012, iar tocmai acest lucru a adus USL la un scor de 60%. Lucrurile s-au schimbat acum, iar cel care are nevoie de conflictul din urmă cu 3 ani este tocmai Traian Băsescu.

PMP este la un scor de 5-6%, ceea ce este extrem de puțin pentru a conta foarte mult pe scena politică. Prin întreținerea conflictului dintre Traian Băsescu și PNL – PSD, PMP se poziționează drept singurul partid de opoziție, singura alternativă la cei care conduc clasa politică la acest moment. Pe retorica folosită de USL în 2012 încearcă Traian Băsescu să câștige electorat în vederea alegerilor din 2016.

Revenirea conflictului USL – Traian Băsescu în acest an începe să ia contur, iar poziționările din ultima perioadă de pe scena politică fac ca un simplu zvon să devină realitate. Însă, există și pierzători în toată această bătălie – partidele de sub protecția PSD, mai puțin UNPR. PC și PLR sunt partidele afectate de acest război, deoarece ele vor fi etichetate ca fiind protejații și aliații PSD, în vreme ce UNPR va merge pe mai departe sub umbrela social-democraților.

IGGY AZALEA – WORK!

31 mart.

CHARLI XCX – BREAK THE RULES!

31 mart.

BELLA THORNE – CALL IT WHATEVER!

31 mart.

%d blogeri au apreciat: