Tag Archives: ROSIA MONTANA

ANTONESCULE NU TE MAI ASCUNDE DUPA CIRES: „EXISTA UN TRIUNGHI AMOROS ANTONESCU – BASESCU – DNA!,E O MIZERIE!,POATE ITI ADUCI AMINTE DE AFACEREA ROSIA MONTANA ,FRANK TIMIS & ADINA VALEAN,PENTRU CARE AI SACRIFICAT USL SI ULTIMUL PARTID ISTORIC-PNL!

26 Feb

Antonescu: Nu există un triunghi amoros Antonescu-Băsescu-DNA. E o mizerie!

 
basescu-antonescu-dc1-640x428

Liderul PNL, Crin Antonescu, a atacat presa care, în urma ultimelor probleme cu legea ale greilor PNL, a lăsat să se înțeleagă că ar putea fi vorba despre epurări politice și a spus că totul este o mizerie incredibilă, pe care nu o credea posibilă niciodată. 

”Eu de vreo 20 de ani și mai ales de vreo 5 am auzit despre mine și despre PNL, credeam că am auzit tot ce se putea auzi. În aceste zile se întâmplă însă ceva ce nu am crezut că poate fi posibil, chiar dacă ura întunecă dreapta judecată.

Nu mi-am putut imagina că cineva m-ar putea acuza de implicarea mea în justiție sau a colegilor mei în anchete ale DNA, ale justiției.

A insinua înțelegeri între mine-Traian Băsescu și DNA, că este un triunghi, este cea mai mare mizerie și din respect pentru aceste publicații îi rog să înceteze. Știm și avem bănuieli anunțate pe care le menținem despre implicarea lui Traian Băsescu în justiție, intervențiile brutale. PNL este singurul partid care nu a intervenit în mersul justiției, chiar dacă atâția și atâția dintre noi au avut probleme cu justiția.

În mulțumesc domnului Cristian David pentru atitudinea sa, care a preferat să se retragă pentru a nu afecta imaginea partidului.

A împinge mizeria până la a asocia implicarea mea în treburile justiției, este ceva ce nu am crezut că se poate întâmpla”

Frank Timis, la acea data Executive Charman al Companiei Gabriel Resources.  Frank Timis a insotit permanent. In repetatate randuri ne-a povestit, fara retinere ca a dat spaga imensa lui Traian Basescu si Radu Berceanu, pentru a-i facilita exploatarea la Rosia Montana si acestia il duc cu vorba. Era contrariat! Banuiesc ca l-au dus cu vorba si i-au luat banii in ontinuare.
Cu ceva timp in urma am vazut-o pe Adina Valean, foarte activa propunand amendamente la Comisia Europeana pentru relansarea exploatarii la Rosia Montana, aducand multe motivari in acest sens. Atunci mi-am zis ca i s-a dat nada Adinei Valean si ea muscat. Ei bine aceasta muscatura a ei il costa scump acum pe Crin Antonescu si implicit pe noi. Desfiintarea USL este o mare tradare a lui Antonescu, care evident este santajat de Basescu. Acesta din urma a stiut din prima clipa ca Adina Valean va pica precum musca in lapte, dupa ce el l-a praduit pe Timis ani de zile. Restul comentariilor sunt vorbe goale. Crin nu mai are iesire din aceasta situatie si va juca strict cum ii va canta Basescu. I-a prins mana in usa. Incercati sa-i luati un inerviu lui Frank Timis. Vorbeste fara retinere despre Basescu si veti afla informatii incredibile.

Anunțuri

LIDERUL LIBERAL CRIN ANTONESCU A DECLARAT LA CONFERINTA DE PRESA A USL „PROIECTUL GUVERNULUI PRIVIND ROSIA MONTANA VA FI RESPINS ,DAR IATA CE A DECLARAT LIDERUL PSD VICTOR PONTA PRIVIND PROIECTUL LEGII CADRU A EXPLOATARII ROSIEI MONTANE!

11 Noi

Proiectul Guvernului privind exploatarea de la Roşia Montană, care a scos mii de oameni în stradă în ultimele două luni, va fi respins luni de Comisia special creată în Parlament, urmând însă să fie elaborată o lege cadru care să stabilească criterii generale pentru exploatările viitoare, a transmis luni liderul PNL Crin Antonescu.

antonescu_ponta_42781500

Antonescu a anunţat, luni, după şedinţa USL la care a participat și liderul PSD Victor Ponta, că se va da raport de respingere la proiectul de lege privind exploatarea minieră de la Roşia Montană.

Crin Antonescu a precizat că, în şedinţa USL, s-a ajuns la consens pe acest subiect. Acest proiect va fi respins, a spus Crin Antonescu, precizând că o nouă lege va stabili criterii generale pentru exploatările viitoare.

„Pentru comisia specială care azi îşi va da obştescul sfârşit şi va da vot final… principiul este următorul: raport de respingere pentru actualul proiect al Guvernului şi în concluzii se vor face câteva recomandări majore pentru constituirea unui cadru legislativ”, a anunţat Antonescu.
Ce a spus Ponta

Victor Ponta a declarat, luni, după şedinţa USL în care s-a decis ca proiectul de lege transmis de Guvern să fie respins de către Comisia parlamentară specială, că proiectul minier de la Roşia Montană s-ar putea face în baza Legii cadru care urmează a fi elaborată de Legislativ. Ponta a anunţat după şedinţa USL că PSD şi PNL susţin împreună, în Parlament, elaborarea unei Legi cadru privind toate proiectele miniere.

„Am exprimat o poziţie de susţinere a proiectelor economice mari, şi asta e. Dacă proiectul de lege nu a fost suficient de bun, înseamnă că următorul va fi mult mai bun şi va acoperi toate criticile de bună credinţă, care vor fi luate în considerare şi acoperite de Legea cadru”, a spus Ponta.

Ponta a precizat că această lege va prevedea un cadru pentru toate proiectele miniere, nefiind necesar ca Guvernul să facă o Hotărâre în care să fie cuprinse condiţiile de exploatare.

„Noi avem peste 500 de mine închise şi zeci de mii de locuri de muncă pierdute şi există proiecte pentru foarte multe dintre acestea de a fi redeschise. Trebuie însă o Lege cadru care să specifice foarte clar, să fie asumată de Parlament şi această lege cadru o susţinem împreună. Din declaraţiile politice înţeleg că o susţin şi celelalte forţe politice care spuneau că nu vor legea, dar vor exploatarea. Condiţiile de exploatare sunt scrise în licenţe de exploatare, iar licenţe emite Guvernul în baza legii de câte ori este nevoie”, a spus Ponta.

Întrebat dacă decizia USL de a respinge în Comisia parlamentară proiectul de lege elaborat de Guvern şi transmis Parlamentului este un eşec, Ponta a răspuns: „Cum vreţi dumneavoastră. De ce e un eşec? Sigur că eu aş fi vrut să se facă exploatarea în baza unei legi. Dar Parlamentul a decis că vrea să facă Lege cadru. Mi se pare o soluţie foarte bună şi o susţin”.

Comisia pentru proiectul de la Roșia Montană va da votul pe proiectul înaintat de Guvern luni, la ora 18.00.

PREMIERUL VICTOR PONTA IL ATACA PE CRIN ANTONESCU SI PE „LIBERALII”SAI:” S-A FORMAT O NOUA MAJORITATE A PSD-ului,DATORITA „RADICALISMULUI IN PRIVINTA CAZULUI ROSIA MONTANA!

23 Oct

Victor Ponta a fost comentat astăzi despre noua majoritate a PSD-ului formată fără partenerul alianță, PNL, și despre votul comisiei speciale a Parlamentului pentru Roșia Montană.

antonescu_ponta_42781500

Ponta declarat că s-a vorbit despre proiectul Roșia Montană vineri când erau prezenți atât Crin Antonescu cât și președintele comisiei, Darius Vâlcov.

„Opțiunea mea este următoarea: Nu pretind că ce a făcut guvernul este perfect (..) dar a avut curaj să pună aceasta problemă pe masă. Dacă se stabilește alt cadru, eu ,ca Guvern, voi aplica ceea ce decide Parlamentul.
„ În comisie pe bună dreptate s-a format o majoritate pe bună dreptate împotriva colegilor de la liberali care erau prea radicali, după ce susținuseră proiectul acum erau din nou împotrivă, mâine o să fie iar pentru. Nu e în regulă” , a declarat Victor Ponta.

De asemenea, Ponta a declarat că nu este interesat de o majoritate fără PNL, ci de o decizie clară: „Ce facem în general cu exploatările de resurse naturale? Ne dezvoltăm ca țară sau nu ne mai dezvoltăm?, a adăugat Victor Ponta.

Privind cele 30 zile în plus pentru comisia specială a Parlamentului pentru Roșia Montană, Victor Ponta spune că sunt justificate, fiind necesare pentru discuții.
În legătură cu protestul de la Casa Albă, Ponta a reiterat ideea potrivit căreia este un gest foarte democratic.

„În general, la Casa Albă protestează sute, mii de oameni. Faptul că au fost doar trei doamne am luat-o ca pe un semn bun”
Victor Ponta a comentat și majoritatea PSD nou-formată în Parlament, spunând că nu și-a dorit-o.
„Nu mi-am dorit majoritatea, s-a întâmplat. Eu îmi doresc să guvernez până în 2016 într-o majoritate USL, însă cu cât majoritatea e mai puternică și solidă, cu atât mai bine.

„Apropo că vorbeam în America, despre stabilitate, eu ce să zic că depind de un vot? Cine are încredere într-o țară în care în orice zi se poate întâmpla ceva? Am promis că o sa am un guvern care o să reziste”, a declarat Victor Ponta.

PREMIERUL VICTOR PONTA DESPRE PROIECTUL ROSIA MONTANA:”GUVERNUL VA APLICA CE DECIDE GUVERNUL!”

23 Oct

Premierul Victor Ponta a declarat marţi seară că în cazul în care se decide în Comisia specială privind exploatările de la Roşia Montană că proiectul Guvernului nu e bun şi face un alt cadru din care scoate lucrurile controversate, Executivul va aplica decizia Parlamentului.

Victor-Ponta-qmagazine1

„Noi am discutat vineri, la USL, iar opţiunea mea este următoarea: eu nu pretind că ce a făcut Guvernul este perfect şi nu vă puteţi atinge de legea Guvernului, am pretins un singur lucru – că după 15 ani în care nimeni nu a avut curaj să pună pe masă problema exploatărilor de aur, Guvernul ăsta, aşa cum a fost el, a avut curaj să pună problema pe masa Parlamentului. Dacă în comisie se decide că nu e bine ce a făcut Guvernul şi face un alt cadru din care să se scoată lucrurile controversate, în care să se dea garanţii în plus pentru orice fel de exploatare, eu, ca Guvern voi aplica ceea ce decide Parlamentul”, a spus Ponta, la B1 TV.

El a adăugat că în comisie s-a format ”cumva” o majoritate împotriva liberalilor care erau prea radicali, iar după ce la un moment dat au susţinut proiectul acum se declară cu totul împotrivă.

„Nu mă interesează să am o majoritate fără PNL, mă interesează ca în cadrul comisiei şi al Parlamentului să se ia o decizie clară, ce facem, în general, cu exploatările de resurse naturale, nu doar pentru Roşia Montană, facem sau nu facem, ne dezvoltăm ca ţară sau nu ne mai dezvoltăm. De aceea au fost cele 30 de zile de prelungire ale (n.r. – activităţii comisiei) pentru ca în cadrul comisiei să se discute nu la modul populist, sau cum ar da bine la televizor, sau cum o să se bucure manifestanţii din stradă. Aşa cum Guvernul şi-a asumat toate criticile, toate supărările – au fost şi la Washington trei doamne care protestau, e foarte democratic să protestezi, în general la Casa Albă protestează cu sutele, cu miile, faptul că au fost doar trei am luat-o ca pe un semn bun, nu e o problemă asta – acum e treaba Parlamentului să spună nu Guvernului, nu aţi făcut bine, trebuie să faceţi aşa”, a completat premierul.

LIDERUL PNL,CRIN ANTONESCU”TANAR SI NEHOTARAT”,ATACA DIN NOU GUVERNUL USL,PE TEMA ROSIEI MONTANA!

22 Oct

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, marţi, că din punctul de vedere al liberalilor proiectul privind exploatarea minieră de la Roşia Montană înaintat de Guvern nu poate fi susţinut şi nu va fi susţinut.

crin_antonescu-310x275

„Ea , Comisia specială a fost creată şi mandatată de plenul Parlamentului pentru a aviza, într-un fel sau altul, cu raport de susţinere sau de respingere, un anumit proiect de lege, anume cel iniţiat de Guvern, pe care noi nu l-am susţinut, nu-l susţinem, nu-l susţinem nici în Comisie. Se punea problema astăzi dacă suplimentarea mandatului înseamnă şi un nou mandat de conţinut, în sensul elaborării sau propunerii unui nou proiect de lege sau dacă se limitează la vechiul mandat, pentru care Comisia are dreptul să ceară încă o prelungire. A rămas limitat la vechiul mandat şi, din punctul acesta de vedere, nouă nici nu ne trebuie 10 zile sau câte mai sunt, 15, până în 10 noiembrie, pentru că punctul nostru de vedere este foarte clar: proiectul înaintat de Guvern pe Roşia Montană nu poate fi susţinut şi nu va fi susţinut. (…) Pentru a construi un alt proiect de lege care să reglementeze, de exemplu, într-o manieră generală, exploatările auro-argentifere sau pentru a discuta legea minelor sunt situaţii diverse”, a spus Antonescu.

Potrivit acestuia, Legea minelor este în discuţie, pe traseul parlamentar.

„Legea minelor este în discuţie, este pe traseul parlamentar, putem discuta acolo, dacă vrem un nou proiect special pentru exploatările auro-argentifere, nu doar din perimetrul Roşia Montană, ci din întreaga suprafaţă a ţării. Pentru asta nu trebuie o Comisie specială”, a precizat preşedintele PNL.

Activitatea Comisiei speciale care analizează proiectul de explorare de la Roşia Montană a fost prelungită până pe 10 noiembrie, a anunţat preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.

Astfel, Birourile permanente reunite ale Parlamentului au decis marţi să amâne termenul de depunere a raportului pe care această comisie îl va face cu privire la proiectul minier.

LOBBY AMERICAN PENTRU VIZITA PREMIERULUI PONTA ” BLAIR IN BALCANI”IN USA.MIZA,SOROS SI ROSIA MONTANA!

17 Oct

La un an și jumătate după ofensiva sa asupra regimului Basescu, PSD-ul au redescoperit America, adică lobby-ului. O demonstrează un studiu al Democracy Institute din SUA, care anunță vizita lui Ponta la Washington și condiționează succesul economic și democratic al României de inițierea proiectului Roșia Montană și exploatarea gazelor de șist. Altfel, țara va bascula către…Rusia.

Ponta_Basescu_Blair_Thatcher-300x199

Diletantismul total demonstrat în vara anului 2012 a dispărut după un an şi jumătate la putere a lăsat loc unor mişcări ceva mai subtile, iar Victor Ponta a reuşit să pozeze astfel, la Democracy Institue din SUA, în ”Blair din Balcani”, sprijinitorul investitorilor străini şi creatorul unei Românii-tigru balcanic. Nimic însă în studiu despre al doilea om în stat, candidatul, încă, al USL la preşedinţie. Să fie rândul liberalilor să fi uitat să-şi caute propriile resurse de lobby?

”Pe scurt, Ponta va veni la Washington, timp în care va explica avantajele pe care le-ar avea în România unele dintre cele mai importante companii energetice americane. Ponta are dreptate când spune că România ar transmite un mesaj catastrofal, cum că nu este un partener de încredere, că ţara sa nu este deschisă către investiţii, dacă respinge proiectul Roşia Montană”, se arată într-un material publicat cu o zi in urma de Democracy Institute, la Washington, sub titlul ”Tigru balcanic sau balta din Balcani? Amenintarea de astazi la adresa viitorului economic al Romaniei’’. Autorul materialului este fondatorul Democracy Institute, Patrick Basham, membru al Cato Institute, unul dintre cele mai influente think tank-uri din SUA si din lume.

Citând copios din New York Times, BBC şi Financial Times, dar şi din Evenimentul Zilei, instituţii de presă care aruncau o lumină cât se poate de proastă asupra lui Victor Ponta în vara anului trecut, studiul Democracy Institute prezintă România drept un ”Tigru balcanic”, cu perspective de creştere aproape nebănuite, îl prezintă pe Victor Ponta ca pe un ”Blair al Balcanilor”, dar arată că România are de ales între două drumuri. Este remarca cu care se încheie un material de 35 de pagini. Alegerea este între a deveni membri ai Organizaţiei pentru Cooperare si Dezvoltarea Economica sau nu. Conditia este demonstrarea faptului ca Romania are o economie de piata de succes si o democraţie funcţională. Iar, în lumina acestui material, România va demonstra că are o economie funcţională de succes, dacă va da undă verde proiectului minier de la Roşia Montană şi exploatării gazelor de şist.

Afacerea Roşia Montană, strâns legată de cea a gazelor de şist, în viziunea autorului, ocupă cea mai amplă secţiune a materialului despre România, circa un sfert, şi conţine datele cele mai bine actualizate.

Aşadar, România nu poate intra în clubul select al ţărilor OECD, candidat fiind de ani de zile, dacă nu va renunţa la patru munţi plini de minereuri rare şi dacă nu va oferi unor companii americane din domeniul energiei licenţe de exploatare a gazelor de şist. Polonia, Cehia, Slovacia şi Polonia sunt membre OECD din anii 1990. Estonia şi Israelul au aderat în urmă cu doi ani. Însă aici, chiar membru fondator, este Turcia, o ţară cu un dosar democratic mai mult decât îndoielnic, atât în 1961, cât şi acum. Pentru a nu mai vorbi de Grecia sau Spania anilor ’60, la fel, membre fondatoare. Să fie miza intrării în OECD obţinerea cu adevărat a statutului de membru deplin al UE, negrevat de un MCV, căci se ştie că Washingtonul este cel mai bun ambasador la UE al României?

Dacă decidenţii sau intelighenţia americană nu ştiu prea bine cine este Victor Ponta, le transmite studiul citat. Ponta este ”Blair din Balcani”, după cu se intitulează o secţiune a materialului. ”El proclamă aşa-zisul ’Model românesc de management al crizei si reconstrucţie post-criză.’” Iar apoi materialul citează site-ul Guvernului României, unde Ponta vorbeşte despre statul social, statul de drept şi justiţie socială, care poate ar contribui la creştere economică, nu numai în România, ci în întreaga UE.

”Care este abordarea economică a lui Ponta?”, se întreabă autorul materialului. ”Planul său pentru România îl declară încrezător că ”Romania is ready for business!” Pentru asta, el susţine un model de creştere economică bazat pe ’mai multe locuri de muncă, mai puţine taxe şi mai puţină birocraţie.’ Modelul lui ’combină într-un mod fericit disciplina fiscală cu stimularea inteligentă a creşterii, atrăgând investiţii şi creând locuri de muncă, pe fondul justiţiei sociale, egalităţii şi solidarităţii.”

Şi, mai continuă autorul, ”pe scurt, viziunea sa politică se bazează pe privatizări, bugete echilibrate, disciplina cheltuielilor bugetare şi liberalizarea preţurilor. El caută să vândă pachete minoritare la companiile de stat. Logica sa este că investitorii privaţi vor îmbunătăţi managementul acestor companii şi vor oferi capital pentru modernizare. Se estimează că nişte companii de transport şi energetice mai eficiente vor aduce un procent la PIB-ul României.”

Redăm integral secţiunea materialului Democracy Institute care vorbeşte despre protestele împotriva proiectului de la Roşia Montană.

”Faptele nu contează! Campania pentru a opri proiectul miniere de la Roşia Montană”

”Sunt două motive – unul independent şi unul politic – pentru care campania zgomotoasă pentru a opri proiectul Roşia Montană merită analizată. Primul motiv este că obiecţiile de factură intelectuală la adresa proiectului amintesc de puterea apelurilor şi bunelor intenţii care pleacă însă de la neinformare pentru a provoca mania membrilor educaţi (dacă nu chiar celor mai educaţi) ai societăţii.

Motivul politic referitor la campania Roşia Montană este că aceasta demostrează capacitatea uluitoare a mişcării ecologiste internaţionale şi a finanţării sale externe de a orchestra şi de a coregrafia opoziţia internă la un proiect de dezvoltarea sustenabil din punct de vedere al mediului.

Proiectul pentru extinderea şi modernizarea minei de la Roşia Montană a fost amânat timp de un deceniu din cauza dezbaterii impactului asupra mediului. Ecologişti autodeclaraţi susţin că mineritul va distruge vârfurile munţilor şi sunt preocupaţi mai ales de folosirea cianurii în procesul de extracţie, cianuri care riscă să contamineze apa freatică.

Acum, zona Roşia Montană este departe de a fi un mediu înconjurător virgin. De fapt, mediul regiunii se află într-o stare proastă. Ironia, care nu a avut parte de publicitate, este că, mai degrabă decât să dauneze mediului, proiectul este foarte bun pentru acesta. De fapt, la fiecare dintre îngrijorările protestatarilor s-a răspuns deja. Spre exemplu, un raport din 2010 al Comisiei Europene redactat pe baza rapoartelor experţilor independenţi arată că ”tratamentul cu cianuri este metoda aleasă în industria aurului în toată lumea, 90% din cele 2.500 de tone de aur produse în fiecare an fiind extrase în acest fel.” (aici studiul citează publicaţia română de limba engleze Nine O’Clock).

O asemenea tehnologie modernă sofisticată va permite proiectului să producă apă uzată cu o concentraţie de cianură mai mică decât cea din cana zilnică de cafea. Nivelul cianurilor la Roşia Montană va fi de trei ori mai mic decât cel din proiectele comparabile din Finlanda şi Suedia (3,5 părţi la un milion, faţă de 10 părţi la un milion), două ţări recunoscute pentru modul responsabil şi sigur de utilizare a cianurilor şi a altor substanţe toxice.

Din păcate, lupta pentru Roşia Montană nu a fost niciodată o competiţie între mai multe seturi de fapte şi argumente. Dimpotrivă, de la debutul ei, a fost ”o luptă strict politică”, potrivit analistului Bogdan Chirieac. El nu găseşte substanţa campaniei împotriva proiectului minier, pentru că oponenţilor le lipsesc atât argumentele tehnice convingătoare, cât şi cele economice.

Dimpotrivă, Chirieac argumentează că proiectuil Roşia Montană este o daună colaterală a unei lupte politice mai mari între liderii politici ai ţării.

Se află oare proiectul Roşia Montană în spaţiul politic nepotrivit, la momentul nepotrivit? Desigur, altfel ar fi greu de explicat de ce, la numai 40 de km de Roşia Montană se dezvoltă un proiect care foloseşte aceeaşi tehnologie, dar care nu a întâmpinat nicio opoziţie politică.

În România există un număr destul de mic de oponenţi dedicaţi, bine intenţionaţi şi pasionaţi ai proiectului Roşia Montană. Abilitatea lor de a organiza proteste eficiente, de a capta atenţia presei externe şi interne şi de a avea impact asupra procesului politic reflectă mult mai mult decât angajamentul lor faţă de cauza ecologistă.

Mai degrabă, succesul campaniei de până acum este rezultatul unei campanii bine organizate şi bine finanţate de către marile ONG-uri internaţionale, precum Greenpeace, Earthworks şi Friends of the Earth, şi de către mulţi membri ai acestor organizaţii, activişti şi agitatori. De aici, spre exemplu, capacitatea lor de a produce clipuri sofisticate şi prezentări care informează greşit publicul, dar o fac într-un mod foarte emoţionant şi foarte eficient.

Finanţatorul-cheie şi pe termen lung al acestei campanii este George Soros, miliardarul de origine maghiară, care este bine cunoscut studenţilor americani pentru sprijinul oferit cauzelor politice liberale şi de stânga. Organizaţiile lui includ Soros Foundation Romnia, care a oferit câteva milioane de dolari de-a lungul anilor unor grupuri precum Open Society Institute, CEE Trust, Foundation for Civil Society Development şi Foundation for Partenership. (pentru acest paragraf studiul citează articolul ”Deşi are Quinta spartă, George Soros merge servit în Piaţa Universităţii, publicat de Evenimentul Zilei”.)

În cazul în care călătoriţi în România, nu puteti evita discuţiile despre rolul lui Soros, locuitorii exprimându-şi îngrijorarea faţă de influenţa lui asupra procesului de decizie din ţară. Străzile din Bucureşti sunt şi ele preocupate de rolul lui Soros, dar şi de cel al guvernului rus, iar inamicii politici ai premierului Ponta îi incurajează şi ii susţin pe aceşti opozanţi.”

CIRCULA PE NET.SCRISOAREA DESCHISA A EUGENIEI VODA CATRE CNA PE TEMA PROIECTULUI MINIER ROSIA MONTANA!

13 Oct

De ce e „bun pentru România” un Lac Otrăvit, mai mare decît Monaco?.

1381601040522728_580479435296811_458796099_n

Am citit că pe marginea subiectului Rosia Montană s-au strîns la CNA, în ultimele luni, în jur de 2000 (două mii!) de „sesizări, plîngeri, reclamaţii”. Şi totuşi, incredibil, acest subiect major, de interes naţional, nu a încăput pînă acum pe ordinea de zi a nici unei şedinţe a dumneavoastră.

Prin prezenta scrisoare deschisă – pe care o puteţi înregistra şi ca pe o „plîngere deschisă” – solicit membrilor CNA stoparea imediată şi totală a reclamelor legate de Roşia Montană, care au invadat audiovizualul românesc.

Aceste reclame contravin dispoziţiilor legale privind informarea corectă a publicului. Pînă şi la reclamele unor medicamente care se eliberează fără reţetă, privitorul e avertizat obligatoriu: „Citiţi cu atenţie prospectul”. Pe cînd la reclamele aşa-zisului „minerit modern”, nu! El e „BUN PENTRU ROMÂNIA”, se repetă în diverse feluri, pe mai toate canalele, în neştire, însoţit de somaţia „Spune Da mineritului!”, ca într-un fel de referendum privat, al unui stat în stat! Iar pe internet, de mii de ori, pe orice ai da click, orice ai căuta – un film, un autor, un bilet de avion, o reţetă de bucătărie, orice -, ţi se înfige în ochi, zbang!, „Spune Da mineritului!”… Într-un fel, e de înţeles: pe seceta asta, nici banii RMGC nu au miros. Şi totuşi, cînd e vorba de un subiect care a răvăşit România, şi care e încă în dezbatere naţională, nu credeţi că aţi putea găsi modalitatea legală de a stopa tot acest veritabil dezmăţ publicitar, generator de confuzie? Am văzut, în arhiva CNA-ului, că în 2009, după multiple tergiversări, a fost interzisă o campanie publicitară RMGC, pe aceeaşi temă, pentru că vehicula sume inexacte (cu care ni se povestea, în reclame, cîte şi mai cîte am fi putut noi face!). Vi se pare că enunţul „bun pentru România” e mai puţin inexact decît o simplă cifră? Vi se pare că, de la acea campanie care – o spunea atunci o voce a CNA-ului – „dezinformează şi manipulează, spune mari neadevăruri”, s-a schimbat ceva? Aceste noi reclame contravin Codului de practică în publicitate ( art 1.3, potrivit căruia „comunicarea trebuie să evite orice afirmaţie sau reprezentare care ar putea înşela consumatorii, inclusiv prin omisiune, sugerare, ambiguitate ori exagerare”; sau art. 5.1, potrivit căruia „anunţatorul trebuie să fie în măsură să probeze veridicitatea datelor, descrierilor, afirmaţiilor folosite în comunicare”). Toată această campanie încalcă şi art.114 din Decizia nr 187 privind Codul de reglemetare a conţinutului audiovizual (nu mai invoc şi alte articole, pentru că, desigur, CNA-ul ar putea găsi rapid argumentaţia juridică pentru o hotărîre dreaptă, cu condiţia să vrea!). Şi, pentru credibilitatea instituţiei dumneavoastră în ochii opiniei publice, ar fi bine să vrea! Cred că CNA-ul ar trebui să merite să fie perceput nu ca o sumă de funcţionari care distribuie licenţe şi sancţiuni, mereu atenţi la recomandările celor care i-au recomandat acolo, şi cu atît mai puţin ca un spaţiu al unor sinecuri, ci ca un for intelectual, al unor conştiinţe independente, arse de dorul sănătăţii audiovizualului românesc…

Se ştie, un bun mercenar al publicităţii poate face credibil absolut orice mesaj; el poate să ne convingă şi de raportul dintre fericire şi soda caustică, şi de efectul razelor de lună asupra galoşilor de gumă; nu degeaba a avut atîta succes titlul: „Nu-i spuneţi mamei mele că lucrez în publicitate, ea crede că sunt pianist într-un bordel!”… „Bun pentru România”? De ce am crede nişte oameni de pe stradă, culeşi din toată ţara, cu oraşul scris pe ecran, care ne spun, implicit şi explicit, că proiectul „e bun”, şi nu am crede, în schimb, PROFESIONIŞTII acestei ţări (geologi, chimişti, economişti, arhitecţi) care ne spun – e drept că mult mai rar, şi nu în spaţiile publicitare – că NU e deloc bun?! Printre altele, toată această lungă poveste, „Roşia Montană”, e un exemplu de umilire publică a profesioniştilor, care nu au un cuvînt hotărîtor şi limede de spus, acoperiţi fiind de hărmălaia politicienilor şi de tradiţionalele cozi de topor.

În economie, ca şi în medicină, primul principiu care ar trebui să funcţioneze ar fi: în primul rînd să nu faci rău. Dacă românul neinformat ar citi „prospectul” s-ar îngrozi: cine ar mai lua un medicament dacă ar afla că, la capătul unui tratament paliativ, s-ar trezi, în proporţie de 100%, cu o uriaşă tumoră malignă pe faţă? Şi ce altceva decît o tumoră pe faţa României ar fi acel lac otrăvit uriaş, mai mare decît Monaco, rămas în Apuseni în urma exploatării? Cu siguranţă că nu poţi fi decît solidar cu minerii din Roşia Montană şi cu problema de fond: ei au dreptul la muncă şi dreptul la demnitate, la fel cum au – sau ar trebui să aibă – şi oamenii din Delta Dunării, şi din Bucovina, şi de oriunde din România. Dar aceşti „roşieni”, aflaţi în epicentrul unei situaţii conflictuale, sunt azi în situaţia de a nu mai vedea pădurea din cauza copacilor. Dacă ar citi cu atenţie „prospectul”, şi dacă l-ar înţelege la dimensiunile lui de perspectivă, aceşti oameni ar respinge, ei înşişi, mutilarea ţării lor. „Ţara moţilor”, aşa se chema impresionantul documentar despre Apuseni, al lui Paul Călinescu, premiat, în 1939, la Veneţia… Dacă vrei să salvezi ce e frumos în ţara ta, nu înseamnă că eşti păşunist, nu înseamnă că eşti eco-anarhist, nu înseamnă că vrei să vezi Apusenii plini de „Fefelegi” şi de ciobani Ghiţă care caută o reţea de socializare în pustie, nu înseamnă nici că vrei să reduci România la o „grădină botanică” (deşi, la rigoare, e de preferat să fii sărac într-o grădină botanică, decît sărac într-un mediu toxic)! Nu înseamnă că nu ţi-ai dori o ţară civilizată, cu industrii puternice, nu înseamnă că nu întorci capul de cîte ori treci, de pildă, prin Drumul Taberei, pe lîngă un maidan de pe care tot nişte „investitori” au ras Tricodava, cîndva o fabrică faimoasă, sau că nu ţi se strînge inima cînd vezi, la televizor, dinamitarea unui furnal de uzină părăsită… Pentru că toate au însemnat oameni, ani, viaţă, sacrificii, pe altarul unei false industrializări; toate sunt ca un spectru al Eşecului, care nu ne dă pace…

Să compari Roşia Montană, acest proiect industrial faraonic, care riscă să ne urîţească şi să ne îmbolnăvească Transilvania, cu succesul autohton al unei celebre uzine de automobile, e aberant! Să spui că un refuz al acestei investiţii e un semnal negativ pentru investitori, e la fel de aberant. Investitorii nu sunt nişte sperioase domnişoare de pension; Dumnezeul lor e unul singur: Profitul. Faptul că România refuză să-şi desfigureze o zonă istorică, cu cea mai veche atestare documentară, faptul că refuză să înlocuiască un paradis natural cu acea baltă cianurată mai mare decît Monaco, nu ar pune pe nimeni pe fugă, dimpotrivă! Ceea ce contează mai mult, pentru investitori, e să fim o ţară corectă, fără şpagă, fără loc fruntaş în topul comisioanelor ilicite, şi cu o legislaţie coerentă. Iar uneori, pentru „imaginea României”, e mult mai important un rest de demnitate, decît gramele de aur pe cap de locuitor!

Am auzit şi văzut, la televizor, reprezentanţi RMGC, ca nişte mutanţi ai patriotismului, cu figuri inocente şi cu un discurs obsesiv, gen „bun pentru România”; dar cînd vine vorba de slalomul printre ilegalităţi, cu care a început ceea ce s-ar putea chema „lungul drum al Roşiei către moarte”, „şeful” îl ia în braţe pe „eu sunt mic nu ştiu nimic”, eu sunt „nou”, eu sunt venit „după”!

Un impact economic minor şi tranzitoriu nu justifică, în nici un fel, desfigurarea feţei României, cu grave consecinţe asupra „subconştientului nostru colectiv”. Pentru că una e să ştii că ai o ţară cu frumoşii Apuseni care ascund o comoară, la care poate vei ajunge o dată (va veni şi timpul să o accesăm, dar nu aşa şi nu acum, ci mai inteligent, mai sofisticat, mai puţin invaziv şi mai profitabil pentru economia naţională), şi alta e să ştii că avem acolo, vorba lui Daneliuc, într-un interviu, O BALTĂ! Doar că, spre deosebire de Daneliuc, şi în ciuda tuturor aparenţelor, eu nu cred că „preocuparea principală a românului e grătarul cu mici”! Şi cred că toţi aceşti politicieni, parcă ieşiţi din mantaua unui Ed Wood al marilor dezastre, se joacă, de fapt, cu focul; din inconştienţă sau respectînd savante strategii de manipulare a mulţimii, ei subestimează ceea ce se cheamă iubirea pentru Transilvania!

Pentru că una e să desfăşori un asemenea şantier în deşertul australian, sau lîngă Polul Nord, sau în fundul Africii, şi cu totul altceva e să-l trînteşti în inima istorică a unei ţări, cu consecinţe dezastruoase pentru întreaga zonă. Am făcut ocolul lumii, dar nicăieri n-am văzut să se laude cineva cu vreun lac cianurat, nici cu gropi de gunoi performante! (pentru asta ar fi trebuit să fac excursia organizată pentru anumiţi ziarişti, de RMGC, în Noua Zeelandă!). Oricît de modernă sau de cochetă ar fi o exploatare industrială, rezultatul e unul singur: urît! Îşi poate imagina, cineva, un asemenea proiect industrial devastator, pe valea Loirei, sau în Toscana? „Apusenii sunt mai frumoşi decît Toscana”, am citit într-un articol al unui turist britanic, şocat că o exploatare industrială vrea să-i distrugă (dacă n-o fi fost un agent sorosian, plătit gras ca să ne împedice să prosperăm)! Am văzut şi că există avocaţi ai diavolului, care se dau de ceasul morţii, cum o să plătim noi sume uriaşe RMGC-ului! Nici o instanţă de pe glob nu ar putea acuza o ţară pentru că îşi apără identitatea şi avuţia naţională. Dimpotrivă, populaţia României ar putea cere daune morale, pentru că a fost dezinformată şi tocată publicitar agresiv, în tot acest timp! Posibilelor „presiuni politice transoceanice”, în favoarea acestui proiect economic de proporţii monstruoase, dar deosebit de interesant pentru conturile unora, li s-ar putea răspunde, „Vade retro!”, în afaceri se mai şi pierde! Ar putea fi invocat şi scandalul recent, pornit de la Washington, dar cu ecouri în întreaga Americă, percutat şi la Casa Albă, legat de o serie de morminte de eroi, găsite în neregulă, în Cimitirul Arlington! Or, proiectul RMGC ne dărîmă biserici şi ne distruge cimitire, lăsînd în urmă un Lac Mort mai mare şi decît Central Park! (Vorba unui umorist, ne-eco-anarhist, „Munţii noştri aur poartă, să nu-i facem Mare Moartă!”)… Apropo, Central Park e vizitat, anual, de 25 de milioane de turişti. Cîţi turişti ar mai fi amatori să viziteze Apusenii, cu o zonă toxică, secătuită, şi cu un Lac Mort băltind ameninţător, apărat, ni se spune, de „cel mai sigur baraj din lume”, care „zice mamă, zice tată, zice ţară adorată”? Am mai auzit şi varianta vitează că, în cazul exploatării, statul nostru va controla atent tot ce se va găsi acolo… In orice afacere, patronul, cel care dă banii, e cel care deţine controlul, restul e pură fantezie; e greu de imaginat cum un stat care n-a reuşit să controleze nici măcar legalitatea unor contracte, va reuşi să controleze compoziţia fină a unor minereuri. Am mai auzit şi varianta că „aurul va rămîne acasă”: deci le asigurăm investitorilor şi vînzarea mărfii, iar noi ne cumpărăm propriul aur – asta da afacere! Am mai auzit şi asigurări politicianiste că proiectul actual e unul nou, care nu seamănă cu cel vechi, şi am auzit mai ales că „vom renegocia”! Domnilor şi doamnelor, nu mai negociaţi şi renegociaţi degeaba! Inima României nu e negociabilă!

Intr-adevăr, trebuie să ai o inimă de plumb, şi un nume predestinat, PLUMB, ca să poţi vorbi, şi încă în calitate de „ministru al mediului”, e drept, cu o limbă de lemn, despre „maximizarea beneficiilor de mediu aduse de proiectul RMGC”!!! Principalul beneficiu fiind, desigur, acel imens iaz (nu iad?) de decantare, „reecologizat”, care va aduna tot gunoiul (gestiunea reziduurilor miniere, dacă preferaţi). Tot prin absurd: dacă acel gunoi nu e toxic, aşa cum ni se spune, atunci el ar putea fi deversat în Marea Neagră? Sau, tot prin absurd, dacă ar fi încărcat în sute de mii de containere, ar exista un loc de pe lumea asta care ar primi acel gunoi prietenos? Şi dacă da, cît ar costa ca să-l primească? Nu cumva ar fi mult mai mult decît firfiricii-mizilic cîştigaţi din toată afacerea?

Am dat clik pe „Auri sacra fames” (e de prisos să mai spun că şi aici a apărut, zbang!, „Spune DA mineritului”!), „blestemata foame de aur, la cîte ticăloşii nu i-ai împins tu pe oameni”, de la Vergiliu încoace… Stupefiant e că, de azi-mîine două decenii, această „corporaţie”, investind masiv în publicitate şi în teatrul de amatori local, miluind în dreapta şi-n stînga, avansează ca un tanc pus pe pilot automat, implacabil, centimetru cu centimetru, în ciuda întregii agitaţii şi a tuturor „plîngerilor” din jur! Cred că aşa au venit multe catastrofe în istorie. O temă care s-ar putea discuta ar fi adaptarea la actualitate a conceptului de „crimă împotriva umanităţii”… Natura înseamnă Viaţă, natura nu are glas ca să se apere singură, natura are, şi în secolul nostru, misterul şi imprevizibilul ei. Există situaţii în care natura a fost distrusă, dar în beneficiul oamenilor, pentru mii de ani. În cazul Rosia Montană e vorba de o agresiune violentă şi masivă, pe termen scurt, şi care ne lasă, pentru mii de ani, cu un lac cianurat, stresant pentru o întreagă populaţie civilă din zonă, care e pusă în pericol, în urma unor acte fie iniţiate, fie încurajate, fie doar tolerate de autorităţi…

Un mare scriitor, Camus, spunea: „Singura solidaritate umană indiscutabilă e solidaritatea în faţa morţii”. Ca o solidaritate în faţa morţii se explică faptul că protestele împotriva distrugerii Apusenilor au reunit români şi unguri, tineri şi bătrîni, hipsteri şi preoţi, de toate confesiunile, fotbalişti şi academicieni… Toţi nu pot decît să spere că votul din Parlament va fi unul deschis, la vedere, nominal; corect ar fi ca fiecare votant să-şi asume, în faţa naţiunii şi a istoriei, responsabilitatea opţiunii sale, ca să nu existe sentimentul difuz şi apăsător că „toată lumea e de vină”. Am auzit şi varianta că „dacă votul e politic, proiectul nu va trece”. Cred că e exact invers.

Oricum, în momentul votului, fiecare parlamentar să-şi imagineze cum s-ar simţi dacă, în viitor, ar fi obligat de viaţă (sau pe viaţă) să-şi ducă zilele în localitatea numită Piatra Albă (creaţie RMGC), pe malul Lacului-Mort-mai-mare-decît Monaco, şi să respire praful ridicat de vînt de pe întinderile de piatră golaşă… Şi totul, străjuit de o pancartă, pe care să fie scris, negru pe alb, sau gri pe gri: „AICI A FOST AURUL DUMNEAVOASTRĂ! NOROC BUN!”

…Iată de ce, aşadar, solicit CNA-ului să stopeze orice publicitate comercială pe marginea acestui subiect dureros. Sau să impună mesajul corect, cum ar fi: Spune Da locurilor de muncă la Roşia Montană, dar spune NU unui lac otrăvit mai mare decît Monaco! Spune Da mineritului modern în Apuseni, dar spune NU unui proiect industrial de suprafaţă, cu efect distrugător!…

Cu tristeţe şi cu speranţă,

Eugenia Vodă

%d blogeri au apreciat asta: