PUTIN II PASA DE DIASPORA ROMANEASCA.ASASINUL KLAUS WERNER JOHANNIS-MENGELE CARE CALCA PE CADAVRELE ROMANILOR MORTI IN URMA CRIMEI DE LA COLECTIV SI A ROMANILOR MORTI IN URMA CUTREMURULUI DIN ITALIA,MINTE CU NERUSINARE UN POPOR DE IOBAGI DIN SUBCOLONIA ROMANIA,PETRECANDU-SI CONCEDIUL IN PALMA DE MALLORCA!,DEMISIA!

27 Aug

Președintele Klaus Iohannis a fost surprins în vacanță în timp ce se afla pe un aeroport din Spania, conform Antenei 3.

Administrația Prezidențială a anunțat la jumătatea acestei luni că președintele Klaus Iohannis efectuează în perioada 17-25 august o deplasare privată, plecând, cu o cursă de linie, în Germania. Presa a relatat atunci că șeful statului merge la părinți.

Iohannis a fost însă fotografiat într-un aeroport din Spania, potrivit televiziunii care a difuzat imagini cu președintele în vacanță. Telespectatorul l-a surprins pe Iohannis citind o carte pe aeroportul din Mallorca, conform sursei citate. Klaus Iohannis a revenit în ţară vineri.
(w670)

15 MEMBRII AI UNUI GRUP DE EXTREMA -DREAPTA”MISCAREA IDENTITARA!” AU ESCALADAT SAMBATA POARTA BRANDENBURG PENTRU A PROTESTA IMPOTRIVA MIGRATIEI!

27 Aug

În jur de 15 membri ai unui grup de extremă-dreapta au escaladat sâmbătă Poarta Brandenburg, monumentul emblematic al Berlinului, pentru a protesta față de politica guvernului de primire a migranților, a anunțat poliția locală, transmite AFP, citată de Agerpres.

Militanții grupării „Mișcarea identitară” au reușit să urce în mijlocul zilei pe edificiul situat în inima capitalei germane și să desfășoare două pancarte pe cvadriga situată în vârf, dintre care una proclama „Frontiere sigure, viitor sigur”.

Zeci de polițiști au încercuit monumentul și i-au convins pe protestatari să coboare. Aceștia au fost controlați și lăsați liberi, însă „se vor alege cu urmăriri pentru infracțiuni în domeniul legislației privind dreptul de întruniri și intruziune ilegală” într-o clădire publică, a declarat un purtător de cuvânt al poliției locale. Acțiunea a durat în jur de o oră.

Pe pagina sa de Facebook, grupul a precizat că a ales special ziua porților deschise de la guvernul german din această sâmbătă, consacrată anul acesta în mod concret problemelor de integrare a migranților, pentru a-și organiza acțiunea.

BASELU II DA CU TOBA IN CAP LUI FLORINEL COLDEA!

27 Aug

Traian Băsescu acuză pe Facebook că ministrul de Interne Petre Tobă a fost scos basma curată în scandalul plagiatului pe motiv că este protejatul lui Florian Coldea de la SRI, pe care fostul președinte îl numește „Generalul Doctor (Secret)”. Potrivit lui Băsescu, din acest motiv, „Academia Militară a depus armele şi l-a declarat pe plagiator ca fiind “om de ştiinţă”.

Iată mesajul lui Băsescu:

„Apud Tobă “NEPLAGIATORUL”
Apud Tobă, Ministrul Afacerilor Interne, a fost declarat de Universitatea Naţională de Apărare “Carol I” ca fiind „NEPLAGIATOR”. Penibilă mistificare, mai ales că, în lucrarea lui de doctorat, plagiatul este cel puţin la fel de rudimentar şi evident precum în lucrările de doctorat ale iluştrilor “oameni de ştiinţă” Victor Viorel Ponta şi Gabriel Oprea.
Şi, totuşi, Apud Tobă are un mare avantaj: este protejatul Generalului Doctor (Secret) Florian Coldea de la SRI, drept pentru care Academia Militară a depus armele şi l-a declarat pe plagiator ca fiind “om de ştiinţă”.
Testul adevărului pentru Ministerul Educaţiei Naţionale va fi un verdict corect al CNATDCU. Nu ştiu dacă cei trei oameni de ştiinţă din CNATDCU care vor analiza lucrarea lui Apud Tobă sunt controlaţi de Doctorul (Secret) Florian Coldea sau de membrii Academiei (Fantomă) de Ştiinţe în Securitate Naţională, foştii miniştri ai educaţiei Sorin Câmpeanu, Adrian Curaj şi Remus Pricopie sau poate de “ilustrisimul” Academician (tot fantomă) Vasile Dâncu.
Dar, în condiţiile în care plagiatul lui Apud Tobă va fi muşamalizat de CNATDCU, sper ca Domnul Ministru Mircea Dumitru să nu rămână coleg de cabinet cu Apud Tobă şi cu Premierul Dacian Cioloş care tolerează un impostor în cabinetul său.
Mai mult, decizia CNATDCU ne va arăta dacă Ministerul Educaţiei Naţionale are resurse şi voinţa de a eradica acest cancer al doctorilor fără operă, făcuţi “oameni de ştiinţă” la apelul bocancilor”.

LISTA LUI JOHANNIS SAU LISTA LUI GEORG SCHWARTZ,ALIAS GEORGE SOROS ADEVARATUL STAPAN AL SUBCOLONIEI ROMANIA!

27 Aug

Președinția României a făcut publică lista persoanelor din societatea civilă, chemată la negocieri de președintele Klaus Iohannis.

Majoritatea persoanelor prezente pe listă reprezintă ONG-uri finanțate direct sau indirect de Fundația pentru o Societate Deschisă, a lui George Soros. Mai mult, președinția a ales să-l invite pe Horia Oniță, președintele „Consiliului Elevilor”, o organizație cvasi-necunoscută, dar a ignorat asociațiile de părinți, care sunt printre cele mai numeroase, ca și componență, din țară.

De menționat este faptul că primul președinte al Fundației Soros în România este doamna Sanda Pralong, actual consilier al președintelui Iohannis.

Iată lista:

Sorin Ioniță
Elena Calistru
Nicușor Dan
Mihai Dragoș
Ionuț Sibian
Cristina Guseth
Liviu Mihaiu
Ema Stoica
Adrian Despot
Tudor Benga
Alexandru Bindar
Cătălin Drulă
Edmond Niculușcă
Horia Oniță
Claudia Postelnicescu
Ștefan Dărăbuș
Andrei Cornea
Clara Matei

Iată și asociațiile.In ordinea numelor de mai sus, cu mențiunea că Adrian Despot și Ema Stoica sunt neafiliați.

Expert Forum, Funky Citizens, Asociația Salvați Bucureștiul, Consiliul Tineretului din România, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Cristina Guseth, Salvați Dunărea și Delta, OKIAN, Uniunea Studenților din România, Asociația Pro Infrastructura, Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate, Consiliul Național al Elevilor, HHC România, Grupul de Dialog Social, Asociația Medicilor Rezidenți din România

ACADEMICIANUL SORIN DUMITRESCU SI MESAJUL SAU INTEGRAL DE STOPARE A COLONIZARII ROMANIEI DE CATRE GRUPURILE DE PRESIUNE A LUI GEORGE SOROS DIN INSTITUTIILE SI MINISTERELE CHEIE ALE STATULUI ROMAN!

27 Aug

Maestrul Sorin Dumitrescu, unul dintre cei mai importanți oameni de cultură și spiritualitate ai contemporaneității, a citit un text extrem de puternic, prin mesajele transmise, în Aula Academiei Române.

Academicianul a vorbit miercuri, 24 august, despre fenomenul „colonizării în act a culturii identitare a României.” Acesta a cerut prestigioasei instituții să-și exercite rolul pe care îl are în societatea românească, opunându-se asaltului ideologic colonizator al „grupărilor Soroș”.

”În fine, am lăsat dinadins la urmă dezastrul, aflat în plină desfășurare, al colonizării în act a culturii identitare a României.  În aceste zile, vînzătorii de pămînt românesc, veritabili vînzători de țară, sînt dublați de intelectualii vînzători și ei de valori, adevărați uzurpatori  adevărați uzurpatori ai axiologiei identitare. În ordine spirituală, colonizarea axiologică se execută într-ascuns, la adăpostul vacarmului politic generat de scenariul public al pedepsirii corupților. Ca urmare, colonizatorul poate umbla liniștit la tabloul de siguranțe ale sistemului de valori identitare, fără ca cineva să observe. „Grupurile Soroș” din România au fost special instruite și finanțate pentru a numi și implementa în posturile de conducere ale principalelor instituții responsabile cu orientarea culturii spirituale persoane și simpatizanți devotați „cauzei Soroș”!
MNAC, MȚR, ICR-urile, Uniunile de creație, Ministerul Culturii, ca să nu pomenim decît o mică parte, au devenit, peste noapte, adevărate centre de colonizare abuzivă, încît puțin lipsește ca în curînd să ne trezim chiar și cu un „Patriarh Soroș”!
Pentru națiunea română fenomenul colonizării reprezintă astăzi un „secret al lui Polichinelle”! Am putut asista de curînd la mazilirea șanselor electorale ale unuia din liderii politici proeminenți, operată, în timp record, doar de zarva cîtorva fundații fidele „cauzei Soroș! Lumea a tăcut și tace mîlc! Mi-ar fi greu să cred că acest mizerabil asalt ideologic colonizator ar fi rămas necunoscut actualei conduceri a Academiei Române. Atunci de ce se tace? Rolul excelentisim statal, conferit illo tempore de ctitorii Academiei, o obligă să ia urgent atitudine publică. Altminteri riscăm să ne trezim împresurați cu modificări care, treptat vor reuși să facă din Academia Română o instituție dezamorsată axiologic și identitar, de nerecunoscut. Să nu fie!
Profit de împrejurare, pentru a cere respectuos Academiei Române, plenului și actualei conduceri, să-și exercite grabnic nobilele atribuții pentru care a fost creată.”, a spus Sorin Dumitrescu.
Iată textul integral, publicat în revista Convorbiri Literare:
Distinși colegi,
Calea istoriei recente a statului român beneficiază de două stele polare: Biserica Ortodoxă Română (BOR) și Academia Română (AR).
BOR și AR – o știe toată lumea – sînt cele două instituții fundamentale ale României, cărora le revine uriașa sarcină de a garanta, axiologic și identitar, stabilitatea statală.
Dar prin puterea creativă de excepție a personalităților care o compun – acum și în trecut – AR îi revine în mod special transmiterea modelelor formative pe care le produce de-a lungul vremii o axiologie identitară în act. Potrivit regulamentului AR, excepția personalității academice este dată de valoarea contributivă a creativității sale și, implicit, a operei. Citez: „unicul criteriu de primire în AR este caracterul de excepție al contribuției candidatului… într-un cuvînt excelența în creație”. Nimeni nu explică însă la ce fel de contribuție se referă regulamentul. Cel mai adesea se consideră, că pentru arte ca și pentru cercetarea științifică, ar fi de ajuns ingeniozitatea mentală a autorului, caracterul „inspirat” al lucrării, splendoarea abilităților ei științifice sau artistice, talentul originalității sau gradul de înnoire tematică și modală care, toate la un loc, ar reprezenta, valoarea contributivă. Experiența dovedește că aceste calități native nu pot fi votate de jurii decît subiectiv, după cum unul sau altul din membrii juriului se încîntă sau se plictisește…
De aici decurg în mod inerent o seamă întreagă de erori de apreciere, care uneori ajung să pună la îndoială însăși justețea și corectitudinea selecțiilor. Iată de ce, pentru a aprecia corect o operă sau o candidatură, este neapărat nevoie de un reper; un reper valoric autoritar și maximal, în funcție de care, poate fi rapid stabilită, destul de precis și de obiectiv, valoarea contributivă. Or, adevărata valoare contributivă a unei opere artistice sau științifice nu poate fi decît fără precedentul în lume a exprimării ei , care de la sine pune capăt selecției subiective, votată superficial: candidaturi, opere, premii, distincții ocazionale etc. Fără precedentul unei imagini, a unei viziuni științifice sau a unei cercetări poate să nu convină, unuia sau altuia, dar nimeni nu le va putea nega obiectivitatea valorii contributive. Dacă criteriile exclusiv subiective impun automat VOTUL secret, selecția, prin raportarea la un reper autoritar (fără precedentul în lume ), cere, ca și în cazul juraților, ca stabilirea valorii contributive a unei opera sau a unei candidaturi, să se facă în biroul de secție al AR., în regim deschis și prin decizie comună a majorității. AR nu ar trebuii să întîrzie explicarea și familiarizarea publicul tării cu criteriul solid al fără precedentului în lume, prin însăși selecția de personalități și de lucrări pe care și le asumă. Astfel contribuie încă odată și nemijlocit la modificarea standardelor gustului public, și implicit la potențarea cotelor spirituale ale națiunii.
Însă ceea ce deprimă este încăpățînarea cu care continuăm, la indicația conducerii secțiilor, să facem, selectarea membrilor onorifici, corespondenți și titulari, servindu-ne de criterii subiective, periferice și extrem de indulgente. Asta pe banii, și așa destui de puțini ai AR! Fără precedentul unei opera este foarte puțin luat în seamă de juriile secțiilor. Primirea în AR se rezumă, majoritar, la „talentați” și la aplombul estetic al acestora, adică la valori laice modeste, care pretutindeni fac inflație.
Și ca și cum la noi acestea n-ar fi fost de ajuns, inflația axiologică coexistă adesea cu dăinuirea unor nenorocite peceți lăsate de vechea așezare politică a țării.
Bunăoară, cui datorăm acele inepte prevederi regulamentare care, mimînd ordinea valorilor, insultă în serie întreg corpul membrilor AR: potrivit acestora, „onorificii” nu pot participa la selecția „corespondenților” iar „corespondenții” nu sînt vrednici nici ei să voteze „titularii”! O birocrație ierarhică smintită, care se cere grabnic abolită, înainte ca AR, în mod justificat să intre în gura presei!
Potrivit acelorași habitusuri trist împămîntenite, posibili „onorifici postum” ca HORIA BERNEA, PAUL NEAGU, AUREL STROE, VASILE GORDUZ, EMIL BOTTA sînt sortiți să aștepte decenii la rînd în subterana culturii, momentul confirmării valorii lor academice. Din păcate, aceste nenorocite sechele ale mentalității totalitare se află la rîndul lor în conjuncție cu presiunile academiilor și academioarelor nou înființate și zdravăn finanțate, care împresoară și tind treptat să anuleze, prin ușurătate și sufocare, prestigiul secular al AR.
Distinși colegi,
toate semnalele arată că AR este pîndită de un grav impas axiologic și de o scădere a eficacității publice. Bruiată abundent de clonele academice pomenite mai sus, credem că se impun două acțiuni urgente: obținerea grabnică de fonduri necesare recuperării în justiție a importantului patrimoniu moștenit și ridicarea imediată a ștachetei de selecție a cererilor de intrare în AR, în așa fel încît aceasta să fie treptat gazda de necontestat a adevăratei elite intelectuale a României. Acea elită, căreia, din pricini binecuvîntate, îi lipsește răgazul și ideea de a face presiuni pentru a intra pe orice cale în posesia unui mult rîvnit rang academic.
Trebuie pusă stavilă urgent arivismului cultural.
În fine, am lăsat dinadins la urmă dezastrul, aflat în plină desfășurare, al colonizării în act a culturii identitare a României. În aceste zile, vînzătorii de pămînt românesc, veritabili vînzători de țară, sînt dublați de intelectualii vînzători și ei de valori, adevărați uzurpatori ai axiologiei identitare. În ordine spirituală, colonizarea axiologică se execută într-ascuns, la adăpostul vacarmului politic ,generat de scenariul public al pedepsirii corupților. Ca urmare, colonizatorul poate umbla liniștit la tabloul de siguranțe ale sistemului de valori identitare, fără ca cineva să observe. „Grupurile Soroș” din România au fost special instruite și finanțate pentru a numi și implementa în posturile de conducere ale principalelor instituții responsabile cu orientarea culturii spirituale, de persoane și simpatizanți, devotați „cauzei Soroș”!
MNAC, MȚR, ICR-urile, Uniunile de creație, Ministerul Culturii, ca să nu pomenim decît o mică parte, au devenit, peste noapte, adevărate centre de colonizare abuzivă, încît puțin lipsește ca în curînd să ne trezim chiar și cu un „Patriarh Soroș”!  Pentru națiunea română fenomenul colonizării reprezintă astăzi un „secret al lui Polichinelle”! Am putut asista de curînd la mazilirea șanselor electorale a unuia din liderii politici proeminenți, operată, în timp record, doar de zarva cîtorva fundații fidele „cauzei Soroș! „Lumea a tăcut și tace mîlc! Mi-ar fi greu să cred că acest mizerabil asalt ideologic colonizator, ar fi rămas necunoscut actualei conduceri AR. Atunci de ce se tace? Rolul excelentisim statal, conferit illo tempore de ctitorii AR, o obligă să i-a urgent atitudine publică. Altminteri riscăm să ne trezim împresurați cu modificări care, treptat vor reușii să facă din AR o instituție dezamorsată axiologic și identitar, de nerecunoscut. Să nu fie!
Profit de împrejurare, pentru a cere respectuos Academiei Române, plenului și actualei conduceri, să-și exercite grabnic nobilele atribuții pentru care a fost creată.
m.c. Acad., Dr. Prof. Univ., Sorin Dumitrescu, pictor,

 

Regizorul Emir Kusturica îl acuză pe Soros că a contribuit la criza refugiaților: De fapt, Soros vrea să creeze o Europă fără identitate!

PE 27 AUGUST SE IMPLINESC 100 DE ANI DE LA INTRAREA ROMANIEI IN PRIMUL RAZBOI MONDIAL DE PARTEA ANTANTEI!

27 Aug

Pe 27 august se împlinesc 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial de partea Antantei.

În noaptea de 27-28 august, armata română trece Carpații în Transilvania, punând stăpânire pe trecătorile Carpaților și angajând lupte la Timișul de Jos, la sud de Sibiu și în apropiere de Orșova.

Intrarea României în război a fost primită cu entuziasm de întreaga populație. Primele zile de operații, desfășurate în Transilvania, au fost încununate de succes, trupele române avansând pe întregul arc al munților Carpați. Aliații Austro-Ungariei au intervenit imediat în ajutorul acesteia și au declarat război României: Germania la 29 august 1916,  Turcia la 30 august, iar Bulgaria la 31 august 1916. România era situată astfel între două fronturi de luptă.
Rapid, inamicul, care a reușit să-și mobilizeze forțe importante aduse de pe toate fronturile, a ripostat. Armata germano-bulgară, comandată de generalul german August von Mackensen, masată deja la frontieră, a atacat Turtucaia, un important cap de pod al apărării române din Cadrilater. Greșelile de comandament, cât și lipsa de comunicare dintre comandamentele român și rus în zonă a condus, în cele din urmă, la cucerirea, de către trupele bulgaro-germane, a capului de pod de la Turtucaia. Înfrîngerea de la Turtucaia, la 5 septembrie 1916, unde armata română a suferit mari pierderi în oameni și material de război, fiind capturați 28.000 de prizonieri, a fost urmată de declanșarea unei contraofensive a trupelor germano – austro-ungare în Transilvania și a unei ofensive bulgare în Dobrogea.

Armatele 1, 2 și de Nord române au fost angajate în bătălii care s-au succedat cu repeziciune. În septembrie au avut loc în Transilvania lupte înverșunate la Sibiu și Petroșani, trupele române fiind nevoite să se retragă pe linia Carpaților, iar în Dobrogea luptele de apărare s-au desfășurat pe linia Rasova-Cobadin-Topraisar-Tuzla. La 5 octombrie 1916, sub comanda generalului Alexandru Averescu, trupe române au forțat Dunărea la Flămânda și au încercat să anihileze trupele inamice din Dobrogea însă, din cauza ofensivei generalizate a trupelor germano – austro-ungare declanșată în Transilvania, s-a renunțat. În decursul lunilor octombrie și noiembrie au avut loc lupte înverșunate la Brașov, Oituz, Predeal, Dragoslavele, pe văile Oltului și Topologului, la Târgu Jiu. Inamicul a reușit să pătrundă în Câmpia Olteniei și, la sfârșitul lunii noiembrie. să pătrundă în Câmpia Munteniei. Pe de altă parte, din sud, pe la Zimnicea, germano-bulgaro-turcii au forțat Dunărea, obligând trupele române să se retragă pentru apărarea Capitalei. În același timp, inamicul a ocupat Constanța.

Pentru că trupele germane, austro-ungare, bulgare și turce acționau concentric urmărind cucerirea capitalei României, Bucureștiul, Marele Cartier General român a ripostat. Între 29 noiembrie și 3 decembrie 1916 s-a desfășurat bătălia de pe Neajlov-Argeș, cea mai mare operațiune militară de pe frontul românesc în acel an. După un succes ințial, armata română a fost nevoită să se retragă. Bucureștiul a fost ocupat la 6 decembrie 1916. Armata română s-a retras spre Moldova, purtând bătălii la Râmnicu Sărat, Cașin, Valea Șușiței, Valea Putnei. Dobrogea a fost, de asemenea,  evacuată. La începutul anului 1917 frontul s-a stabilizat, cu ajutorul armatei ruse, pe Carpați și linia Siretului.

Eșecul armatei române în campania din 1916 a fost determinat de lungimea frontului, de lipsa înzestrării tehnice, de neîndeplinirea de către Aliați a condițiilor stabilite inițial, dar și de lipsa de decizie a unor ofițeri în momentele cheie ale luptelor. Pierderile în oameni și material de război au fost deosebit de severe. În urma campaniei din 1916, armata română a pierdut în jur de 250.000 militari, dintre care peste 100.000 de morți și dispăruți, 50.000 de răniți, iar 100.000 prizonieri.

După încheierea campaniei din anul 1916, guvernul român s-a străduit să reactualizeze angajamentele luate de aliați față de țara noastră, să convingă asupra importanței pe care o prezenta teatrul de război din România. O misiune militară franceză, comandată de generalul Henry Mathias Berthelot, sosită în România încă din octombrie 1916, la cererea guvernului român, a contribuit la reorganizarea și pregătirea armatei în prima jumătate a anului 1917.

În luna iulie 1917, situația militară pe diversele fronturi ajunsese critică pentru Antantă. Trecând la contraofensivă, Puterile Centrale au înfrânt trupele ruse și urmăreau scoaterea din luptă a trupelor româno-ruse din Moldova și ieșirea României din război. Rezistența eroică a militarilor români la Mărășești a spulberat însă intențiile adversarilor.

Armata română, reorganizată și reechipată modern, a fost angajată în vara anului 1917 de Marele Cartier General român în bătălii de răsunet în istoria românilor.

Devansând intențiile adversarului, Armata a 2-a, comandată de generalul Alexandru Averescu, a  fost angajată, între 24 iulie și 1 august 1917, în ofensiva de la Mărăști, încheiată din cauza situației de pe frontul oriental. Victoria trupelor române a fost plătită cu prețul a 1.469 morți și 3.052 răniți.

Din acest motiv, armata germană și-a schimbat direcția de ofensivă, proiectată inițial să se desfășoare între Siret și Prut. Moldova urma să fie atacată prin Bucovina și valea inferioară a Siretului. Ofensiva forțelor germane s-a declanșat pe direcția localității Mărășești, în zona de apărare a Armatei 1 române. Luptele au început în dimineața zilei de 6 august și, timp de 14 zile, armata română a fost în permanentă încleștare cu inamicul. Bătălia de apărare de la Mărășești s-a terminat la 19 august cu o strălucită victorie a armatei române, inamicul nereușind, în afara unor mici câștiguri teritoriale, să-și pună în aplicare planurile. La Mărășești armata română a pierdut 610 ofițeri și 26.800 soldați.

În același timp cu bătălia de la Mărășești, trupele germano – austro-ungare ale Grupului generalui Gerok au atacat, la 8 august 1917, în zona trecătorii Oituz, încercând să străpungă apărarea Armatei a 2-a române și să pătrundă în spatele Armatelor 1 și a 2-a. Rezistența trupelor române a fost admirabilă, inamicul nereușind să rupă frontul. Pierderile românești în bătălia de la Oituz s-au soldat cu 1.800 de morți, 5.850 de răniți și 5.700 de dispăruți.

Dezmembrarea armatei ruse ca urmare a revoluției bolșevice din februarie 1917 și, mai apoi, a insurecției bolșevice din 7 noiembrie 1917 a determinat guvernul de la Petrograd să ceară încheierea unui armistițiu, semnat la Brest-Litovsk, la 5 decembrie 1917. În această situație, România a încheiat pe 9 decembrie 1917, la Focșani, un armistițiu cu Puterile Centrale. Ulterior, deoarece la 3 martie 1918 Rusia a semnat pacea cu Puterile Centrale, România a fost obligată să ducă tratative de pace cu acestea, încheiate cu pacea de la București, din 7 mai 1918.
Pacea, care avea prevederi înrobitoare, nu a fost ratificată de regele Ferdinand I.

Profitând de prezența pe malul sudic al Dunării din corpul expediționar aliat, comandat de generalul Franchet d’Ésperey, armata română a fost remobilizată la 9 noiembrie 1918 și a reînceput acțiunile militare împotriva Puterilor Centrale.

După armistițiul de la Compiègne, din 11 noiembrie 1918, Primul Război Mondial a luat sfârșit. Ulterior, la Congresul de Pace de la Paris s-a confirmat constituirea României Mari.

Cinstindu-ne înaintașii, făcând cunoscute faptele și jertfa lor în slujba patriei, ne respectăm actele istorice și pe făptuitorii lor. Datoria noastră, a urmașilor celor ce-au murit pentru țară, este să desfășurăm în perioada imediat următoare – asemenea celorlalte state participante la conflict – activități menite să păstreze vie memoria eroilor români, implicându-ne cu maximă seriozitate și profund interes în demersul nobil de comemorare globală a victimelor primei conflagrații mondiale.

În contextul internațional actual, acela al unei politici de mondializare, trebuie să ne recomandăm ca fiind români prin istoria și eroii istoriei noastre, deoarece istoria este cea care ne individualizează și ne modelează conștiința identitară: „Neamul devine etern prin cultul eroilor.” (Nicolae Iorga).

Sursa: MApN

PREGATIRI PENTRU DEZASTRU. SECRETARUL DE STAT MAI RAED ARAFAT RUPE TACEREA SI II SFATUIESTE PE ROMANI SA-SI FACA PROVIZII!

27 Aug

Image result for RAED ARAFAT POZE

 

Pregătiri pentru dezastru. Secretarul de stat Raed Arafat rupe tăcerea şi îi sfătuieşte pe români să îşi facă provizii.

Secretarul de stat din MAI Raed Arafat a declarat, vineri, că oamenii care locuiesc în zonele seismice ar trebui să aibă provizii de apă și mâncare neperisabilă pentru 3-4 zile, astfel încât comunitatea să-i poată susține pe cei care ar rămâne fără locuință în cazul unui seism, până când autoritățile se ocupă cu salvarea de vieți omenești, transmite realitatea.net.

„Pe noi ne-a şocat, a fost o ştire mare că nemţii au recomandat populației să-și facă provizii pentru 10 zile. Este o normalitate, mai ales în zone seismice. În Statele Unite, în Japonia, peste tot se recomandă populației să aibă provizii pe cel puțin 3-4 zile – provizii de apă, mâncare neperisabilă și, dacă iei medicamente, să ai un stoc de medicamente pe 3-4 zile și, bineînțeles, să verifici data de expirare.

Dacă se întâmplă așa ceva (un cutremur, n.r.), principalul rol al statului este salvarea de vieți și va fi concentrat pe acest lucru. Paralel cu asta, statul va fi concentrat pe refacerea tututor aspectelor guvernării, funcționării statului – utilități, comunicații, sisteme de coordonare. Toate aceste aspecte sunt prioritatea statului în caz de cutremur. Comunitatea trebuie să fie pregătită pentru o perioadă de cel puțin 2-3 zile să supraviețuiască. Dacă nu e nimeni rănit, dacă nu mai au casă, să aibă posibilitatea comunitatea respectivă să-și mențină oamenii în condiții cât de cât acceptabile, dar concentrându-se pe salvarea de vieți. Lucru care se întâmplă acum în Italia”, a spus Raed Arafat.

Urmărește

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.

Alături de 6,403 alți urmăritori

%d blogeri au apreciat asta: