SCANDALUL URIAS „BERCEA -GATE” AJUNGE IN PARLAMENT. LIBERALUL CALIN POPESCU TARICEANU:SENATUL VA CERE DEMISIA LUI TRAIAN BASESCU!

 

Scandalul uriaş „Bercea-GATE” ajunge în Parlament. Tăriceanu: Senatul va cere demisia lui Traian Băsescu

UPDATE: Călin Popescu Tăriceanu a declarat că Senatul va cere demisia lui Traian Băsescu. Mai mult, SRI şi SPP vor trebui să raporteze dacă şeful statului a fost înştiinţat despre evoluţia situaţiei dintre fratele său – Mircea Băsescu – şi membrii clanului Bercea Mondial.

Vă reamintim că membrii coaliţiei de guvernare vor lua astăzi în discuţie iniţiererea unei acţiuni parlamentare pentru demisia preşedintelui Traian Băsescu.

Adoptarea Declaraţiei Parlamentului vine ca urmare a cazului de corupţie în care este implicat fratele său, Mircea Băsescu, a declarat liderul PSD, premierul Victor Ponta.

Totodată, Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, cheamă SRI şi SPP la raport pentru a afla dacă şeful Statului, Traian Băsescu, a fost informat sau nu despre activităţile ilegale ale membrilor familiei lui Bercea Mondial şi în ce au constat aceste informări.

Potrivit lui Tăriceanu, SRI si SPP sunt obligate să asigure protecţia informativă a soţului sau soţiei presedintelui în funcţie şi a tuturor rudelor sale de gradul 1 şi au obligaţia să informeze organele abilitate ale statului în cazul în care constată activităţi cu caracter ilegal.

Până acum, niciun oficial al SRI nu a comentat declaraţiile făcute de Călin Popescu Tăriceanu.

GLUME DESPRE BASESCU,CU BASESCU INVITAT LA PARLAMENT LA CEREMONIA IMPLINIRII A 150 DE ANI DE LA INFIINTAREA CURTII DE CONTURI!

Ceremonia de celebrare a 150 de la înființarea Curții de Conturi a adunat la Parlament toată crema politică. Ședința solemnă este condusă de Nicolae Văcăroiu, președintele Curții de Conturi. 

Când a venit momentul să-l invite la cuvânt pe președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, Văcăroiu l-a confundat pe acesta cu Valer Dorneanu.

”Mă scuzați, m-am obișnuit ca în dreapta mea să îl am pe Valer Dorneanu, din perioada în care eram președinte al Senatului”.

Zgonea s-a amuzat de gafa lui Văcăroiu. ”Poate profețește și ajung președinte al Curții Constituționale. La vârsta mea, 9 ani la Curte…”

”Bine că nu l-a confundat de domnul Băsescu cu domnul Iliescu, că atunci aveam o problemă”, a mai spus Zgonea. Remarca a stârnit nemulțumirea lui Băsescu, care a schițat o grimasă.

DEMISUL PENAL AL ROMANIEI,TRAIAN BASESCU A SEMNAT MIERCURI,DECRETUL PENTRU SUPUNEREA SPRE RATIFICARE PARLAMENTULUI A PROTOCOLULUI PRIVIND PROTECTIA MEDIULUI MARIN AL MARII NEGRE!

Președintele Traian Băsescu a semnat, miercuri, decretul pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Protocolului privind protecția mediului marin al Mării Negre împotriva poluării provenite din surse și activități de pe uscat semnat la Sofia la 17 aprilie 2009, informează Administrația Prezidențială.

 

Potrivit aceleași surse, șeful statului a mai semnat și decretul privind promulgarea Legii pentru ratificarea Protocolului privind turismul durabil adoptat la Bratislava la 27 mai 2011 și semnat de România la Bratislava la 27 mai 2011.

GUVERNUL PONTA III ISI ANGAJEAZA RASPUNDEREA IN PARLAMENT,MARTI LA ORELE 14,00!

Ponta III isi angajeaza raspunderea in Parlament, marti la ora 14.00

 

Guvernul Ponta III isi va angaja raspunderea pe programul politic de actiune, marti la ora 14.00 in plenul reunit al Camerei Deputatilor si Senatului. Anuntul a fost facut de Cristian Dumitrescu, presedintele interimar al Senatului, dupa sedinta Biroului Permanent reunit al Parlamentului.

GUVERNATORUL ROMANIEI ,TRAIAN BASESCU,IMPUS DE USA,SOLICITA PARLAMENTULUI REEXAMINAREA LEGII PRIVIND PARTENERIATUL PUBLIC-PRIVAT!

 

 

Traian Băsescu solicită Parlamentului reexaminarea legii privind parteneriatul public-privat, motivând că actul normativ nu defineşte motivele excepţionale pentru care poate fi denunţat contractul de parteneriat public-privat.

 

 

„Având în vedere că legea nu defineşte „motivele excepţionale legate de interesul naţional sau local”, ipoteză care poate genera o denunţare unilaterală a contractului, considerăm că se impune stabilirea clară, prin lege, a situaţiilor ce pot constitui motive excepţionale de interes naţional sau local ce conduc la încetarea unilaterală a contractului”, se arată în cererea de reexaminare semnată joi de preşedintele Băsescu şi transmisă preşedintelui Senatului, Crin Antonescu, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.


Şeful statului afirmă că se impune detalierea acestor măsuri excepţionale, motivând că este necesar ca România să aibă un cadru juridic predictibil în materie.

„Această reglementare detaliată a măsurilor excepţionale în care poate fi denunţat contractul de parteneriat public-privat se impune cu atât mai mult cu cât în această situaţie partenerul privat va avea dreptul să primească o despăgubire dacă această denunţare îi creează un prejudiciu. Pentru atragerea investitorilor este necesar că România să aibă un cadru juridic predictibil în materie, astfel încât să se cunoască de la început regimul juridic aplicabil parteneriatului public-privat. Or, o asemenea prevedere ce nu reglementează în mod transparent aspectele ce pot conduce la denunţarea unilaterală a contractului lasă loc arbitrariului şi unei marje largi de acţiune partenerului public în derularea eventualelor contracte de parteneriat public-privat, ceea ce poate afecta climatul investiţional”, subliniază preşedintele Băsescu.

El menţionează că în jurisprudenţa sa, în ceea ce priveşte aspectele referitoare la criteriile de claritate, precizie, previzibilitate şi predictibilitate pe care un text de lege trebuie să le îndeplinească, Curtea Constituţională constată, într-o hotărâre din 1979, că „legea trebuie să fie, în acelaşi timp, accesibilă şi previzibilă”.

„În continuare, Curtea constată că, potrivit Art. 8 alin. (4) teza întâi din Legea privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, „textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent şi inteligibil, fără dificultăţi sintactice şi pasaje obscure sau echivoce”, iar, potrivit Art. 36 alin. (1) din aceeaşi lege, „actele normative trebuie redactate într-un limbaj şi stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar şi precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale şi de ortografie”. Astfel, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislaţii care respectă principiul securităţii raporturilor juridice, având claritatea şi previzibilitatea necesară. Totodată, trebuie avute în vedere şi dispoziţiile constituţionale (…) ale Art. 1 alin. (5) din Constituţie, potrivit cărora, „În România, respectarea […] legilor este obligatorie”. Astfel, Curtea constată că (…) nerespectarea normelor de tehnică legislativă determină apariţia unor situaţii de incoerenţă şi instabilitate, contrare principiului securităţii raporturilor juridice în componenţa sa referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii”, arată şeful statului, invocând decizia Curţii Constituţionale nr. 26/2012.

Traian Băsescu atrage atenţia că articolul 42 din noua Lege a parteneriatului public-privat prevede o procedură lipsită de transparenţă în ceea ce priveşte înlocuirea partenerului privat, fără realizarea unei noi proceduri de atribuire.

„Deşi procedura înlocuirii partenerului privat, fără derularea unei noi proceduri de atribuire, în cazul în care partenerul privat sau societatea de proiect nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate în cadrul contractului de parteneriat public-privat sau obligaţiile faţă de finanţatorii proiectului, poate fi justificată, principiile egalităţii de tratament şi transparenţei decizionale trebuie aplicate. Aceste principii sunt menite să ofere o protecţie adecvată investitorilor în cadrul procedurilor derulate pentru atribuirea contractelor, precum şi posibilitatea verificării cheltuirii banilor publici, având în vedere faptul că, potrivit art. 12 din noua lege, ‘Partenerul public poate contribui la finanţarea realizării investiţiilor cu resurse financiare publice provenind exclusiv din fonduri externe nerambursabile postaderare şi din contribuţia naţională aferentă acestora, în condiţiile prevăzute de legislaţia Uniunii Europene'”, precizează el.

Şeful statului consideră necesar ca legea să prevadă criteriile în baza cărora vor fi atribuite proiectele de parteneriat public-privat, atunci când nu va avea loc o nouă procedură de atribuire întemeiată pe legislaţia privind achiziţiile publice, şi nu prin intermediul normelor de aplicare, ce au o forţă juridică inferioară legii.


Plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional, a adoptat pe 17 decembrie proiectul de lege privind parteneriatul public-privat. AGERPRES.

LATIFUNDIARUL NANA TRAIAN BASESCU A SOLICITAT PARLAMENTULUI SA REEXAMINEZE LEGEA PRIVIND UNELE MASURI DE REGLEMENTARE A VANZARII-CUMPARARII TERENURILOR AGRICOLE EXTRAVILANE!

 

 

Traian Băsescu a semnat marţi cererea prin care solicită Parlamentului reexaminarea legii privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan de către persoane fizice şi de înfiinţare a Autorităţii pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare.

 

 

Preşedintele îşi motivează cererea de reexaminare arătând că este necesară regândirea articolului 2, potrivit căruia prevederile legii se aplică atât persoanelor fizice – cetăţeni români, respectiv cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene sau ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European (ASEE), cât şi „persoanelor juridice având naţionalitatea unui stat membru al Uniunii Europene”.

„Această reglementare nu este clară întrucât trebuie prevăzut expres dacă legea se aplică şi persoanelor juridice având naţionalitatea română sau numai persoanelor juridice având naţionalitatea unui stat membru al Uniunii Europene, altele decât cele române. Precizarea este utilă deoarece un act normativ trebuie să fie predictibil şi previzibil”, arată preşedintele, potrivit unui comunicat de presă remis marţi AGERPRES.

Traian Băsescu atrage totodată atenţia că legea ar urma să fie aplicabilă persoanelor juridice care au naţionalitatea unui stat membru al Uniunii Europene şi, implicit, şi Agenţiei Domeniilor Statului, agenţie care ar urma să fie preluată de către Autoritatea pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare odată ce aceasta va fi înfiinţată.

„Vânzarea terenurilor agricole extravilane care se află în patrimoniul Agenţiei Domeniilor Statului trebuie să se realizeze exclusiv printr-o procedură de licitaţie publică şi nu prin parcurgerea procedurii de vânzare-cumpărare reglementată de prezenta lege”, spune Băsescu.

Un alt articol care necesită îmbunătăţiri în opinia şefului statului este cel prin care se reglementează dreptul de preempţiune în cazul înstrăinării, prin vânzare, a terenurilor agricole situate în extravilan.

Articolul 4 stipulează că drept de preempţiune pot avea şi persoanele fizice cu vârsta de până la 40 de ani care desfăşoară activităţi agricole pe raza administrativ-teritorială a localităţii şi statul, la preţ şi în condiţii egale, în ordinea stabilită prin lege.

„În această situaţie, legea nu oferă criteriile prin care aceste persoane pot face dovada calităţii de agricultor, art. 25 din lege prevăzând că se vor elabora norme metodologice pentru aplicarea legii. Apreciez oportun ca aceste criterii să fie prevăzute în cuprinsul legii, iar nu într-un act normativ inferior legii”, susţine Băsescu.

Referitor la articolele privitoare la înfiinţarea Autorităţii pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare şi la preluarea de către aceasta a atribuţiilor Agenţiei Domeniilor Statului, Traian Băsescu precizează că potrivit legii nr. 268/2001 ADS exercită în numele statului prerogativele dreptului de proprietate asupra terenurilor cu destinaţie agricolă aparţinând domeniului privat al statului.

„În consecinţă, Autoritatea, având un drept de preempţiune potrivit art. 4, va putea cumpăra, în numele statului român, terenurile agricole extravilane. Autoritatea îndeplineşte şi atribuţii cu privire la verificarea exercitării dreptului de preempţiune, cât şi a condiţiilor legale de vânzare-cumpărare de către potenţialul cumpărător. Drept urmare, această autoritate, pe de o parte, are un drept de preempţiune similar coproprietarilor, arendaşilor, proprietarilor vecini, persoanelor care desfăşoară activităţi agricole pe raza administrativ-teritorială a localităţii, precum şi statul român, iar pe de altă parte, verifică şi îndeplinirea procedurii referitoare la exercitarea dreptului de preempţiune. Consider oportun ca această verificare a procedurii să fie conferită prin lege unei alte autorităţi, iar nu celei implicate efectiv în desfăşurarea procedurii, în calitate de beneficiar al dreptului de preempţiune”, solicită preşedintele.

Totodată, Traian Băsescu se referă şi la faptul că Autoritatea emite avizul încheierii contractului de vânzare-cumpărare al terenurilor cu destinaţie agricolă de către persoanele fizice prevăzute la art. 2, această reglementare fiind deficitară în opinia sa.

„Avizul se emite numai persoanelor fizice, nu şi persoanelor juridice, ceea ce ar conduce la o reglementare discriminatorie. Emiterea avizului de către o autoritate centrală va duce, inevitabil, la îngreunarea procedurilor privind vânzarea-cumpărarea terenurilor agricole din extravilan. Astfel, se impune instituirea unei proceduri de verificare şi conformitate a respectării dreptului de preempţiune clară, flexibilă şi apropiată de interesele persoanelor ce intenţionează să înstrăineze terenuri agricole în extravilan”, se arată în cererea de reexaminare.

În ceea ce priveşte aplicarea legii trimisă spre promulgare, Traian Băsescu face referire la art. 25 care prevede că Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice vor elabora, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a actului normativ, norme metodologice.

„În acest context, pentru a se evita un blocaj în ceea ce priveşte tranzacţiile care au ca obiect vânzarea-cumpărarea de terenuri agricole extravilane, consider că ar trebui să se prevadă ori că legea va intra efectiv în vigoare la data aprobării prin hotărâre a Guvernului a normelor metodologice, ori că, în intervalul de timp de la data intrării în vigoare a legii până la data aprobării normelor metodologice, urmează a se aplica legislaţia civilă, de drept comun, în materia dreptului de preempţiune”, afirmă şeful statului potrivit sursei citate.

Traian Băsescu adaugă că în opinia sa legea trebuie să prevadă şi procedura de urmat în cazul în care dreptul de preempţiune nu este exercitat de către beneficiarii legali, iar vânzătorul terenului, pe piaţa liberă, primeşte o ofertă de preţ mai mică decât cea din oferta de vânzare a terenului agricol extravilan făcută la momentul declanşării procedurii de vânzare.

Proiectul de lege a fost dezbătut şi adoptat de către Parlament la începutul lunii decembrie. AGERPRES.

LIDERUL PNL,CRIN ANTONESCU ATAC DUR LA HORIA GEORGESCU,ANI,CSM SI DNA SA „NU-SI PERMITA SA FACA PROCESE DE INTENTIE „PARLAMENTULUI!

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, susţine că reprezentanţii ANI, CSM sau DNA ar trebui să nu-şi permită să facă procese de intenţie în raport cu o instituţie precum Parlamentul, adăugând, însă, că este de acord dacă este semnalat faptul că o lege nu este în regulă.

 

 

„Faptul că o lege nu este în regulă şi că dânşii semnalează acest lucru este în regulă! Dar a face procese de intenţie, a spune că este o lege făcută ca să dai liber la furat, asta e ceva mai mult. Dacă domnul Georgescu sau doamnele de la CSM sau doamnele de la DNA fac un scandal teribil dacă presa pune în discuţie anumite atitudini, decizii, acte ale instituţiilor lor ar trebui să aibă acelaşi respect şi să nu-şi permită să facă procese de intenţie în raport cu o instituţie cum este Parlamentul”, a afirmat Antonescu, joi, la România TV.
Liderul liberalilor a subliniat că aceia care acuză nu au nicio dovadă că cineva de la Parlament sau din USL ar fi făcut „o lege ca să fure”. AGERPRES.

ULTIMA ZVCNIRE A PENALULUI SI TRADATORULUI ROMANIEI,TRAIAN BASESCU SI A CAMARILEI SALE PROPAGANDISTICE SI A INSTITUTIILOR DE FORTA BASISTE DEJUCATA DE A DA LOVITURA DE STAT IMPOTRIVA DEMOCRATIEI SI IMPOTRIVA PARLAMENTULUI,SAU „JOIA NEAGRA!”

Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, joi, să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la modificările aduse Codului penal, care au fost aprobate marţi de Camera Deputaţilor, transmite Mediafax.

Decizia a fost luată de Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, convocate joi de preşedintele ICCJ.

“Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, legal constituite, au hotărât sesizarea Curţii Constituţionale pentru a se pronunţa asupra aspectelor de neconstituţionalitate cuprinse în Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi la Legea pentru modificarea art. 253/1 din Codul penal”, se arată într-un comunicat de presă al ICCJ.

Sesizarea ce va fi trimisă Curţii Constituţionale vizează neconstituţionalitatea dispoziţiilor articolului I – punctul 5 şi articolului II – punctul 3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi a dispoziţiilor articolului unic din Legea pentru modificarea articolului 253 – indice 1 din Codul penal, în raport cu prevederile articolului 16 – alineatul 1 din Constituţie, precum şi cu prevederile articolului 11 alineatele 1 şi 2 din legea fundamentală.

“Efectul dispoziţiilor art. I pct. 5 şi ale art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative (PL-x nr. 680/2011) constă, în principal, în restrângerea sferei de aplicare a tuturor normelor de incriminare care prevăd, ca subiect activ, persoana care are calitatea de <funcţionar public> sau <funcţionar> în sensul art. 147 din Codul penal sau calitatea de <funcţionar public> în accepţiunea art. 175 din noul Cod penal, excluzând incidenţa acestei categorii de norme de incriminare în cazul persoanelor exceptate de la dispoziţiile art. 147 din Codul penal şi art. 175 din noul Cod penal”, mai transmite Instanța Supremă.

Curtea Constituțională va analiza sesizarea ICCJ la data de 15 ianuarie 2014.

TRAIAN BASESCU INTAIUL DEMIAS PENAL AL ROMANIEI AFIRMA CA VA REINTOARCE LA PARLAMENT LEGEA PRIN CARE PRESEDINTELE SI PARLAMENTARII SUNT SCOSI DIN DEFINITIA „FUNCTIONARILOR PUBLICI”!

Traian Băsescu afirmă că va întoarce la Parlament legea prin care şeful statului şi parlamentarii sunt scoşi din definiţia „funcţionarilor publici”.

 

 

„În înalta sa înţelepciune, Camera Deputaţilor astăzi modifică şi articolul 147 din Codul Penal, în care constată că preşedintele României, senatorii, deputaţii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, nu sunt funcţionari publici, nu pot fi asimilaţi funcţionarilor publici. Eu le mulţumesc că s-au gândit şi la mine, dar nu am nevoie de această prevedere şi cred că nu au nevoie nici domnii parlamentari. Ca atare, voi trimite legea înapoi la Parlament, pentru că scoţând preşedintele şi senatorii şi deputaţii şi pe cei care lucrează fără contracte de muncă, primari, consilieri, din categoria funcţionarilor publici, practic, nu mai pot fi loviţi nici de situaţiile de incompatibilitate, nu mai pot fi anchetaţi de DNA”, a declarat Băsescu, marţi, la Palatul Cotroceni.
El îi acuză pe parlamentari că prin modificări la Codul Penal se „protejează” şi de emiterea unor hotărâri care, „eventual, întâmplător li s-ar potrivi lor şi familiilor lor, în mod deosebit când vorbim de atribuire de contracte pe bani publici”.
Potrivit preşedintelui, efectele modificărilor introduse de parlamentari sunt „dezastruoase” din punctul de vedere al credibilităţii României.
Băsescu a mai spus că tratează „ca pe o chestiune ironică” punerea preşedintelui României în „categoria de nefuncţionari publici”.
„Un senator sau un deputat este parte a unei puteri în stat. Puterea legislativă nu este un butic, este o instituţie fundamentală a statului român, care este formată din senatori şi deputaţi, care la rându-le sunt părticică din acea instituţie publică. Nu putem confunda Parlamentul României, Preşedinţia, cu un butic din Gara de Nord şi să spunem că titularii acestor funcţii nu sunt funcţionari, dar beneficiază de maşină pentru că sunt înalţi demnitari ai statului, de şofer, de facilităţi de cazare, nu, dacă discutăm de parlamentari, de paşaport diplomatic, dar când vine vorba să răspundem în faţa legii, domnii parlamentari vor să fie consideraţi buticari, la conflictul de interese, la fel. Nu se poate”, a explicat şeful statului.
El a subliniat că nu are altă soluţie în această situaţie decât să întoarcă la Parlament legea care aduce respectivele modificări sau să o atace la Curtea Constituţională.
„Dacă ar intra în vigoare aceste modificări la Codul Penal, din câte ştiu peste 30 de parlamentari ar răsufla uşuraţi, din care opt se află deja în instanţă ca urmare a investigaţiilor ANI. Ştiu că nu este foarte departe de cifra de 60 de aleşi locali care sunt, de asemenea, într-un proces avansat de investigare la ANI. Sunt foarte multe dosare în derulare la DNA, sunt procese pe rolul instanţelor care vizează demnitari. Toate acestea ar trebui stopate imediat şi nu ştiu dacă prin diverse artificii şi cei care sunt încarceraţi în momentul de faţă nu ar putea să beneficieze de schimbarea Codului Penal pentru infracţiuni de mită, de corupţie, de abuz în serviciu, şi să devină liberi pentru a candida la europarlamentare sau la alegerile din 2016”, a conchis Băsescu.
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat marţi un proiect de lege prin care se modifică Codul penal şi prin care preşedintele României, deputaţii şi senatorii sunt scoşi din definiţia ”funcţionarilor publici”. AGERPRES.

CONDUCEREA PARLAMENTULUI,A DECIS ,LUNI INFIINTAREA „COMISIEI PARLAMENTARE DE ANCHETA CLARASI”,SAU „COMISIA BASESCU!”

S-a înfințat ”Comisia Băsescu”: cine sunt membri și cine refuză să facă parte.

Conducerea Parlamentului a decis, luni, înfiintarea Comisiei parlamentare de ancheta privind achizitia unui teren în judetul Calarasi de către Ioana Băsescu, hotarârea urmând sa fie supusa marti votului plenului celor doua Camere, au declarat surse din BP reunite.

Conform surselor citate de mediafax.ro, sedinta plenului reunit al Parlamentului va avea loc marti de la ora 14.30.

Membrii Birourilor permanente reunite au discutat si în precedenta sedinta despre înfiintarea comisiei, convenindu-se atunci ca aceasta sa fie formata din 15 membri din toate grupurile parlamentare: PSD – 6 membri, PNL – 4, PDL – 2 si câte un reprezentant din partea UDMR, PC si PPDD.

Cu toate acestea, PDL, UDMR și minoritățile naționale au decis să ”boicoteze” Comisia și nu-și vor desemna reprezentanți.

PPDD a decis în cele din urmă să participe, dar ”ca observator”. PPDD va fi rerpezentat în Comisie de senatorul Teiu Păunescu.

Favorit pentru a prelua funcția de președinte al acestei Comisiei este UNPR-istul, Eugen Nicolicea. Ceilalţi cinci parlamentari desemnaţi de PSD în Comisia Călăraşi sunt senatorii Gabriela Firea, Mihai Fifor şi Şerban Nicloae şi deputaţii Adrian Solomon şi Ioan Adam.

Locurile PNL din comisie vor fi ocupate de deputaţii Ioan Cupşa şi Traian Dobrinescu şi senatorul Mircea Dobra

PRESEDINTELE SENATULUI CRIN ANTONESCU :TEMELE MAJORE ALE NATIUNII TREBUIE DEZBATUTE IN PARLAMENT!

Preşedintele Senatului, Crin Antonescu, a anunţat că luni va înainta o propunere de modificare a Regulamentului Camerei superioare care prevede că Parlamentul este locul de dezbatere pentru temele majore ale naţiunii.

 

 

„Luni voi înainta acel proiect de modificare a Regulamentului Senatului în care, între altele, locul de dezbatere pentru temele mari ale naţiunii să fie reconsacrat Parlamentului. Am propus o dezbatere în Parlament despre starea Justiţiei în România, nu era o dezbatere nici despre doamna Kovesi, nici despre domnul Niţă, Cazanciuc, Ponta sau Băsescu, despre starea Justiţiei ca sistem, o dezbatere importantă pentru cetăţean. N-am făcut-o. Noi avem nevoie de o dezbatere aplicată, inclusiv în Parlament, de o viziune închegată despre politica energetică a României. Noi trebuie să facem aceste dezbateri unde trebuie făcute, trebuie duse în Parlament. Dezbaterile se fac şi în studiourile de televiziune, dar cele pe teme mari, ale unor politici naţionale se fac în Parlament” a spus Antonescu, vineri, la Realitatea TV. AGERPRES.

FOSTUL PREMIER CALIN POPOESCU TARICEANU,SENATOR LIBERAL,DESPRE RETRIMITEREA LA PARLAMENT A BUGETULUI :”AS FI PROCEDAT ASA CUM A FACUT ACTUALUL PREMIER VICTOR PONTA!”

 

Senatorul Călin Popescu-Tăriceanu a afirmat că, dacă ar fi premier, ar proceda identic cu actualul prim-ministru în privinţa proiectului bugetului de stat pe anul 2014 despre care şeful statului a spus că îl va retrimite pentru reexaminare Parlamentului.

 

 

„Aş fi făcut (n.r. în calitate de prim-ministru) ce a făcut actualul premier. Fiecare trebuie să îşi vadă de responsabilităţile lui şi cred că în privinţa responsabilităţilor create de economie, de buget, acestea revin Guvernului. Preşedintele poate să îşi exprime un punct de vedere, sigur, nu îl împiedică nimeni, dar întotdeauna în astfel de situaţii conflictuale modalitatea nu este de a duce războiul până în pânzele albe ci de a încerca să se negocieze. În situaţii de acest gen negocierea era necesară, posibilă. O atitudine rezonabilă, raţională, sunt convins că ar fi dus la o soluţie”, a afirmat Călin Popescu Tăriceanu la Parlament.

Întrebat care ar fi fost soluţia pentru a nu se ajunge la această dispută între palate, Tăriceanu a spus: „Întrebaţi-l pe domnul preşedinte, pentru că nu e prima dată că se întâmplă. În perioada când eram prim-ministru, multă lume îşi punea întrebarea – Cine o fi de vină? O fi de vină Tăriceanu, O fi de vină Băsescu pentru toate conflictele care apăreau permanent? Astăzi se dovedeşte fără drept de tăgadă că la originea tuturor acestor conflicte este, în mod continuu, preşedintele, aşa încât acest lucru mă scuteşte de comentarii suplimentare”.

Tăriceanu susţine că rolul preşedintelui trebuie să fie unul de coagulare în societate, şi nu de dezbinare.

„E un conflict permanent. Nu mai vorbim de o chestiune punctuală. Nu e bugetul, e altceva. Eu cred că trebuie să înţelegem că politica nu se face în acest fel. Iar rolul preşedintelui trebuie să fie un rol de coagulare în societate şi nu de dezbinare, nu de sursă permanentă de conflict. Aici intrăm pe un tărâm de filozofie politică care se bazează pe o minimă cultură politică pe care, din păcate, mulţi dintre actorii politici din ziua de astăzi nu o au”, a adăugat Tăriceanu.

Potrivit lui Tăriceanu, „ceea ce face preşedintele e o chestiune care poate numai să întârzie momentul intrării în vigoare a actualului buget, pentru că cei care sunt responsabili pentru buget sunt numai Guvernul şi Parlamentul”.

„E foarte uşor să critici şi să faci speculaţii. Mai greu este să faci când eşti la butoane şi când trebuie să iei decizia cu pixul în mână pentru că responsabilitatea este în final numai şi numai a Guvernului şi a Parlamentului. Evident că după părerea mea ar exista şi alte variante. Varianta care s-a adoptat este o variantă care implică costuri politice şi consecinţe economice. Eu nu cred că cei de la Guvern nu au evaluat aceste costuri politice şi consecinţe economice”, a mai spus senatorul liberal. AGERPRES.

PREMIERUL VICTOR PONTA A DECLARAT CA L-A RUGAT PE TRAIAN BASESCU,CA IN CAZUL CA RETRIMITE BUGETUL PE 2014 CATRE PARLAMENT,SA O FACA INAINTE DE CRACIUN!

Premierul Victor Ponta a declarat că l-a rugat pe preşedintele României ca, în cazul în care acesta va retrimite la Parlament proiectul de lege al bugetului pe anul 2014, să o facă înainte de Crăciun.

 

 

Afirmaţiile premierului au venit în contextul în care jurnaliştii l-au întrebat dacă a stabilit cu şeful statului retrimiterea bugetului în Parlament înainte de Crăciun.

„L-am rugat să facă acest lucru. Nu ştiu dacă domnia sa va face aşa ceva”, a răspuns Victor Ponta.

El a adăugat că, dacă bugetul va reveni în Parlament, majoritatea parlamentară se va mobiliza astfel încât legea să fie votată cât mai repede. AGERPRES.

PLENUL PARLAMENTULUI A VOTAT MARTI TOATE ARTICOLELE SI ANEXELE PROIECTULUI DE LEGE A BUGETULUI DE STAT PENTRU ANUL 2014!

Parlamentul a votat marţi toate articolele şi anexele proiectului de lege a bugetului de stat pe 2014

 

 

Plenul Parlamentului a votat marţi toate articolele şi anexele proiectului de lege a bugetului de stat pentru anul 2014.

 

 

Lucrările Parlamentului vor fi reluate miercuri cu dezbaterea bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2014 şi votul final pentru fiecare din cele două bugete.

Bugetul de stat pe 2014 prevede venituri totale de 100,93 miliarde lei, mai mari cu 4,8% faţă de 2013, cheltuieli totale de 119,25 miliarde lei, în creştere cu 3,41%, şi un deficit de 18,32 miliarde lei. Veniturile fiscale sunt de 85,72 miliarde lei, în creştere cu 6,7% comparativ cu programul actualizat pe 2013, din care încasările din impozitul pe profit – 11,345 miliarde lei, mai mari cu 5,31%, impozitul pe venitul persoanelor fizice – 23,73 miliarde lei, în creştere cu 5,07%, TVA – 54,62 miliarde lei, în creştere cu 3,43%, accize – 22,87 miliarde lei, în urcare cu 15,74%.

Cheltuielile de personal se cifrează la 20,57 miliarde lei, mai mari cu 3,89%, cheltuielile cu bunuri şi servicii vor scădea cu 0,57%, la 4,46 miliarde lei, cheltuielile cu dobânzile cresc cu 5,41%, la 10,2 miliarde lei, iar subvenţiile sunt de 4,13 miliarde lei, în creştere cu 19,98%. AGERPRES.

PREMIERUL VICTOR PONTA CONSIDERA CA TRAIAN BASESCU „VREA SA SANTAJEZE „PARLAMENTUL SI GUVERNUL CU BUGETUL,CA SA NU MAI FIE CONSTITUITA COMISIA DE ANCHETA PENTRU TERENURILE DE LA CALARASI ACHIZITIONATE DE IOANA BASESCU IN NUMELE LUI TRAIAN BASESCU!

Primul-ministru Victor Ponta consideră că preşedintele Traian Băsescu „vrea să şantajeze” Parlamentul şi Guvernul cu bugetul, ca să nu mai fie constituită comisia privind terenurile de la Călăraşi.

 

„Pentru mine lucrurile sunt foarte clare: preşedintele, practic, vrea să şantajeze Parlamentul şi Guvernul ca să nu mai facem comisia privind terenurile de la Călăraşi. Este un mod extrem de individualist şi egoist de a face politică şi de a-ţi folosi funcţia. Dacă conducerea Parlamentului va considera că e util să cedeze la acest şantaj, eu unul nu sunt de părere că putem accepta ideea să nu mai facem comisia cu terenurile domnului Băsescu ca să ne promulge bugetul. Cred că sunt lucruri total diferite şi cred că modul ăsta de a folosi funcţia pentru un interes personal este probabil cel mai urât lucru făcut de domnul Băsescu în funcţia de preşedinte”, a declarat Ponta, la Palatul Parlamentului.


Premierul a amintit că Fondul Monetar Internaţional a anunţat că şi-a anulat şedinţa boardului din luna decembrie în care trebuia să aprobe noua scrisoare de intenţie şi memorandumul.

„La un moment dat, după ce preşedintele acceptă ideea că trebuie să facem o comisie de anchetă, o să semneze. Nu avem niciun efect direct al acestei, practic, suspendări a acordului cu FMI. O să vedem zilele următoare dacă sunt probleme cu cursul de schimb sau pe dobânzile pe care le plăteşte statul român. Singurul efect direct pe care îl avem este acel 10% în plus pe care îl primim ca şi cofinanţare de la Uniunea Europeană. Practic, este vorba de 1,7 miliarde lei pe an, deci 150 milioane lei pe lună, deci vreo 30-35 milioane euro pe care îi pierdem în fiecare lună de la Comisia Europeană pentru că în loc de 95% cofinanţare primim doar 85%. Deci, dacă vreţi primul calcul al acestei supărări a preşedintelui – 150 milioane euro pe lună pe care îi pierdem de la Comisia Europeană. De la FMI nu luăm bani, deci nu e un efect direct. Noi, practic, acum plătim banii împrumutaţi de domnul Băsescu şi de domnul Boc în 2009. Este prima dată când preşedintele îşi foloseşte funcţia pentru a bloca în mod clar un proiect care nu ţine de preşedinte. Bugetul aparţine Parlamentului şi e propus de Guvern. Dacă credeţi că este util, eu pot să merg la preşedinte cu bugetul, să îl rog să semneze, problema este că preşedintele vrea să nu facem comisie de anchetă ori eu nu pot să negociez aşa ceva”, a afirmat Ponta.

El a mai spus că nu există un mandat pentru negocierea un acord cu FMI.

„Până acum nu a fost niciodată negociat un acord între Guvernul României şi instituţiile internaţionale de preşedinte, cu excepţia situaţiei de la începutul anului 2010 când, într-adevăr, preşedintele personal a negociat tăierea salariilor şi a pensiilor şi creşterea TVA, dar în rest, până acum, niciodată nu s-a negociat de către preşedinte un acord internaţional. (…) Nu există vreun mandat dat de preşedinte pentru negociere. Nici măcar umilul Boc nu îşi lua mandat înainte. Probabil că se ducea aşa, pe acolo, dar nu există această procedură. Preşedintele ţării îşi termină mandatul. Nu putem să facem bugetul cum vrea preşedintele, că domnia sa pleacă”, a explicat Victor Ponta.

Primului-ministru Victor Ponta a prezentat proiectul legii bugetului de stat pe 2014 marţi, în deschiderea şedinţei comune a Senatului şi Camerei Deputaţilor.