Tribunalului București a decicis ca primarul Lia Olguța Vasilescu să fie arestată la domiciliu. Olguța Vasilescu a fost reținută miercuri de procurorii DNA.
Eaeste acuzată de luare de mită (4 infracțiuni), folosirea autorității sau influenței în scopul obținerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite (3 infracțiuni) și spălare de bani.
Potrivit procurorilor, în cursul anului 2012, cu prilejul campaniei electorale pentru alegerea primarului municipiului Craiova, mai mulți oameni de afaceri au fost determinați de candidatul Lia Olguța Vasilescu, personal sau prin intermediul unor persoane din echipa de campanie, să efectueze diverse sponsorizări. Procurorii DNA susţin în referatul cu propunerea de arestare preventivă că în anul 2012 a fost organizat un concert susţinut de Goran Bregovic plătit din banii unei fime interesate să obţină contracte cu Primăria Craiova.
Anchetatorii susţin că reprezentanţii mai multor firme i-ar fi acordat sprijin financiar deoarece au avut în vedere influenţa pe care o putea exercita la nivel central şi local, în raport cu diverse contracte cu primăria.
„Timp de trei ani de zile am dus o luptă inegală pentru a reforma structura responsabilă cu verificarea marilor contribuabili/marile afaceri (DGAMC)”, scrie Gelu Diaconu pe blogul personal.
„Din informațiile pe care le dețin și pe care le voi face publice, tot ce am construit în acest timp este dărâmat sistematic și cu intenție de către actuala conducere a Ministerului Finanțelor Publice și ANAF, pentru a servi exclusiv interesele private ale unei frății transpartinice.
Departe de ochii publicului, protejați de mass-media pe care o alimentează cu publicitate, membrii acestei frății au făcut tot ce le-a stat în putință pentru a împiedica această reformă. Marile firme de consultanță fiscală, clienții acestora (majoritatea cu capital străin) și unele ambasade au exercitat o presiune constantă asupra mea, fie direct, fie prin intermediul presei sau a politicienilor pentru a bloca schimbările de la DGAMC și orice altă măsură cu impact major în lupta anti-evaziune din această zonă.
De exemplu, un ambasador „periat” și lăudat de presa progresistă a venit la mine în birou, însoțit de un om de afaceri din țara pe care o reprezenta, un evazionist notoriu, presându-mă să dispun deblocarea rambursării TVA într-un caz de evaziune (cca 20 milioane euro), pe care îl aveam în instrumentare. La câteva minute după ce a ieșit din biroul meu am anunțat instituțiile abilitate. În zilele următoare, citeam iarăși prin presă o serie de elogii aduse aceluiași ambasador, cunoscut în spațiul public drept un adversar al intrării României în Schengen, exact de jurnaliștii care promovează valorile occidentale și care îl dădeau ca exemplu de bune practici și onestitate pe acest „amic” al concetățenilor evazioniști.
Ani de zile a fost o practică constantă intervenția ambasadelor, în principal din spațiul UE, pentru susținerea intereselor marilor companii cu capital străin în relația cu Fiscul, în timp ce o eventuală intervenție a vreunui reprezentant ales al poporului român în Parlament este considerată trafic de influență.
Vă asigur că acest lucru se întâmplă și în prezent cu singura deosebire că, astăzi, cei puși să vegheze asupra securității finanțelor României au ajuns simpli servanți, executanți docili ai acestor interese. Cazul marilor operatori din industria jocurilor de noroc a produs consternare! Dar, despre acest subiect vom vorbi cu altă ocazie.
În continuare, vă prezint doar o parte din „greșelile” pe care le-am făcut și care au trezit din amorțeală interesele acestei frății transpartinice, o frăție care controlează jurnaliști de la publicații importante, cu legături politice importante, fără niciun alt Dumnezeu decât banul propriu:
Fiecare jurnalist contactat informal de echipa mea și chiar de mine pentru a obține sprijinul în devoalarea acestei frății s-a eschivat, invocând cam același argument: „Oamenii aceștia din consultanță și din business plătesc bani grei pentru publicitate. În plus, noi nu putem sprijini ANAF în niciun demers, întrucât, pe lângă banii din reclamă, am pierde din cititori. O fi adevărat ce spuneți, însă și noi suntem un business ca orice alt business. Click-urile le obținem când criticăm ANAF, nu când o sprijinim.”
Nu numai că nu am fost sprijinit de presă, dar am fost atacat zilnic pe subiecte pur și simplu elucubrante: legături cu mafia rusă/ucrainiană, conturi off-shore, omul lui Ponta, Oprea, Coldea, etc.
Ce să înțelegi altceva decât că avem un câine de pază al democrației cam sensibil la transferurile bancare sau pe sub masă?
Fără sprijnul mass-media, nu am putut decât să trag un semnal de alarmă (1), atunci când lucrurile au degenerat, în speranța că factorii de decizie realizează pericolul uriaș care pândește securitatea finanțelor României, atunci când interesele private reglementează prin interpuși activitatea ANAF.
Înainte de a vă prezenta măsurile concrete pe care le-am luat în cadrul reformei DGAMC și cele ce urmau să fie luate până la 30 iunie a.c., vă prezint în exclusivitate, cu speranța că măcar un singur jurnalist onest va investiga mai departe, măsurile pe care conducerea MFP și echipa de tehnocrați infiltrați în ANAF și MFP le-au luat deja sau care sunt în curs de adoptare pentru a distruge reforma DGAMC:
În cele ce urmează veți citi despre:
Timp de trei ani de zile am dus o luptă inegală pentru a reforma structura responsabilă cu verificarea marilor contribuabili/marile afaceri(DGAMC). Din informațiile pe care le dețin și pe care le voi face publice, tot ce am construit în acest timp este dărâmat sistematic și cu intenție de către actuala conducere a Ministerului Finanțelor Publice și ANAF, pentru a servi exclusiv interesele private ale unei frății transpartinice.
Departe de ochii publicului, protejați de mass-media pe care o alimentează cu publicitate, membrii acestei frății au făcut tot ce le-a stat în putință pentru a împiedica această reformă. Marile firme de consultanță fiscală, clienții acestora (majoritatea cu capital străin) și unele ambasade au exercitat o presiune constantă asupra mea, fie direct, fie prin intermediul presei sau a politicienilor pentru a bloca schimbările de la DGAMC și orice altă măsură cu impact major în lupta anti-evaziune din această zonă.
De exemplu, un ambasador „periat” și lăudat de presa progresistă a venit la mine în birou, însoțit de un om de afaceri din țara pe care o reprezenta, un evazionist notoriu, presându-mă să dispun deblocarea rambursării TVA într-un caz de evaziune (cca 20 milioane euro), pe care îl aveam în instrumentare. La câteva minute după ce a ieșit din biroul meu am anunțat instituțiile abilitate. În zilele următoare, citeam iarăși prin presă o serie de elogii aduse aceluiași ambasador, cunoscut în spațiul public drept un adversar al intrării României în Schengen, exact de jurnaliștii care promovează valorile occidentale și care îl dădeau ca exemplu de bune practici și onestitate pe acest „amic” al concetățenilor evazioniști.
Ani de zile a fost o practică constantă intervenția ambasadelor, în principal din spațiul UE, pentru susținerea intereselor marilor companii cu capital străin în relația cu Fiscul, în timp ce o eventuală intervenție a vreunui reprezentant ales al poporului român în Parlament este considerată trafic de influență.
Vă asigur că acest lucru se întâmplă și în prezent cu singura deosebire că, astăzi, cei puși să vegheze asupra securității finanțelor României au ajuns simpli servanți, executanți docili ai acestor interese. Cazul marilor operatori din industria jocurilor de noroc a produs consternare! Dar, despre acest subiect vom vorbi cu altă ocazie.
În continuare, vă prezint doar o parte din „greșelile” pe care le-am făcut și care au trezit din amorțeală interesele acestei frății transpartinice, o frăție care controlează jurnaliști de la publicații importante, cu legături politice importante, fără niciun alt Dumnezeu decât banul propriu:
Fiecare jurnalist contactat informal de echipa mea și chiar de mine pentru a obține sprijinul în devoalarea acestei frății s-a eschivat, invocând cam același argument: „Oamenii aceștia din consultanță și din business plătesc bani grei pentru publicitate. În plus, noi nu putem sprijini ANAF în niciun demers, întrucât, pe lângă banii din reclamă, am pierde din cititori. O fi adevărat ce spuneți, însă și noi suntem un business ca orice alt business. Click-urile le obținem când criticăm ANAF, nu când o sprijinim.”
Nu numai că nu am fost sprijinit de presă, dar am fost atacat zilnic pe subiecte pur și simplu elucubrante: legături cu mafia rusă/ucrainiană, conturi off-shore, omul lui Ponta, Oprea, Coldea, etc.
Ce să înțelegi altceva decât că avem un câine de pază al democrației cam sensibil la transferurile bancare sau pe sub masă?
Fără sprijnul mass-media, nu am putut decât să trag un semnal de alarmă (1), atunci când lucrurile au degenerat, în speranța că factorii de decizie realizează pericolul uriaș care pândește securitatea finanțelor României, atunci când interesele private reglementează prin interpuși activitatea ANAF.
Înainte de a vă prezenta măsurile concrete pe care le-am luat în cadrul reformei DGAMC și cele ce urmau să fie luate până la 30 iunie a.c., vă prezint în exclusivitate, cu speranța că măcar un singur jurnalist onest va investiga mai departe, măsurile pe care conducerea MFP și echipa de tehnocrați infiltrați în ANAF și MFP le-au luat deja sau care sunt în curs de adoptare pentru a distruge reforma DGAMC:
În continuare, pentru a înțelege amploarea și importanța reformei pe care am demarat-o la DGAMC, vă prezint măsurile pe care le-am adoptat deja în timpul mandatului meu:
– reducerea perioadei de inspecție pentru rambursarea TVA la max. 48 de ore;
– modificarea cadrului legislativ privind imixtiunea Curții de Conturi în activitatea de inspecție fiscală (asa cum o regăsim în România și nu există în legislația niciunei țări civilizate membră OECD);
– asigurarea asistenței juridice și avocațiale pe cheltuiala ANAF pentru toți inspectorii care sunt victimele plângerilor penale ale marilor contribuabili, folosite ca mijloace de presiune enormă, și care își permit să plătească onorarii obscene firmelor de avocatură/consultanță fiscală;
O altă serie de măsuri care urmau să fie adoptate până la 30 iunie a.c., măsuri care acum au rămas suspendate într-un etern „to do list”
Toate aceste măsuri urmăreau realizarea unui obiectiv precis și cuantificabil: creșterea colectării în zona marilor contribuabili cu 10%, adică cca 2,5 miliarde euro.
Vă reamintesc faptul că de ani de zile nimeni nu s-a atins de acești mari contribuabili, 600 dintre aceștia nefiind niciodată verificați, de când desfășoară activitate în România, până când am preluat mandatul de președinte ANAF. Ce-ar fi însemnat pentru România ca, pe lângă cele 3 miliarde de euro colectate suplimentar în 2015, să se realizeze alte 2 miliarde de euro în 2016 din zona marilor contribuabili?
Din păcate, este prea târziu. Actuala conducere MFP și viziunea tehnocrată ruptă de realitate și axată exclusiv pe imagine vor arunca din nou România în brațele FMI, iar relaxarea fiscală este deja pusă în pericol de această gașcă de inconștienți fericiți. România este trădată din nou!
Sebastian Ghiță detonează bomba în plenul Camerei Deputaților! El spune că președintele Klaus Iohannis e în pragul demisiei din cauza unui dosar penal.
”Votul de astazi nu va reprezenta blocarea justitiei. Parlamentul Romaniei este supus unui presiuni uriase. Scopul este instaurarea fricii prin hartuirii si folosirea arestarii ca instrument modern de tortura. Iata ce scrie ieri Dan Tapalaga, apostolul arestarilor: „Arestarea lui Ghita poate deschide calea unor noi denunturi”. Asta vrem sa facem?
Președintele Klaus Iohannis e în pragul demisiei din cauza unui dosar penal pe care îl are soția sa. Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, e amenințat cu dosare penale. Președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, are două dosare penale. Sefii tuturor partidelor politice din Romania sunt in instanta sau au dosare, inclusiv Alina Gorghiu si Vasile Blaga. Sefii institutiile de presa au dosare.
Mi-au fost aduse doua acuzatii de dare de mita. In ambele cazuri nu sunt acuzat de faptul ca i-am mituit cu bani sau imobile, decat prin mentinerea in functie. Nu exista interceptari, documente, declaratii publice. Pe ce se bazeaza procurorii? Pe denunturi si denuntatori. Emit niste pareri. Repet, nicio dovada. In cazul procurorului sef situatia este mai absurda. De fiecare data, acesta a fost numit de Laura Codruța Kovesi si CSM. Crede cineva ca eu pot influenta pe dna Kovesi si plenul CSM?
Joi, dosarul meu a ajuns sigiliat la biroul comisiei juridice. Niciun coleg nu a consultat acel dosar pana sambata. Acel dosar ramane inchis in biroul comisiei. Sorina Matei a reusit sa publice acel documente la dansa pe blog, aceste data nu s-au scurs de la parlament ci de la procurorul care a instrumentat dosarul. Alexe a avut o revelatie dupa ce a fost arestat: si-a denuntat procurorul. Acesta calatoreste in strainatate si pune poze pe Facebook.
Sunt acuzat ca as fi promis procurorului functii in viitor pentru a afla informatii dintr-un dosar facilitand o intalnire cu Ponta. Intalnirea la care nu am participat a avut loc la un an dupa ce dosarul a fost trimis in instanta. M-am intrebat si eu de ce imediat dupa alegerile prezidentiale am devenit tinta: acest lucru se intampla pentru a ma forta sa fiu denuntator. Vor sa il denunt pe Victor Ponta. Nu am nimic de denuntat despre activitatea lui Victor Ponta.
Aminteam despre dosarul sotiei preseidntelui Iohannis. Am vazut-o cu totii pe sotia lui Liviu Dragnea pentru o acuzatie minora. Lumea da vina pe noi pe parlamentari pentru acest spectacol al catuselor.”, a spus Sebastian Ghiță.
Executivul trebuia să-și susțină în Parlament argumentele privind legea indemnizațiilor pentru mame. O spune la RFI vicepreședintele PDL/PNL Sulfina Barbu. Ea vorbește despre „o fugă de responsabilitate” a Guvernului condus de Dacian Cioloș.
„(Nu vreau sa comentez pentru ca) sunt foarte bun prieten. Imi pare rau pentru familie si sunt alaturi de ea”, a declarat Zgonea.
„O cunosc foarte bine organizatia de acolo, am anuntat de la inceput ca nu vreau sa fiu primarul Craiovei, am avut acest lucru in planul meu de cariera, a fost o doscutie f.clara c colegii, am sustinut-o intotdeauna pe Olguta Vasilescu, i-am fost director de campanie impreuna cu Claudiu Manda in 2012.
Intrebat daca considera ca PSD e tinta DNA, Zgonea a raspuns: ‘Acest partid este un partid social-democrat, nu este in preocuparea lui comentariul cu privire la alte instituti pe care trebuie sa le intareasca. Un partid trebuie sa intareasca institutiile democratice”
Instanța Judecătoriei Sector 2 a decis, la sfârșitul săptămânii trecute, să respingă cererea fostei soții a lui Codruț Marta prin care cerea declararea decesului șefului de cabinet al Sorin Blejnar, președintele ANAF între 2009-2012. Dacă va fi declarat mort la apel, procurorii trebuie să caute criminalii, scrie Libertatea.
Raluca Merfu, fosta soție a lui Codruț Marta până în anul 2009, a cerut judecătorilor să-l declare mort pe acesta de la sfârșitul anului trecut. Marta a fost dat dispărut de actuala sa soție, Andrea Elena Marta, în martie 2012. În momentul “evaporării” el era directorul de cabinet al lui Sorin Blejnar, fostul șef al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Marta a dispărut odată cu implicarea sa în gruparea evazionistă care a produs o pagubă de 56 de milioane de euro la bugetul de stat. Din această rețea, conform procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA), mai făceau parte Sorin Blejnar și soții Radu și Diana Nemeș.
Conform legislației penale din România, o persoană este declarată decedată de judecători dacă este dispărută de peste doi ani fără să existe vreo dovadă că aceasta mai este în viață.
Codruț Marta este dispărut de patru ani. Parchetul General nu a oferit informații, până la această oră, dacă în ancheta dispariției fostul șef de cabinet al lui Blejnar ar deține vreo dovadă că în ultimii patru ani acesta a fost reperat undeva în viață. Până acum procurorul de caz nu a cerut consemnarea decesului, deși putea face asta din martie 2014 dacă nu are vreo probă clară că Marta este în viață.
Raluca Merfu poate contesta decizia Judecătoriei Sector 2 în 15 zile. În cazul în care, la apel, magistrații vor constata decesul lui Codruț Marta, rezultă că acesta ar fost ucis, motiv pentru care procurorii Parchetului General vor putea căuta suspecții de crimă. Reamintim că în dosarul dispariției au fost audiați încă de acum patru ani, Elan Schwartzenberg (fostul patron al postului Realitatea TV) și Sorin Blejnar.
Mai mult, tot în legătură cu această dispariție, Alina Petre, fosta noră a lui Virgil Măgureanu, șeful Serviciului Român de Informații între 1990-1997, a declarat procurorilor DNA că a auzit pe un important afacerist că ar fi declarat că Marta ar trebui să dispară, conform Libertatea.
Comentarii recente