IL PADRINO,TRAIAN BASESCU SEFUL CLANULUI MAFIOT BASESCU SI AFACERILE SALE CU RUSII DE LA GAZPROM,AFACEREA NANA SI CERNAUTEANUL MIHAIL CORBU,URMARIT PENAL PENTRU EVAZIUNE FISCALA SI SPALARE DE BANI!

Clientul Ioanei Băsescu în tranzacţiile cu Gazprom, Mihai Corbu, este urmărit PENAL pentru evaziune fiscală şi spălare de bani

 

Administratorul Niş Petrol, Mihai Corbu, clientul Ioanei Băsescu în tranzacţiile cu Gazprom, este urmărit penal pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

Procurorii Parchetului Capitalei îl cercetează pe Corbu după ce „a picat” în circuitele financiare folosite de o reţea care „livra” la comandă facturi fiscale, ca să-şi scadă baza de impozitare, dar şi pentru a ascunde provenienţa ilicită a banilor, scriu jurnaliştii de la Sursa Zilei.ro.

În vârstă de 38 de ani, Corbu a ajuns în atenţia publică după ce Antena  3 a dezvăluit în urmă cu două luni faptul că Ioana, fiica cea mare a preşedintelui Traian Băsescu, este notarul care a legalizat toate contractele de achiziţii ale Niş Petrol, franciză a concernului rus Gazprom, în România.

Acelaşi Cornu a intermediat în 2011, contra sumei de 2,25 milioane de euro, contractul pentru retransmisia meciurilor Ligii Profesioniste de Fotbal de către RCD-RDS.În urmă cu trei ani, drepturile de televizare a meciurilor de fotbal din Liga I iscau un adevărat scandal pe piaţă. Liga lui Mitică bătea palma cu grupul RCS&RDS.

Afacerea avea mai multe aspecte necunoscute publicului. În primul rând, Mitică Dragomir avea un parandărăt de trei milioane de euro de la RCS&RDS. Această afacere nici până azi nu a fost investigată cu seriozitate de DNA, dosarul rămânând în faza actelor premergătoare de mai bine de un an.

Un alt aspect necunoscut publiclului: afacerea dintre Ligă şi RCS era negociată prin intermediari. O firmă de apartament, Capital Properties, deţinută de un apropiat al controversatului afacerist, Adrian Tarău, negocia pentru Ligă şi însuşi Adrian Tarău negocia pentru Rds. Cu alte cuvinte, două cunoştinţe se pun faţă în faţă şi mimează o negociere.

Pentru asta unii se aleg cu peste 2 milioane de euro, în condiţii suspecte, plătite de Mitică Dragormir, din vistieria cluburilor de fotbal. Dar ce caută Tarău în această afacere? Presa susţine că ar fi un apropiat al patronului RCS&RDS, Zoltan Teszari. Practic, Liga şi Rcs găsiseră un pretext pentru ca peste 2, 2 milioane de euro, cât era comisionul pentru intermediere, să ajungă în buzunare necunoscute. Primul care a atras atenţia asupra acestor afaceri a fost finanţatorul Stelei, Gigi Becali.

Când presa s-a interesat despre această afacere, Mihai Corbu, patronul firmei Capital Properties şi cel care a încasat comisionul de la LPF s-a ferit să explice implicaţia sa în tranzacţia drepturilor. Liga şi RCS au parafat afacerea, însă negociatorii au fost doi prieteni buni: Corbu şi Tarău.

“Acest  comision de succes a fost dat în baza unui contract legal”. Însă lămuririle aduse de el într-un interviu GSP, mai mult au tulburat apele.

Dumitru Dragomir: Firma asta a lui Mihai Corbu a venit cu procură de negociere din partea RCS&RDS. S-a prezentat la LPF, ne-a întrebat dacă suntem de acord să negociem prin intermediul lor şi apoi ne-au solicitat şi nouă, dacă vrem, să le dăm şi noi mandat de negociere.
Reporter: Dar aţi avut încredere să acceptaţi o firmă care a venit de nicăieri şi despre care ştiaţi că urma să încaseze un comision atât de mare?
Dumitru Dragomir: Cu cine credeţi că vorbiţi, cu ultimul om de pe stradă? După ce au venit de la Ligă, am cerut termen de o zi, i-am luat la purificat la Registrul Comerţului. Hai, domnule, ce dracu’ eu mă jucam cu treburile astea?

Dar ce mai au în comun Corbu şi Tarău? Afacerile cu combustibil. Lui Tarău aceste afaceri i-au adus un mandat de arestare preventivă. Lui Corbu i-au lansat cariera şi a ajuns în lumea greilor în momentul în care a deţinut funcţia de director la … surpriză! ruşii de la Lukoil.

În 2001, Adrian Tarău a fost acuzat de contrabandă cu produse petroliere şi spălare de bani. A fost eliberat din arest şi a plecat urgent din ţară. Multă vreme şi-a condus afacerile din SUA. Dosarul său penal a fost închis, iar Tarău, reabilitat tacit.

Surprizele continuă însă şi devin tot mai şocante. După stagiul făcut la ruşii de la Lukoil şi periplul prin imobiliare şi fotbal, Corbu s-a întors la prima dragoste: petrolul. A preluat o poziţie cheie în Niş Petrol, firma prin care Gazprom îşi face intrarea pe piaţa românească şi ale cărei achiziţii de benzinării au fost parafate la biroul notarial al Ioanei Băsescu. Lukoil, firma pentru care a lucrat în trecut, a sponsorizat campania lui Traian Băsescu, iar Niş Petrol, firma în care azi Corbu e administrator, este cea care bagă sume consistente în contul notariatului fiicei preşedintelui.

sursa: antena3.ro.

DIRECTORUL GENERAL AL GAZPROM,ALEXEY MILLER A ANUNTAT CA RUSIA A MAJORAT CU 44 % PRETUL GAZELOR LIVRATE UKRAINEI!

Rusia A MAJORAT cu 44% preţul gazelor livrate Ucrainei

 

Rusia a crescut marţi cu 44% preţul gazelor naturale livrate Ucrainei, după expirarea unui discount acordat la sfârşitul anului trecut, sporind presiunile financiare asupra autorităţilor de la Kiev, care aşteaptă un program de asistenţă financiară internaţională.

Gazprom a anunţat că majorarea tarifului respectă contractul şi este necesară întrucât Ucraina datorează peste 1,7 miliarde de dolari pentru gazele cumpărate de la începutul anului 2013, informează Mediafax.

Guvernul fostului preşedinte Victor Ianukovici a negociat anul trecut reducerea preţului gazelor, pe fondul protestelor declanşate după renunţarea la acordul de asociere cu Uniunea Europeană.

“Discountul pentru preţul gazelor nu mai poate fi folosit”, a afirmat marţi directorul general al Gazprom, Alexey Miller, adăugând că Ucraina nu a reuşit să plătească gazele primite în 2013 şi nu plăteşte integral nici pentru livrările curente.

Decizia creşte probabilitatea ca Gazprom să ameninţe cu blocarea livrărilor către Ucraina, care cumpără circa jumătate din necesarul de gaze din Rusia, lucru care s-a mai întâmplat de cel puţin două ori din 2006.

Decizia Gazprom a avut loc în timp ce Rusia a început să reducă treptat presiunile militare exercitate după anexarea Crimeei, retrăgând o parte din trupele de la graniţa cu Ucraina.

Autorităţile de la Kiev au convenit săptămâna trecută cu FMI un acord de împrumut în valoare de 14-18 miliarde de dolari, programul de ajutor financiar urmând să deblocheze şi alte finanţări pentru autorităţile de la Kiev, până la un total de 27 de miliarde de dolari în următorii doi ani.

Ucraina are o importanţă mare pentru securitatea energetică a Europei, întrucât circa 15% din necesarul de gaze al UE tranzitează teritorul acestei ţări.

În ianuarie 2009, o dispută între Rusia şi Ucraina legată de preţul gazelor a dus la perturbarea livrărilor spre Europa petru circa două săptămâni.

În urma eliminării discountului, preţul gazelor livrate Ucrainei creşte la 385,5 dolari pentru 1.000 de metri cubi, de la 268,5 dolari în primul trimestru, a spus Miller.

Preţul mediu al gazelor pentru clienţii europeni va fi în acest an de circa 370-380 dolari pentru 1.000 de metri cubi, potrivit estimărilor Gazprom.

Concomitent cu majorarea preţului gazelor livrate Ucrainei, Gazprom a mărit, potrivit contractului, cu 10% taxa de tranzit plătită operatorului ucrainean de conducte UkrTransGaz pentru livrările destinate Europei.

Tranzitul gazelor către Europa prin conductele ucrainene decurge normal, potrivit reprezentanţilor Gazprom şi UkrTransGaz.

Ministrul ucrainean al Energiei, Iuri Prodan, i-a scris săptămâna trecută o scrisoare comisarului UE pentru Energie Guenther Oettinger în care susţine că Ucraina şi Uniunea Europeană ar trebuie să intensifice eforturile pentru livrarea de gaze naturale Ucrainei, pentru a preveni conflictele cu Rusia.

“Deocamdată este improbabil producerea unui şoc serios. Gazprom revine la preţurile aplicate Ucrainei în 2013″, a declarat Dennis Sakva, analist în domeniul energiei la firma Dragon Capital în Kiev.

Savka consideră că Ucraina ar putea folosi gaze din rezervele stocate, înainte de a primi ajutorul de la FMIî, aşteptat în această lună.

Ucraina are stocuri reduse de gaze, de 7,2 miliarde de metri cubi, a declarat Andri Koboliev, director general al Naftogaz, compania de stat cerând guvernatorilor regionali să limiteze consumul de gaze în luna aprilie.

Koboliev a spus că intenţionează să se întâlnească cu Miller în această săptămână, fără să precizeze ce vor discuta.

În cadrul acordului cu FMI, Ucraina s-a angajat să majoreze preţul gazelor pentru populaţie cu 50%, de la 1 mai.

GRUPUL RUS GAZPROM A DEVENIT” BAU-BAU”,PENTRU GERMANIA LUI ANGELA MERKEL SI UE DACA VA OPRI LIVRARILE DE GAZE NATURALE CATRE OCCIDENT!

 

Grupul rus Gazprom a avertizat vineri Ucraina că va opri livrările de gaze din cauza unei datorii neplătite de 1,89 miliarde de dolari, așa cum a mai făcut și în 2009 când a fost perturbată aprovizionarea mai multor țări europene.

„Astăzi, 7 martie era termenul limită pentru plata gazelor naturale livrate Ucrainei în luna februarie. Gazprom nu a primit banii. Incluzând reducerea de preț pentru primul trimestru, factura de plată totală se ridică în prezent la 1,890 miliarde de dolari”, a declarat directorul general de la Gazprom, Alexei Miller.

„Nu putem livra gaze gratuit. Fie Ucraina își achită datoriile sau există riscul revenirii la situația de la începutul lui 2009. Vom înștiința guvernul rus de situația care se profilează”, a adăugat Alexei Miller, conform agențiilor de presă internaționale.

Anunțul Gazprom vine în contextul în care Ucraina se află în pragul falimentului, având o situație economică dezastruoasă. 

Tensiunile dintre Rusia și Ucraina au escaladat luna trecută după ce Viktor Ianukovici, susținut de Moscova, a fost înlăturat de la putere. Vladimir Putin și Gazprom au anunțat deja că în luna aprilie Ucraina nu va mai beneficia de reducerea de preț acordată anterior pentru că nu și-a plătit la timp factura la gaze naturale.

În luna decembrie 2013, Rusia a convenit să acorde Ucrainei un program de sprijin în valoare de 15 miliarde de dolari, precum și reducerea cu 33% a prețului gazelor naturale rusești livrate Ucrainei, după ce autoritățile de la Kiev au refuzat să semneze un acord de liber schimb cu Uniunea Europeană.

Amenințarea șefului Gazprom este evidentă, însă specialiștii europeni, dar și Gazprom sugerează ca un nou ”război al gazelor” nu va mai avea consecințele conflictelor energetice dintre Rusia și Ucraina din 2006 si 2009.

În primul rand, Gazprom nu are interesul să-și reducă dramatic profitul oprind livrările de gaze către Europa. Cu doar câteva zile înante, după ce secretarul de Stat al SUA a a acuzat Rusia de agresiune în Ucraina, directorul de export al Gazprom, Alexander Medvedev declara în cadrul recepției anuale de la sediul londonez al firmei că Rusia nu dorește un război al gazelor cu Ucraina. ”Agenda politică nu este sub controlul Gazprom. Dar dacă vă uitați la deciziile economice luate în timpul Războiului Rece, veti putea cu adevărat să sperați că oamenii înțelepti iau decizii întelepte”, a spus Medvedev.

Cât privește întreruperea exporturilor de gaze către Ucraina, situația este diferită: țara ar fi lovită dramatic. Însă, din nou, impactul unui asemenea conflict energetic ar fi limitat față de anii 2006 și 2009.

La finalul anului 2005, Ucraina și Rusia nu au reușit să semneze un nou contract care ridică prețul pe mia de metri cubi de la circa 50 de dolari la 230 de dolari. Rezultatul a fost închiderea vanelor de către Gazprom și cum 80% din exporturile către UE treceau prin Ucraina, Ungaria, Italia și Polonia au suportat imediat o scădere a presiunii cu 30%. În cele din urmă, disputa a fost rezolvată printr-un contract semnat de Ucraina cu Turkmenistanul, care oferea gaze ieftine și unul semnat, la noul preț impus, cu Gazprom.

În 2009, situația a fost și mai dramatică și a fost creată de o dispută similară celei de acum – prelungirera contractului de închiriere a bazei ruse de la Sevastopol, din Crimeea. Pentru a pune presiune pe Kiev, Rusia a cerut un preț de 400 de dolari pe mia de metri cubi, în locul prețului vechi de 250 de dolari. De această dată, pe 1 ianuarie 2009, Gazprom nu a mai închis vanele, ci a limitat volumul de gaze trimis în Ucraina doar pentru a-și onora exporturile către UE. Însa imediat au apărut acuze că Ucraina sifonează din această cantitate și Gazprom a închis total conductele. Consecințele au fost mai dure decat în 2006: Slovacia (țara prin care intra în UE majoritatea gazelor importate din Rusia) a decretat stare de urgență, Bulgaria a închis toate marile fabrici, școlile și a redus livrările către populație. A fost lovită dur și Republica Moldovam, și Ungaria și Grecia.

Tocmai aceste două situații la o distanță de trei ani au făcut ca acum lucrurile să stea altfel. În primul rând, ambele conflicte au fost un dezastru de PR pentru Gazprom, iar în al doilea rând au apărut mari schimbări în contractele cu Gazprom și în infrastructură.

       – Spre deosebire de 2009, acum Rusia nu mai vinde gazele către Europa la frontiera dintre Rusia și Ucraina, ci la cea dintre Ucraina si UE. Cu alte cuvinte, oricare ar fi motivul întreruperii gazelor pentru Ucraina, dacă gazele nu mai ajung în Europa, vinovat este Gazprom și nu Kievul
       – La nivel de infrastructură au fost sporite capacitățile de depozitare a gazului în țările UE și (40 de miliarde de metri cubi în întreaga UE, iar Germania are capacitatea de a face rezerve pentru 60 de zile), cel mai important, au fost create interconectări între statele membre. România are asemenea interconectări cu Ungaria (Arad-Szeged și una în construcție la Nădlac), cu Bulgaria (Giurgiu-Ruse) și în proiect la Negru Vodă și la Calafat) și cu Republica Moldova (gazoductul ce se construiește între Iași și Ungheni).
       – Foarte important este că la punctele de conectare ale țărilor UE cu Ucraina este posibil acum, spre deosebire de perioada anterioară, ca gazele să fie pompate și în sens invers (România poate face acest lucru la interconectarea de la Mediesu Aurit, nu și la cea de la Isaccea). Or, aceasta înseamna că, în cazul în care Gazprom va opri livrările către Ucraina, țările UE vecine vor putea să o alimenteze cu o parte din gazele pe care le primesc chiar de la Gazprom, fără a încălca vreun contract semnat cu această companie.
       – În cazul unui ”război total”, în care Gazprom oprește furnizarea gazelor către UE, nu doar către Ucraina, situația ar fi dramatică. Însă, pe termen mediu, ar începe să funcționeze importurile masive din Norvegia (compania Statoil a depășit Gazprom la livrările către UE) și cele de gaze naturale lichefiate din SUA (mai ieftine decât prețul oferit de Gazprom) și Qatar.

Desigur, în acest fel ar fi asigurată doar o parte din necesarul de gaze al Ucrainei. Potrivit firmei de consultanță Wood Mackenzie, capacitatea Poloniei de a pompa gaze în sens invers (către Ucraina) este de 1,5 miliarde de metri cubi, Ungaria poate pompa 3,5 miliarde de metri cubi, România 1,8 miliarde de metri cubi, iar Slovacia (țara în care ajunge cel mai mare volum de gaze via Ucraina) ar putea avea o capacitate de 20 de miliarde de metri cubi. Această capacitate de 20 de metri cubi nu poate fi atinsă decât peste 6 luni, acum cifra reală fiind de 6 miliarde.

Chiar și așa, având în vedere ca un potential conflict energetic ar surveni într-o lună de primăvară și după o iarnă blânda în întreaga Europă (care a făcut ca rezervele de gaze ale fiecărei țări să fie relativ mari pentru această perioadă a anului), țările UE ar putea asigura, pe termen scurt, consumul casnic din Ucraina și o parte din cel industrial. Mai mult, consumul industrial al Ucrainei a scăzut sensibil față de nivelul din 2006 și 2009.

Orice conflict energetic Rusia-Ucraina sau Rusia-UE va produce pagube ambelor părți și nu poate dura decât un interval relativ scurt, căci Gazprom nu va avea suficientă capacitate de stocare a gazului neexportat și va înregistra pierderi uriașe. Adevărata amenințare pentru UE rămâne însă o orientare a exporturilor ruse către piața chineză.

VADIMIR PUTIN O PUNE LA PUNCT PE NEO-NAZISTA ANGELA MERKEL,PRIN COMPANIA GAZPROM CARE DATORITA”CONFILCTULUI CU UKRAINA”,VA LASA MAI MULTE STATE EUROPENE ,PRINTRE CARE SI ROMANIA FARA GAZUL NECESAR PENTRU DEPASIREA IERNII!

Un conflict între Ucraina și compania Gazprom riscă să lase mai multe state europene, printre care și România, fără gazul necesar pentru depășirea iernii.

Gigantul din Rusia acuză Kievul că îi datorează 882 de milioane de dolari și amenință că este posibil ca Europa să se confrunte cu un nou conflict pe tema gazelor, similar celui din 2009, informează jurnaliștii de la AFP, citați de digi24.ro.

Din cauza relaţiilor tensionate cu autoritățile de la Kiev, Rusia a întrerupt de mai multe ori livrarea de gaze către Ucraina. Acest conflict a afectat şi unele state europene, care depind de exporturile ruseşti ce tranzitează Ucraina.

La rândul lor, oficialii ucrainieni solicită o reducere a preţului pentru acest combustibil. Presiunile Moscovei vin chiar în momentul în care Ucraina se pregăteşte să semneze acordul de asociere cu Uniunea Europeană.

Kremlinul a respins însă orice legătură între criza energetică şi acordul Ucrainei cu UE.

GAZPROM PRIN COMPANIA SARBA NIS A FACUT O OFERTA PENTRU BENZINARIILE ROMPETROL-ROMANIA!

Compania sârbă NIS, controlată de Gazprom, a făcut o ofertă pentru benzinăriile Rompetrol din România

Compania petrolieră sârbă NIS, controlată de grupul rus Gazprom, a transmis în urmă cu două luni o scrisoare de intenţie pentru preluarea reţelei de benzinării din Rompetrol.
„Grupul NIS ne-a făcut o ofertă pentru preluarea reţelei de benzinării din România”, a declarat preşedintele grupului Rompetrol, Saduokhas Meraliyev, adăugând că grupul a declinat oferta NIS.

El nu a precizat valoarea ofertei.

La rândul său, vicepreşedintele activităţii de distribuţie a carburanţilor din grupul Rompetrol, Titov Buzescu, a arătat că grupul Rompetrol îşi evaluează reţeaua de benzinării din România la 500-600 milioane euro.

Potrivit lui Buzescu, grupul Gazprom este deja prezent pe piaţa de distribuţie a carburanţilor din România prin unităţile Sun Petrol.

În opinia reprezentanţilor Rompetrol, oferta primită de la NIS este un indiciu al intenţiei Gazprom de a se extinde pe piaţa de profil din regiune.

Grupul Rompetrol, deţinut de compania KazMunaiGaz din Kazahstan, este al doilea jucător ca mărime pe piaţa distribuţiei de carburanţi din România, cu o reţea de 800 de puncte de alimentare cu carburanţi, dintre care 450 sunt benzinării, după Petrom.

Rompetrol intenţionează să deschidă în termen de două luni o reprezentanţă în Istanbul şi să-şi extindă activitatea de distribuţie a carburanţilor în Turcia şi în Ucraina. Grupul mai deţine benzinării în Franţa, Bulgaria, Moldova şi Georgia.