GRUPUL RUS GAZPROM A DEVENIT” BAU-BAU”,PENTRU GERMANIA LUI ANGELA MERKEL SI UE DACA VA OPRI LIVRARILE DE GAZE NATURALE CATRE OCCIDENT!

8 mart.

 

Grupul rus Gazprom a avertizat vineri Ucraina că va opri livrările de gaze din cauza unei datorii neplătite de 1,89 miliarde de dolari, așa cum a mai făcut și în 2009 când a fost perturbată aprovizionarea mai multor țări europene.

„Astăzi, 7 martie era termenul limită pentru plata gazelor naturale livrate Ucrainei în luna februarie. Gazprom nu a primit banii. Incluzând reducerea de preț pentru primul trimestru, factura de plată totală se ridică în prezent la 1,890 miliarde de dolari”, a declarat directorul general de la Gazprom, Alexei Miller.

„Nu putem livra gaze gratuit. Fie Ucraina își achită datoriile sau există riscul revenirii la situația de la începutul lui 2009. Vom înștiința guvernul rus de situația care se profilează”, a adăugat Alexei Miller, conform agențiilor de presă internaționale.

Anunțul Gazprom vine în contextul în care Ucraina se află în pragul falimentului, având o situație economică dezastruoasă. 

Tensiunile dintre Rusia și Ucraina au escaladat luna trecută după ce Viktor Ianukovici, susținut de Moscova, a fost înlăturat de la putere. Vladimir Putin și Gazprom au anunțat deja că în luna aprilie Ucraina nu va mai beneficia de reducerea de preț acordată anterior pentru că nu și-a plătit la timp factura la gaze naturale.

În luna decembrie 2013, Rusia a convenit să acorde Ucrainei un program de sprijin în valoare de 15 miliarde de dolari, precum și reducerea cu 33% a prețului gazelor naturale rusești livrate Ucrainei, după ce autoritățile de la Kiev au refuzat să semneze un acord de liber schimb cu Uniunea Europeană.

Amenințarea șefului Gazprom este evidentă, însă specialiștii europeni, dar și Gazprom sugerează ca un nou ”război al gazelor” nu va mai avea consecințele conflictelor energetice dintre Rusia și Ucraina din 2006 si 2009.

În primul rand, Gazprom nu are interesul să-și reducă dramatic profitul oprind livrările de gaze către Europa. Cu doar câteva zile înante, după ce secretarul de Stat al SUA a a acuzat Rusia de agresiune în Ucraina, directorul de export al Gazprom, Alexander Medvedev declara în cadrul recepției anuale de la sediul londonez al firmei că Rusia nu dorește un război al gazelor cu Ucraina. ”Agenda politică nu este sub controlul Gazprom. Dar dacă vă uitați la deciziile economice luate în timpul Războiului Rece, veti putea cu adevărat să sperați că oamenii înțelepti iau decizii întelepte”, a spus Medvedev.

Cât privește întreruperea exporturilor de gaze către Ucraina, situația este diferită: țara ar fi lovită dramatic. Însă, din nou, impactul unui asemenea conflict energetic ar fi limitat față de anii 2006 și 2009.

La finalul anului 2005, Ucraina și Rusia nu au reușit să semneze un nou contract care ridică prețul pe mia de metri cubi de la circa 50 de dolari la 230 de dolari. Rezultatul a fost închiderea vanelor de către Gazprom și cum 80% din exporturile către UE treceau prin Ucraina, Ungaria, Italia și Polonia au suportat imediat o scădere a presiunii cu 30%. În cele din urmă, disputa a fost rezolvată printr-un contract semnat de Ucraina cu Turkmenistanul, care oferea gaze ieftine și unul semnat, la noul preț impus, cu Gazprom.

În 2009, situația a fost și mai dramatică și a fost creată de o dispută similară celei de acum – prelungirera contractului de închiriere a bazei ruse de la Sevastopol, din Crimeea. Pentru a pune presiune pe Kiev, Rusia a cerut un preț de 400 de dolari pe mia de metri cubi, în locul prețului vechi de 250 de dolari. De această dată, pe 1 ianuarie 2009, Gazprom nu a mai închis vanele, ci a limitat volumul de gaze trimis în Ucraina doar pentru a-și onora exporturile către UE. Însa imediat au apărut acuze că Ucraina sifonează din această cantitate și Gazprom a închis total conductele. Consecințele au fost mai dure decat în 2006: Slovacia (țara prin care intra în UE majoritatea gazelor importate din Rusia) a decretat stare de urgență, Bulgaria a închis toate marile fabrici, școlile și a redus livrările către populație. A fost lovită dur și Republica Moldovam, și Ungaria și Grecia.

Tocmai aceste două situații la o distanță de trei ani au făcut ca acum lucrurile să stea altfel. În primul rând, ambele conflicte au fost un dezastru de PR pentru Gazprom, iar în al doilea rând au apărut mari schimbări în contractele cu Gazprom și în infrastructură.

       – Spre deosebire de 2009, acum Rusia nu mai vinde gazele către Europa la frontiera dintre Rusia și Ucraina, ci la cea dintre Ucraina si UE. Cu alte cuvinte, oricare ar fi motivul întreruperii gazelor pentru Ucraina, dacă gazele nu mai ajung în Europa, vinovat este Gazprom și nu Kievul
       – La nivel de infrastructură au fost sporite capacitățile de depozitare a gazului în țările UE și (40 de miliarde de metri cubi în întreaga UE, iar Germania are capacitatea de a face rezerve pentru 60 de zile), cel mai important, au fost create interconectări între statele membre. România are asemenea interconectări cu Ungaria (Arad-Szeged și una în construcție la Nădlac), cu Bulgaria (Giurgiu-Ruse) și în proiect la Negru Vodă și la Calafat) și cu Republica Moldova (gazoductul ce se construiește între Iași și Ungheni).
       – Foarte important este că la punctele de conectare ale țărilor UE cu Ucraina este posibil acum, spre deosebire de perioada anterioară, ca gazele să fie pompate și în sens invers (România poate face acest lucru la interconectarea de la Mediesu Aurit, nu și la cea de la Isaccea). Or, aceasta înseamna că, în cazul în care Gazprom va opri livrările către Ucraina, țările UE vecine vor putea să o alimenteze cu o parte din gazele pe care le primesc chiar de la Gazprom, fără a încălca vreun contract semnat cu această companie.
       – În cazul unui ”război total”, în care Gazprom oprește furnizarea gazelor către UE, nu doar către Ucraina, situația ar fi dramatică. Însă, pe termen mediu, ar începe să funcționeze importurile masive din Norvegia (compania Statoil a depășit Gazprom la livrările către UE) și cele de gaze naturale lichefiate din SUA (mai ieftine decât prețul oferit de Gazprom) și Qatar.

Desigur, în acest fel ar fi asigurată doar o parte din necesarul de gaze al Ucrainei. Potrivit firmei de consultanță Wood Mackenzie, capacitatea Poloniei de a pompa gaze în sens invers (către Ucraina) este de 1,5 miliarde de metri cubi, Ungaria poate pompa 3,5 miliarde de metri cubi, România 1,8 miliarde de metri cubi, iar Slovacia (țara în care ajunge cel mai mare volum de gaze via Ucraina) ar putea avea o capacitate de 20 de miliarde de metri cubi. Această capacitate de 20 de metri cubi nu poate fi atinsă decât peste 6 luni, acum cifra reală fiind de 6 miliarde.

Chiar și așa, având în vedere ca un potential conflict energetic ar surveni într-o lună de primăvară și după o iarnă blânda în întreaga Europă (care a făcut ca rezervele de gaze ale fiecărei țări să fie relativ mari pentru această perioadă a anului), țările UE ar putea asigura, pe termen scurt, consumul casnic din Ucraina și o parte din cel industrial. Mai mult, consumul industrial al Ucrainei a scăzut sensibil față de nivelul din 2006 și 2009.

Orice conflict energetic Rusia-Ucraina sau Rusia-UE va produce pagube ambelor părți și nu poate dura decât un interval relativ scurt, căci Gazprom nu va avea suficientă capacitate de stocare a gazului neexportat și va înregistra pierderi uriașe. Adevărata amenințare pentru UE rămâne însă o orientare a exporturilor ruse către piața chineză.

Reclame

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: