„DRAGA ANI” A LUI TRAIAN BASESCU SI HORIA GEORGESCU „INGERUL DREPTATII”!

 

Conform celor prezentate de Valer Marian, președintele Agenției Naționale de Integritate împreună cu mai mulți membrii ai familiei sale, este cercetat pentru fapte de dare de mită și spălare de bani, fiind protejat la nivel înalt chiar de Serviciul Român de Informații și de Consiliul Național de Integritate care s-au făcut că nu văd problemele grave pe care acesta le are la dosar. La toate acestea se adaugă infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice, asimilat faptelor de corupție, fals intelectual, respectiv complicitate la fals intelectual și uz de fals. Dar pentru aprofundarea biografiei penalului din fruntea ANI, vă punem la dispoziție sesizarea completă înaintată de senatorul Valer Marian, însoțită de documentele doveditoare. Lectură plăcută. Valabil pentru Palatul Cotroceni, Palatul Victoria, SRI și Ambasada SUA din București. (Eduard Ovidiu Ohanesian)

„Către

CONSILIUL NAȚIONAL DE INTEGRITATE

– În atenţia Preşedintelui şi Biroului Permanent al Senatului

Subsemnatul Marian Valer, cu domiciliul în municipiul Satu Mare, str Mircea cel Bătrân, bl. C 26, ap. 19, judeţul Satu Mare, senator independent în Parlamentul României, vă înaintez prezenta

COMPLETARE LA SESIZAREA

prin care am solicitat, în conformitate cu prevederile art. 26 alin. 1 şi 4 rap. la art. 25 lit. d şi e comb. cu art. 19 alin. 2 din Legea nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, să propuneţi Senatului României eliberarea din funcţie a preşedintelui Agenţiei Naţionale de Integritate, Georgescu Horia.

Așa cum am arătat în sesizarea formulată în data de 11.12.2013, conform practicii instituite de Agenția Națională de Integritate, numitul Georgescu Horia s-a aflat în stare de incompatibilitate atât în perioada în care a deţinut funcţia de secretar general al Agenţiei Naţionale de Integritate (16.04.2008 – 18.04.2012 ) cât şi în perioada de când deţine funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate (18.04.2012-prezent), întrucât a deţinut şi deţine funcţia de administrator la o societate comercială ( S.C. OUTLOOK S.R.L Braşov), pe care nu a menţionat-o în declaraţiile de interese depuse în perioada 2008-2013, săvârşind astfel și infracţiunea de fals în declaraţii.
Conform adresei Oficiului Naţional al Registrului Comerţului nr. 441735 /05.12.2013, numitul Georgescu Horia a avut calitatea de asociat şi/sau administrator în şase societăţi comerciale din România : S.C. Outlook SRL Braşov, S.C. Financial Securities TB S.A. Bucureşti , S.C. HBG Consulting SRL Brasov, S.C. Imperial SRL Braşov, S.C. Platinum Media SRL Braşov şi S.C. Imperium SRL Braşov. Potrivit acestei adrese, numitul Georgescu Horia deţine şi în prezent calitatea de asociat şi administrator la S.C. Outlook
SRL, societate înfiinţată în data de 10.12.1999 şi aflată în stare de lichidare.
Numitul Georgescu Horia a fost numit administrator la S.C. Outlook SRL în data de 10.11.1999, pe o durată neprecizată, şi nu a renunţat la această funcţie în perioada în care a deţinut funcţiile de secretar general, respectiv de preşedinte al Agenţiei
Naţionale de Integritate. Potrivit informaţiilor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, în cazul S.C. Outlook SRL a fost numit lichidator
(Consulting Insol SPRL) de abia în data de 12.11.2013, până la această dată atribuţiile de administrator revenind numitului Georgescu Horia.
În conformitate cu prevederile art. 25 lit. d din Legea nr. 144/2007, preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate poate fi eliberat din funcţie când se constată nerespectarea dispoziţiilor legale privind regimul incompatibilităţilor.
Conform practicii instituite de Agenţia Naţională de Integritate, există stare de incompatibilitate şi în cazul în care societatea în care un demnitar sau un funcţionar public a deţinut funcţia de administrator a fost dizolvată de drept şi se află în stare de lichidare. Președintele Geogescu Horea se apără în cazul său că SC Outlook SRL ar fi fost dizolvată de drept în 2005, dar în ultimii ani, îndeosebi sub președnția sa, mai mulți parlamentari și primari au fost declarați în stare de incompatibilitate, deși societățile comerciale la care au avut calitatea de administrator fuseseră dizolvate de dept și preluate de lichidatori cu mai mulți ani
înainte de a deveni demnitari publici. Dacă de-abia acum a exprimat punctul de vedere corect, președintele Agenței Naționale de Integritate și inspectorii de caz intră sub incidența infracțiunilor de abuz în serviciu contra inereselor persoanelor și calomnie în cazul parlamentarilor și primarilor declarați incompatibili în mod abuziv.

Alături de acest motiv principal, pentru eliberarea din funcție a președintelui Agenției Naționale de Integritate, mai invoc următoarele motive:

I. Numitul Georgescu Horia a fost detaşat şi numit nelegal, în anul 2008, în funcţia de secretar general al Agenţiei Naţionale de Integritate, care are statut de înalt funcţionar public potrivit prevederilor art. 12 lit.b şi art 16 alin. 1 din Legea
188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, întrucât nu a îndeplinit condiţia vechimii de cel puţin 5 ani în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiilor publice, în speţă studii juridice.
În urma unei adrese a Agenţiei Naţionale de Integritate, cu nr. 383/17.04.2008, semnată de preşedintele Macovei Alexandru Cătălin, în care era consemnat că numitul Georgescu Horia avea studii juridice şi 5 ani vechime în specialitatea studiilor,
Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici a emis, cu nr. 1434665/18.04.2008, aviz favorabil pentru exercitarea funcţiei de secretar general al Agenţiei Naţionale de Integritate, prin detaşare de la Ministerul Justiţiei unde îndeplinea funcţia de consilier al ministrului Tudor Chiuariu. Adresa Agenţiei Naţionale de Integritate era falsă , întrucât numitul Georgescu Horia nu avea 5 ani vechime în specialitatea studii juridice, ci doar un an, fapt care putea şi poate fi constatat din CV-ul său, în care a consemnat că a dobândit calificarea de jurist prin diplomă de absolvire, promoţia 2007, la Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir din
Bucureşti.
Totuşi, cu o grabă suspectă, respectiv a doua zi după primirea adresei Agenţiei Naţionale de Integritate, fără să verifice temeinic îndeplinirea condiţiilor legale, îndeosebi a vechimii în specialitatea studiilor necesare, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici a emis aviz favorabil pentru numitul Georgescu Horia. Avizul favorabil a fost semnat de vicepreşedintele Coifan Eugen, în locul preşedintelui Jozsef Birtalan, iar, conform unor angajaţi ai Agenţiei Naţionale de Integritate, numitul Coifan Eugen le-a solicitat în schimb numiţilor Macovei Alexandru Cătătlin şi Georgescu Horia să o angajeze pe soţia sa Coifan Anişoara în funcția de director
al Direcţiei Resurse Umane din cadrul Agenţiei Naţionale de Integritate, fapt care a fost realizat ulterior.
În consecinţă, se impune urmărirea penală a numiţilor Macovei Alexandru Cătălin, Georgescu Horia şi Coifan Eugen pentru infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice, asimilat faptelor de corupţie, fals intelectual, respectiv complicitate la fals intelectual şi uz de fals.
Învederez că starea de incompatibilitate şi numirea nelegală în funcţie a numitului Georgescu Horia atrage nulitatea absolută a tuturor actelor emise de acesta în funcţiile de secretar general, respectiv de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate.

II. Conform unor surse din Serviciul Român de Informaţii, numitul Georgescu Horia ar fi ofiţer acoperit al acestui serviciu secret, aflându-se în agentura personală a generalului Florian Coldea, primul adjunct al directorului SRI.
Această supoziţie se coroborează cu indicii pertinente şi concludente din cariera profesională a numitului Georgescu Horia, consemnate cu largheţe în CV-ul său.
Astfel, în anul 2009 a absolvit studii postuniversitare de Securitate Naţională la Serviciul Român de Informaţii – Academia Naţională de Informaţii Mihai Viteazul, Colegiul Naţional de Informaţii, iar din 2010 până în prezent a urmat studii de
doctorat în ştiinţe militare şi informaţii la Academia Naţională de Informaţii – Serviciul Român de Informaţii. Pe de altă parte, în calitate de consilier personal al ministrului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, în perioada 02.05.2007-02.07.2007, a fost “ funcţionar de Securitate” şi “şef al Structurii de Securitate”, având ca principale activităţi şi
responsabilităţi “coordonarea şi implementarea procedurilor legale privind protecţia informaţiilor clasificate naţionale, UE şi NATO”, iar ca secretar general al Agenţiei Naţionale de Integritate a fost “şef al Structurii de Securitate”, având, de asemenea, printre
activităţile şi responsabilităţile principale” coordonarea şi implementarea procedurilor legale privind protecţia informaţiilor clasificate naţionale, UE şi NATO”.
Menţionez că tatăl numitului Georgescu Horia, Georgescu Marian, a fost lucrător de penitenciar în perioada regimului comunist, când a fost promovat, datorită zelului său torţionar, de la gardian la comandant al Penitenciarului Codlea din judeţul
Braşov, aflându-se în această funcţie atât în timpul revoltei muncitoreşti de la Braşov din 15 noiembrie 1987, cât şi în timpul Revoluţiei din decembrie 1989.
Numitul Georgescu Marian a deţinut funcţia de comandant al Penitenciarului Codlea până în anul 1996, când s-a pensionat, având gradul de colonel, iar ulterior a devenit preşedinte al Consiliului de administraţie al Universităţii Creştine Dimitrie Cantemir din Braşov. Potrivit unor foşti ofiţeri de Securitate, numitul Georgescu Marian a fost colaborator al Securităţii înainte de 1989, având statut de sursă cu aprobarea PCR.
Potrivit art.25 lit. e rap la art. 19 alin 2 lit. e din Legea nr. 144/2007, preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate poate fi eliberat din funcţie dacă a fost agent sau colaborator al serviciilor de informaţii înainte de anul 1990, ori a fost sau este lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al serviciilor de informaţii.

III. Numitul Georgescu Horia este cercetat în prezent în două dosare penale, unul instrumentat de Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru dare de mită, şi unul instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, conform răspunsului pe care mi l-a transmis ministrul Justiţiei la o interpelare având ca obiect dosarele penale ale preşedintelui Agenţiei Naţionale de Integritate.
Astfel, în dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti nr. 388/P/2013, numitul Georgescu Horia este cercetat împreună cu numitul Macovei Alexandru Cătălin sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, pentru că, în calitate de ordonatori principali de credite, au cauzat Agenţiei Naţionale de Integritate, prin încălcarea unor dispoziţii legale, un prejudiciu în sumă de 508.713 lei, constatat printr-un raport al Curţii de Conturi a României transmis Senatului în anul 2011. Totodată, numitul Georgescu Horia este cercetat de Direcţia Naţională Anticorupţie, Secţia de combatere a corupţiei, sub
aspectul săvârşirii infracţiunii de dare de mită, în dosarul nr. 229/P/2013, referitor la afirmaţiile fratelui său Georgescu Sorin că ar fi oferit unei persoane cu funcţie importantă suma de 18.000 de euro pentru a fi angajat specialist la Direcţia Naţională Anticorupţie în 2004, publicate de cotidianul Jurnalul Naţional din 18.11.2012, într-un articol intitulat “Horia Georgescu a dat mită 18.000 de euro pentru a fi angajat la DNA”.
Conform unor surse judiciare din Braşov, există indicii temeinice că numitul Georgescu Horia a săvârşit, în formă continuată, infracţiuni de evaziune fiscală şi de spălare de bani, prin asociere într-un grup infracţional organizat (cu tatăl său Georgescu Marian, cu mama sa Georgescu Victoria şi cu fratele său Georgescu Sorin), în perioada 2000-2004, respectiv înainte de a fi angajat specialist în investigaţii financiare la Direcţia Naţională Anticorupţie. Astfel, în calitate de administrator al S.C. Platinum Media SRL, numitul Georgescu Horia a încheiat, în data de 01.08.2000, un contract de asociere în participaţiune cu S.C. Rom FuelSaver SRL, la
care asociat unic şi administrator era fratele său Georgescu Sorin, contract la care a fost încheiat un act adiţional în data de 02.05.2001 și care a fost refăcut cu data de 07.12.2001. Tot în calitate de administrator al S.C. Platinum Media SRL,
numitul Georgescu Horia a încheiat în data de 04.04.2002, un contract de asociere în participaţiune cu S.C. HBG Consulting SRL, la care era asociat împreună cu mama sa Georgescu Victoria, care avea calitatea de administrator.
În aceeaşi perioadă, numitul Georgescu Horia a încheiat, în calitate de persoană fizică, contracte de împrumut, autentificate la Biroul Notarului Public Socaciu George, cu sediul în municipiul Codlea, str. Lungă, nr.131, judeţul Braşov, conform cărora ar fi împrumutat firma fratelui său Georgescu Sorin, S.C. Rom FuelSaver SRL, cu diferite sume de bani , ca, de exemplu, cu 115 milioane lei vechi în data de 29.05.2002 sau cu 270 milioane lei vechi în data de 01.07.2002, în vederea retragerii sumelor respective fără a se plăti impozit. În realitate, numitul Georgescu Horia nu a împrumutat aceste sume, pentru simplul motiv că nu avea asemenea disponibilităţi, în perioada respectivă fiind angajat consilier la S.C. Imperial SRL şI neînregistrând profituri la firmele la care era asociat. Înaintea angajării sale ca specialist în investigaţii financiare la Direcţia Naţională Anticorupţie, numitul Georgescu Horia a semnat contracte de comision cu două societăţi comerciale la care era asociat iar mama sa era administrator, respectiv cu S.C. Imperium SRL, în data de 01.02.2004, în valoare de 90.000 euro fără TVA, pe termen de un an, şi cu S.C. Imperial SRL, în data de 31.03 2004, în sumă de 60.000 euro fără TVA, tot pe termen de un an.
Se estimează că, în perioada 2002-2005, numitul Georgescu Horia a beneficiat astfel de o sumă totală de circa 350.000 de euro din contul firmelor la care a fost asociat, majoritatea plăţilor efectuându-se prin băncile Demir Bank, Unicredit şi BRD. În spălarea acestor sume importante de bani, numitul Georgescu Horia şi membrii familiei sale au fost ajutaţi de naşa sa Petcu Carmen, contabilă la S.C. Imperial SRL din 1993, care i-a sprijinit inclusiv în spălarea unor sume de bani de la Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir din Braşov, la care tatăl său deţinea funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie. Astfel, la această
universitate, când se încasau banii de la studenţi, nu se specifica pe chitanţe data încasării şi cursul de schimb, iar banii se depuneau în contul personal al preşedintelui Georgescu Marian, jonglându-se cu valoarea de schimb şi cu impozitul mai redus pe persoană fizică până la sfârşitul anului universitar, când banii erau depuşi în contul universităţii.
Pentru veniturile realizate prin aceste modalităţi frauduloase, numitul Georgescu Horia nu a plătit impozite, eludând plata acestora prin atragerea dizolvării de drept a firmelor debitoare, prin nepreschimbarea certificatelor de înmatriculare sau prin nedepunerea bilanţurilor contabile la Registrul Comerţului. Astfel că, atunci când ANAF declanşa procedura urmăririi silite, nu mai avea cum să recupereze debitele întrucât firmele apăreau la Registrul Comerţului ca fiind desfiinţate. Între toate firmele în care au fost asociaţi
Georgescu Horia, mama sa Georgescu Victoria, tatăl său Georgescu Marian şi fratele său Georgescu Sorin a existat o strânsă conexiune, astfel că un control încrucişat ar fi putut depista toate actele fictive prin care a fost evazionat statul, îndeosebi prin metoda împrumutării firmelor de către ei înşişi ca persoane fizice. Un astfel de control nu a fost însă efectuat pentru că numitul Georgescu Marian a avut şi are o influenţă deosebită în Braşov ca fost comandant al Penitenciarului Codlea şi de preşedinte al Consiliului de administraţie al Universităţii Creştine Dimitrie Cantemir din Braşov, funcții care i-au permis obținerea de informaţii compromiţătoare despre persoane cu funcții de conducere sau cu atribuții de control.

IV. Numitul Georgescu Horia a deţinut în perioada de când activează la Agenţia Naţională de Integritate o serie de bunuri imobiliare ( două vile, două apartamente, un teren ) şi mobiliare (autoturisme de teren) pe care le-a dobândit în mod dubios, impunându-se evaluarea averii sale în conformitate cu prevederile Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice.
Astfel, în declaraţiile de avere depuse în anul 2008, când a fost numit secretar general al Agenţiei Naţionale de Integritate, numitul Georgescu Horia a consemnat, la bunuri imobiliare, o casă ( în suprafaţă de 356 mp) şi un apartament (în
suprafaţă de 140 mp) în Braşov, un apartament (în suprafaţă de 40 mp) în Bucureşti şi un teren (în suprafaţă de 2,5ha) în Lehliu, judeţul Călăraşi. Georgescu a declarat că a dobândit casa şi apartamentele prin contracte de vânzare-cumpărare în anul 2007, iar terenul prin donaţie, tot în anul 2007. Chestionat de presă, Georgescu a afirmat că a cumpărat cele trei locuinţe de la părinţii săi şi că, pentru a le plăti, a contractat ulterior, respectiv în anul 2008, un credit de 300.000 de euro de la naşii săi Petcu Marian şi Carmen şi un credit de 150.000 de euro de la Emporiki Bank. Iniţial, Georgescu a afirmat că a contractat împrumutul de 300.000
de euro de la naşii săi pe termen de 5 ani, ceea ce însemna că trebuia să-l restituie în 60 de rate lunare a câte 5000 de euro, în condiţiile în care veniturile sale lunare nu depăşeau 2000 de euro. Ulterior, Georgescu a declarat un termen de restituire a împrumutului de 20 ani, până în prezent achitând, pe parcursul a 5 ani, doar suma de 40.000 de euro din pretinsul împrumut. Este de observat că pretinsul împrumut se încadrează în suma scoasă de numitul Georgescu Horia din contul firmelor în care a fost asociat, în mare parte cu concursul naşei sale
Petcu Carmen. De asemenea, este de reţinut că naşii Petcu Marian şi Carmen nu puteau dispune de o asemenea sumă, întrucât profitul total realizat de firmele lor (S.C. Activ Audit SRL, S.C. Topi Mob SRL, S.C. Top Management SRL) s-a situat sub
200.000 euro în toţi anii de activitate şi nu au achitat impozite pe suma de 300.000 de euro.
Actualmente, numitul Georgescu Horia locuieşte într-o vilă ultracentrală din Bucureşti (str. Puţul cu Plopi), care figurează în acte pe numele părinţilor săi.
Totodată, acesta deţine un autoturism de teren BMW X5, care este înmatriculat pe S.C. Imperial SRL, firmă la care a fost asociat împreună cu mama sa, achiziţionarea acestuia fiind suspectă în condiţiile în care această firmă a înregistrat pierderi
în anul achiziţiei, respectiv în 2008, în care figurează cu pierderi de 4.350 lei şi datorii de 458.698 lei, iar în anul anterior, 2007, figurează cu pierderi de 70.464 lei şi datorii de 487.342 lei, potrivit site-ului Ministerului Finanţelor.
Numitul Georgescu Horia este descris de apropiaţi de ai săi drept colecţionar de jeepuri (de exemplu, în anul 2002 a dobândit un jeep Mitsubishi în baza unui contract de leasing încheiat între firma sa S.C. HBG Consulting SRL şi firma
fratelui său S.C. Rom FuelSaver ) şi de ceasuri scumpe, pe care nu le-a menţionat
însă în declaraţiile sale de avere.
O afacere dubioasă a familiei Georgescu este închirierea de către preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate a vilei pe care o deţine în Braşov Universităţii Creştine Dimitrie Cantemir, care este patronată de tatăl său. Numitul Georgescu Horia a încasat de la această universitate 16.724 lei în 2007, 31.401 lei în 2008 şi 20.404 lei în 2009. Se impune ca instituţiile abilitate să verifice nu numai modul de dobândire de către numitul Georgescu Horia a caselor şi apartamentelor de la părinţii săi, îndeosebi provenienţa sumei de 300.000 euro pretins împrumutată de la naşii săi, ci şi modul în care le-au dobândit părinţii săi, având în vedere că au
fost cunoscute cazuri în care comandanţi sau lucrători din penitenciare au dobândit bunuri imobiliare prin şantajarea sau asigurarea de facilităţi unor deţinuţi.
Se pune firesc întrebarea cum a putut un individ dubios ca numitul Georgescu Horea să ajungă în funcţiile cheie ale instituţiei care se preocupă de integritatea demnitarilor şi funcţionarilor statului roman. În primul rând, datorită faptului că instituţia abilitată, Consiliul Naţional de Integritate, nu a efectuat verificări temeinice cu privire la integritatea numitului Georgescu Horia înainte de a-l
propune în funcţie. În al doilea rând, datorită protecţiei permanente de care a beneficiat la cel mai înalt nivel, respectiv din partea preşedintelui Traian Băsescu, a primului adjunct al directorului SRI, generalul Florian Coldea, a fostului procuror şef al DNA, Daniel Morar, a fostului procuror general al României, Laura Codruţa Koveşi, actualmente procuror şef al DNA, dar şi a fostului ambasador al SUA la Bucureşti, Mark Gittenstein, care i-a adus elogii deosebite, grație cărora președintele Agenției Naționale de
Integritate, Georgescu Horea, a fost invitat recent la Casa Albă și la Departamentul de Stat al Statelor Unite.
Solicit Consiliului Naţional de Integritate să verifice de urgenţă aspectele semnalate în prezenta sesizare şi să înainteze Senatului propunerea pentru demiterea preşedintelui Agenţiei Naţionale de Integritate, Georgescu Horia. Totodată, solicit sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a declanșa cercetarea numitului Georgescu Horia sub aspectul infracţiunilor de fals în declaraţii, complicitate la fals intelectual şi uz de fals, evaziune fiscală şi spălare de bani, precum şi finalizarea cercetărilor în dosarul Direcţiei Naţionale Anticorupţie nr. 229/P/2012 şi în dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria
Sectorului 1 Bucureşti nr. 388/P/2013, care sunt tergiversate în mod nejustificat.
În probaţiune, depun copii de pe adresa Oficiului Naţional al Registrului Comerţului nr. 441735/ 5.12.2013, răspunsul preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici la întrebarea având ca obiect numirea lui Georgescu Horia în funcţia de
secretar general al Agenţiei Naţionale pentru Integritate, răspunsul ministrului Justiţiei la interpelarea având ca obiect problemele penale ale preşedintelui ANI, Horia Georgescu, CV-urile, declaraţiile de avere şi declarațiile de interese ale numitului Horia Georgescu, declaraţia politică intitulată “Căţeii lui Băsescu de la ANI sunt protejaţi de cei de la DNA”, contracte, ordine de plată.

LIDERUL PNL,CRIN ANTONESCU ATAC DUR LA HORIA GEORGESCU,ANI,CSM SI DNA SA „NU-SI PERMITA SA FACA PROCESE DE INTENTIE „PARLAMENTULUI!

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, susţine că reprezentanţii ANI, CSM sau DNA ar trebui să nu-şi permită să facă procese de intenţie în raport cu o instituţie precum Parlamentul, adăugând, însă, că este de acord dacă este semnalat faptul că o lege nu este în regulă.

 

 

„Faptul că o lege nu este în regulă şi că dânşii semnalează acest lucru este în regulă! Dar a face procese de intenţie, a spune că este o lege făcută ca să dai liber la furat, asta e ceva mai mult. Dacă domnul Georgescu sau doamnele de la CSM sau doamnele de la DNA fac un scandal teribil dacă presa pune în discuţie anumite atitudini, decizii, acte ale instituţiilor lor ar trebui să aibă acelaşi respect şi să nu-şi permită să facă procese de intenţie în raport cu o instituţie cum este Parlamentul”, a afirmat Antonescu, joi, la România TV.
Liderul liberalilor a subliniat că aceia care acuză nu au nicio dovadă că cineva de la Parlament sau din USL ar fi făcut „o lege ca să fure”. AGERPRES.

PRESEDINTELE ANI HORIA GEORGESCU,S-A ALES CU DOSAR PENAL PENTRU CA A CONDUS AVAND PERMISUL SUSPENDAT!

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, s-a ales cu dosar penal după ce vineri a fost depistat de poliţiştii bucureşteni conducând, deşi avea permisul suspendat, a declarat luni pentru AGERPRES Andrei Codău, purtător de cuvânt al Brigăzii Rutiere a Capitalei.

Codău a spus că şeful ANI avea permisul suspendat din data de 9 august, pentru depăşirea vitezei legale. Horia Georgescu a contestat în instanţă măsura suspendării şi, până la luarea unei decizii definitive, a obţinut un certificat de grefă care i-ar fi permis să conducă, însă acesta nu a venit să îl înregistreze la poliţie.

Poliţiştii rutieri l-au depistat pe Georgescu conducând cu permisul suspendat în data de 30 august, pe şoseaua Chitilei, în jurul orei 3,00.

Potrivit BPR, Georgescu a adus a doua zi certificatul de grefă la Poliţie, însă a fost mult prea târziu, pentru că oamenii legii îi întocmise deja dosar penal

PRESEDINTELE „DRAGII ANI”A LUI BASESCU,HORIA GEORGESCU SE CONSULTA CU MINISTRUL JUSTITIEI ROBERT CAZANCIOC!

Președintele Agenției Naționale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, mărturisește că are o relație profesională foarte bună cu ministrul Justiției, Robert Cazanciuc. Uniunea Social Liberală cunoaște în ultima vreme o serie de fricțiuni, după ce Cazanciuc a respins un proiect de modificare a Legii ANI, depus la minister de vicepremierul Liviu Dragnea.

”Ne consultăm permanent (Horia Georgescu cu Robert Cazanciuc – n.r). Nu numai din perspectiva raportului pe Justiție (raportul MCV întocmit de Comisia Europeană – n.r), ci și pe alte subiecte care pot necesita opinia noastră juridică în acest sens”, a declarat șeful ANI, luni seara, la Digi24.

În ceea ce privește proiectul de modificare a Legii ANI, Georgescu spune că a fost consultat de ministerul Justiției înainte ca acesta să dea avizul negativ.

El a precizat că are o relație foarte bună și cu procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, despre care spune ”că duce mai departe lupta anticorupție la aceleași standarde”.

Social-democratul Liviu Dragnea a depus în iulie un proiect de modificare a legii 161/2003, art. 8, lit. F, care, în forma lui actuală, nu le permite edililor, consilierilor sau președinților de consilii județene să dețină funcții în Adunările Generale ale Acționarilor, în cadrul societăților comerciale. Ministerul Justiției, Robert Cazanciuc, nu a aprobat inițiativa lui Dragnea.

Aproximativ 1.200 de edili au fost declarați incompatibili de către ANI în ultima perioadă. Primarii amenință cu proteste și fac presiuni la nivel central pentru rezolvarea situației, existând șansele ca o demitere în masă a edililor să conducă la alegeri anticipate.

HORIA GEORGESCU,SECRETAR GENERAL ANI DESPRE DECIZIA CCR:INVITA INFRACTORII PE TERITORIUL ROMANIEI!

AUDIO VIDEO Horia Georgescu, secretar general ANI despre decizia Curtii Constitutionale: Invita infractorii pe teritoriul Romaniei. Cine sunt cei 12 de pe lista trimisilor in judecata pentru confiscarea averii si ce sume risca sa piarda
de D.Tapalaga HotNews.ro.

„Este o invitatie pentru infractori sa vina in Romania si sa faca afaceri, pentru ca risca cativa ani de puscarie dar pot sa ramana cu bunurile intacte” a comentat secretarul general ANi, Horia Georgescu, decizia anuntata vineri de Curtea Constitutionala de a respinge, intre altele, eliminarea din legea fundamentala a articolului potrivit caruia „caracterul licit al dobandirii averii se prezuma”. Georgescu a mai spus ca pe rolul ANI exista in acest moment 12 cazuri in care se propune confiscarea unor sume sau bunuri, din care doua condamnari in prima instanta si nici o sentinta definitiva.

Georgescu: Decizia cadru a Consiliului UE din 2006 obliga Romania la implementarea unor mecanisme de confiscare extinsa. Noi nu am respectat aceasta decizie, care este obligatorie

Asculta integral interviul cu Horia Georgescu

Descarca fisierul audio in format MP3

Cele mai interesante declaratii facute de Horia Georgescu la Discutia de Luni

In legatura cu respingerea propunerii presedintelui in ce priveste articolul din Constitutie care prezuma averea ca fiind licita – ca sa-l citesc pe ambasadorul american – aceasta prevedere este o licenta de a fura si ca sa-l completez, cred ca invita infractorii pe teritoriul Romaniei pentru a-si desfasura afacerile oneroase.
Nu pot fi confiscate pentru ca aceasta interpretare data de Curtea Constitutionala este absoluta, si in instanta acest tipar va fi urmat. Adica, prezumtia de dobandire licita a averii va fi interpretata in mod absolut si vom avea in cele mai multe situatii o persoana care va spune ca a primit bani de la rude, a avut activitati agricole sau un dar de nunta. In anumite situatii am reusit sa confiscam o parte din sumele dovedite ca fiind nejustificate neavand legatura cu infractiuni, dar in alte situatii au fost admise ca probe sume care provin dintr-un dar de nunta, botez sau alte surse care nu au fost probate in schimb cu documente, ci cu declaratii de martor.
In acest moment nu exista nici o confiscare definitiva. Avem doua decizii de confiscare in prima instanta la Curtea de Apel in cazul a doi fosti ofiteri de politie de cateva sute de mii de euro iar in celelalte cazuri, acestea treneaza pe rolul instantelor. In cazul Bradisteanu, primul caz al ANI, stim cu totii ca Comisia de Cercetare a spus ca s-a prescris. Intre ventiurile pe care le-a avut si sumele gasite exista o diferenta de 4 milioane de euro. In rest sunt 12 cazuri aflate pe rolul instantelor, dintre care in doua am devenit parte – cazul Dan Ioan Popescu si cazul Dabela – in care s-a obtinut o confiscare, dar toate acestea sunt in prima instanta, decizii definitive si irevocabile nu exista.

Lista persoanelor in cazul carora ANI a propus confiscari de bunuri sau sume de bani:

1.Vlasceanu Gheorghe Codrut, ofiter de politie. Instanta a fost sesizata la 11.03.2009. Sumele propuse spre confiscare: 2.316.529 lei, 434.805 Euro, 1580 USD. Stadiul procesului: Curtea de Apel Pitesti a constatat ca dobandirea sumelor de 454.805 euro, 1580 USD si 145.420 lei, precum si cota parte din avere in suma de 1979.329 lei au caracter nejustificat si a dispus confiscarea sumelor.

2. Voinea Vasile, ofiter de politie. Instanta a fost sesizata la 18.02.2009. Sumele propuse spre confiscare: 9750 de Euro, 913.591 Lei. Stadiul procesului: Curtea de Apel Pitesti respinge sesizarea ANI, care a formulat recurs.

3. Proca Traian, ofiter politie. Instanta a fost sesizata la 02.09.2009. Sumele propuse spre confiscare: 130.610 Lei, 65.000 Euro, 200 USD. Stadiul procesului: Curtea de Apel Pitesti respinge sesizarea ANI, care a formulat recurs.

4. Zidaru Daniel, ofiter politie. Instanta a fost sesizata la 18.09.2009. Sumele propuse spre confiscare: 61.650 Euro, 9980 Lei. Stadiul procesului: Curtea de Apel Pitesti a constatat ca dobandirea sumelor de 61.650 Euro si 9980 lei au caracter nejustificat si a dispus confiscarea.

5. OpreaDumitru, rector universitar/senator. Instanta a fost sesizata la 29.06.2009. Suma propusa spre confiscare: 68.607 Euro. Stadiul procesului: Urmatorul termen este la 19.09.2011 la Curtea de Apel Bucuresti, dupa ce Curtea de Apel Iasi si-a declinat competenta.

6. Dabela Gheorghe, fost director RADET. Suma propusa spre confiscare: 3000 lei, 56.000 USD, 8.800 Euro,, 840.000 TL, 11.900 HUF. Stadiul procesului: Urmatorul termen la recursul formulat de Dabela Gheorghe este 29.09.2011 la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

7. Aurelian Vasea Soric, fost comisar sef de politie, Piatra Neamt. Instanta a fost sesizata la 01.06.2011. Suma propusa spre confiscare: 365.865 Lei. Stadiul procesului: A fost sesizata Comisia de Cercetare a averilor de pe langa Curtea de Apel Bacau. Termen: 15.06.2011 (audiere martori).

8. Pop Claudiu Adrian, fost deputat (2004 – 2008). Instanta a fost sesizata la 31.05.2011. Suma propusa spre confiscare: 618.724 Lei. Stadiul procesului: A fost sesizata Comisia de Cercetare a Averilor de pe langa Curtea de Apel Oradea. Termen: 29.06.2011

9. Butta Liviu Danut, agent operativ in cadrul Inspectoratului Judetean al Politiei de Frontiera Timis. Instanta a fost sesizata la 30.05.2011. Suma propusa spre confiscare: 190.491 Lei. Stadiul procesului: A fost sesizata Comisia de Cercetare a averilor de pe langa Curtea de Apel Timisoara. Termen: 16.06.2011

10. Simionescu Adrian, consilier local. Instanta a fost sesizata la 12 aprilie 2011. Suma propusa spre confiscare: 432.979 Lei (venituri si bunuri dobandite in timpul mandatului de consilier local, tranzactii bancare 455.323 Euro si 344.208 Euro. Stadiul procesului: pe rolul Comisiei de cercetare a averilor de la pe langa Curtea de Apel Bucuresti.

11. Bradisteanu Serban Alexandru, fost senator. Instanta a fost sesizata la 17 septembrie 2008. Sumele propuse spre confiscare: 3.595.333 Euro si 414.000 USD. Stadiul procesului: Comisia de cercetare a averilor de pe langa Curtea de Apel Bucuresti a admis exceptia prescriptiei materiale. Se asteapta motivarea hotararii comisiei pentru a fi urmata o cale de atac.

12. Dan Ioan Popescu, fost ministru. Dosar conform legii nr 115/1996. Bunurile propuse spre confiscare: trei imobile in Azuga. Stadiul procesului: termen la Inalta Curte de Casatie si Justitie, la 30.06.2011 (se va judeca fondul).

NOTA: Informatii disponibile pe site-ul Agentiei Nationale de Integritate. Vezi detalii despre procese aici

Horia Georgescu, secretar general ANI la Discutia de Luni

Sunt exemple de bune practici internationale, respectiv Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Franta, unde acest mecanism de confiscare extinsa este extrem de eficient iar o persoana cand este prinsa cu sume sau bunuri nejustificate trebuie sa faca proba obligatoriu ca acestea au fost dobandite prin mijloace licite.
Revenind la ce spune CSM privind practia CEDO: eu nu stiu ce practica CEDO au invocat dansii, dar din cate cunosc, in cazuri pe care statele cu traditie in confiscarea le-au gestionat, s-a statuat la CEDO ca respecta drepturile omului. De altfel, si decizia cadru a Consiliului Uniunii Europene din 2006 obliga Romania la implementarea unor mecanisme de confiscare extinsa. Deci noi nu am respectat aceasta decizie, nu am urmarit implementarea ei, care este obligatorie pentru Romania.
Este o invitatie pentru infractori sa vina in Romania si sa faca afaceri, pentru ca risca cativa ani de puscarie dar pot sa ramana cu bunurile intacte. Din ce am vazut si anul trecut, cand s-a dezbatut legea ANI, e putin probabil ca Parlamentul sa sustina un amendament care sa dea eficienta confiscarii extinse.

Infractiunile de crima organizata, trafic de droguri, trafic de persoane,presupun sume mari de bani, presupun actiuni transfrontaliere. Noi trebuie sa fim pregatiti sa putem confisca acele sume mari de bani de pe teritoriul Romaniei care provin din acest gen de infractiuni. De aceea, si nu numai din aceasta perspectiva, ambasadele sustin si promoveaza acest gen de instrument, si cred ca este vital, altfel ne vom situa la periferia statului de drept, pentru ca numai Romania si Moldova au astfel de prezumtie in Constitutie.
Revenind la punctul de vedere al CSM trimis Curtii Constitutionale, eu cred ca acesta a vulnerabilizat in plus dezbaterea despre confiscarea extinsa in Romania. Multi magistrati vor citi acest punct de vedere, si data fiind interpretarea data cu siguranta ca vor dezvolta o reticenta suplimentara in a confisca averi nejustificate, in cazurile ANI sau in altele.
Mai avem o prolema cu prescriptia de trei ani care va opera cel putin in cazul alesilor locali in iunie, practic noi nu vom mai putea verifica ce s-a intamplat intre 2004 si 2008 pentru ca intervine prescriptia de trei ani in dosarele aflate pe rolul ANI.
Sunt situatii in care instrumentele agentiei sunt limitate. Foarte multe persoane isi transfera bunurile pe firme private, acolo ANI nu poate sa intervina. Sau se vine in fata inspectorului cu un contract de mana prin care o alta persoana privata in da un imprumut. De aia vorbim de confiscare extinsa, pentru ca nu este numai problema ANI, este si problema ANAF, este si problema Parchetului. Pentru ca acolo unde s-ar incheia competenta ANI, ar trebui sa mearga ANAF la acea persoana privata sa verifice daca a avut acei bani ca sa-i dea imprumut functionarului public.
Consecinta deciziei Curtii Constitutionale va fi extrem de negativa, atat pe raportul de tara pe justitie din iulie si aderarea la Schengen. Chiar daca nu-i o legatura tehnica expresa, crima organizata transfrontaliera are legatura cu aderarea la Schengen. Cred ca doar presiunea publica va putea influenta intr-un mod sau altul dezbaterea din Parlament referitoare la aceasta problema, confiscarea extinsa.