”Când eram copil, dezastrul de care ne temeam cel mai mult era războiul nuclear. De aceea țineam un butoi în beci, plin cu conserve și apă. În caz de atac nuclear urma să coborâm, să ne adăpostim și să mâncăm din butoi. Astăzi, pericolul cel mai mare de catastrofă mondială nu este războiul nuclear, ci un virus mortal. Lucrul care ar omorî peste 10 milioane de oameni în următoarele decenii cel mai probabil ar fi un virus foarte infecțios, nu un război. Nu rachete, ci microbi”.

”În parte motivul este că am investit enorm în arme nucleare pentru descurajarea atacurilor. În schimb, am investit foarte puțin într-un sistem de prevenire a epidemiilor. Nu suntem pregătiți pentru următoarea epidemie. Să luăm exemplul Ebola. Sunt convins că ați citit toți în ziare. Sunt multe probleme grele, am urmărit atent situația cu metodele de analiză.

(…) Nu am avut o echipă medicală gata de plecare. N-am avut o metodă de pregătire a oamenilor. «Medici fără frontiere» a organizat foarte bine voluntarii, dar chiar și așa am întârziat prea mult cu trimiterea miilor de lucrători în aceste țări. Iar în caz de epidemie majoră ne-ar trebui sute de mii de lucrători.

Nu era nimeni la fața locului care să se ocupe de metodele de tratament, nimeni să se uite la diagnostice, nimeni să vadă ce instrumente să fie folosite”, susținea Gates, care nu ezita să afirme că „următoarea epidemie să fie incredibil mai dezastruoasă decât Ebola”.