30 de miliarde de euro împrumutate în 11 luni. Mai mult decât s-a împrumutat România în primii 19 ani după decembrie ’89. Realizator, Florin Vasile Cîțu. Fără efect, căci bani tot nu sunt. Nimeni nu știe pe ce s-au cheltuit. Ca să vinzi avuția națională sau o parte din ea trebuie să beneficiezi de o susținere la cel mai înalt nivel.
Trebuie să existe un plan bine pus la punct, iar asta mai presupune și o avizare din partea cuiva. Cîțu nu poate vinde averea țării sub paravanul unei listări la bursă. Fără știința și aprobarea lui Iohannis nu poate mișca un deget. Pare, însă, că tocmai Iohannis este dirijorul, cel puțin atât timp cât nu reacționează și nu vine cu lămuriri. Altele decât minciunile înșirate de premierul Cîțu, care se zbate pentru abrogarea legii privind protecția avuției naționale. Iar întrebarea rămâne valabilă și pentru Iohannis: unde-s banii țării?
Bugetul de stat nu poate fi construit acum, scria, ieri, colega mea Claudia Marcu. Premierul Vasile Cîțu așteaptă întâi vânzarea companiilor de stat, puținele care au mai rămas. Pe Cîțu nu îl interesează că sunt considerate strategice, că ne vindem, practic, avuția națională. Vrea să le vândă și cu asta gata. Atât de rău am ajuns? Să înstrăinăm companii rentabile pentru a avea bani de buget? Dar banii României unde sunt?
Compania Națională de Aeroporturi, CEC Bank, cea mai veche bancă românească, Portul Constanța, Eximbank, Hidroelectrica, Transelectrica, Nuclearelectrica, Conpet, Compania Națională a Uraniului, Transgaz, Transelectrica sunt numai câteva din cele pe care Cîțu a pus ochii.
Cacealmaua cu investitorul strategic
Cu un cinism de-a dreptul grețos, premierul declara că „străinii nu vor să cumpere orice, nu există riscul ăsta”. Este normal, se înfig la ce este mai bun și mai profitabil. De ce trebuie însă să le vindem? Explicațiile lui oscilează între o brumă de economie și multă șarlatanie. „Nu este vorba de o înstrăinare a acţiunilor. E vorba de o capitalizare, să atragem resurse. Nu avem resurse la buget pentru a capitaliza aceste companii la nevoile pe care le au pentru a se dezvolta. În schimbul unui capital, o parte a acţiunilor sunt transferate către alţi acţionari. Se întâmplă peste tot în lume.” Acțiuni transferate, degeaba o scaldă Cîțu ca să mai îndulcească efectul, înseamnă vânzare. Și când 54 la sută din acțiunile unei companii, de exemplu, trec în proprietatea și posesia altuia, se numește înstrăinare. Iar înstrăinarea eu nu am știință să se facă altfel decât prin vânzare. Nu am motive să cred că vreun proprietar achiziționează acțiuni pentru a investi în produsul cumpărat, făcându-l și mai rentabil. Cel puțin în România. Peste 2.000 de fabrici au dispărut de pe hartă pe același principiu enunțat de Cîțu. Vine investitorul strategic, cumpără și zice că face o minune economică. Am văzut cum se desfășoară lucrurile.
Întâi intră personalul în șomaj tehnic, pe rând, ca să nu bată la ochi. Apoi se dezmembrează utilajele și se vând la fier vechi, iar în final se închide totul și se vinde terenul, pentru că pe noii proprietari exact asta i-a interesat. Ce retehnologizare, ce investiții, ce profit? Nu, nu, doar terenul i-a interesat. Așa am umplut Europa de români în căutare de lucru, căci orașele monoindustriale au devenit falimentare.
Muncim pentru alții
Se mai poate și altfel? Sigur că se poate. Iată cel mai bun exemplu. „Doar 11 mărci mari de bere mai produce România, din cele peste 200 pe care le deţinea până în 1990. În vreme ce producătorii internaţionali fac bani frumoşi din berea românească, de cele mai multe dintre fabricile vechi s-a ales praful. Unele au ajuns ruine ori au fost demolate, iar altele mai valorează câte ceva doar ca afaceri imobiliare.
Rahova, Azuga, Silva, Ursus, Gambrinus, Basarab, Haţegana, Măgura, Cornişor, Coroniţa sau Cuşma sunt doar câteva din cele peste 200 de mărci de bere produse în fabricile din România, din 1869 până în 1990. Dintre ele, astăzi se mai fabrică în ţară doar 11 mărci mari, toate sub licenţa a patru producători internaţionali de bere. De la restul au mai rămas doar pahare sau etichete în colecţiile unor împătimiţi” (identitatea.ro).
Vânzări mascate
30 de miliarde de euro împrumutate în 11 luni. Mai mult decât s-a împrumutat România în primii 19 ani după decembrie ’89. Realizator, Florin Vasile Cîțu. Fără efect, căci bani tot nu sunt. Nimeni nu știe pe ce s-au cheltuit. Ca să vinzi avuția națională sau o parte din ea trebuie să beneficiezi de o susținere la cel mai înalt nivel.
Trebuie să existe un plan bine pus la punct, iar asta mai presupune și o avizare din partea cuiva. Cîțu nu poate vinde averea țării sub paravanul unei listări la bursă. Fără știința și aprobarea lui Iohannis nu poate mișca un deget. Pare, însă, că tocmai Iohannis este dirijorul, cel puțin atât timp cât nu reacționează și nu vine cu lămuriri. Altele decât minciunile înșirate de premierul Cîțu, care se zbate pentru abrogarea legii privind protecția avuției naționale. Iar întrebarea rămâne valabilă și pentru Iohannis: unde-s banii țării?
Declarație halucinantă a unui domn care și-a descoperit subit un handicap pentru a obține o locuință. Domnul se numește Stelian Ion. Handicapul nu contează cum se numește. Contează doar că domnul este ministrul Justiției și e răpus de nostalgia vremurilor când serviciile te înregistrau inclusiv când trăgeai vânturi.
Nu prea e de râs, căci dacă te punea un judecător să demonstrezi că nu a fost un pârț dușmănos la adresa conducerii superioare de stat, o încurcai. Cum să motivezi că a fost natural sau de plictiseală? În fine, domnul Stelian Ion consideră că ar fi păcat ca interceptările serviciilor de informații să nu fie folosite în procesul penal ca probe. Și dă cel mai idiot exemplu. De o logică zdrobitoare. „În anumite situaţii, în care din cauza unui mandat de siguranţă naţională se surprind anumite infracţiuni, de regulă grave, putem să ne imaginăm că este vorba de omoruri sau de alte fapte de o asemenea gravitate.” Stai așa, cum vine asta, din cauza mandatului? Altminteri nu ne-am fi dat seama? Mandatul e de vină? Iar omorul introdus pe sub ușa siguranței naționale e la fel de grav ca struții lui Toni Greblă, bănuiesc. Dar declarațiile care constituie un atentat la bunele năravuri nu sunt fapte grave?
Stelian Ioan este un tip întreprinzător. A introdus deja la Senat proiectul de lege cu interceptările făcute de servicii. E o suferință personală sau de partid, că din proiect nu rezultă? Întoarcerea la protocoalele care au nenorocit România timp de 10 ani este un imperativ politic? Revenirea la strategia Codruței Kovesi, care a „stârpit” corupția prin eliminarea adversarilor lui Traian Băsescu e bună? Trebuie să refacem circuitul pe culoarele Justiției, alea inventate de generalul Dumbravă? Ne trebuie iar spectacolul cătușelor, regizat după înregistrările pe care băgăm de seamă că le regreți? Sau îți este teamă, domnule ministru Stelică, de faptul că fără înregistrări procurorii dumitale își dovedesc nu inutilitatea, ci chiulitul de la cursuri? Am și eu o înregistrare cu unul care a făcut un omor. A omorât limba română. E ministru. Vă ajută?
Fostul premier și președinte al PSD, Victor Ponta, înapoi în PSD? Cel mai important aliat al său dă un semnal clar
Controversat ca politician dar apreciat ca ales local, primarul Sectorului 3, Robert Negoiță a făcut un anunț preluat de mass media – s-ar putea întoarce în PSD.
„PSD are șanse să se reformeze, ajută că e în opoziție”, spune Negoiță, precizând că a avut ”o discuție foarte serioasă cu cei trei lideri PSD în care lucrurile sunt clare – e o chestiune de pași revenirea mea în PSD”.
Cum va face asta fără să își piardă mandatul? Negoiță aruncă bomba: ”E foarte posibil să fuzioneze actualul partid în care sunt eu, cu PSD”, a spus Robert Negoiță, la Digi24.
Robert Negoiță este membru al unui partid creat de el, ”București 2020”, dar în campania electorală locală s-a afișat alături de Victor Ponta.
Practic, Robert Negoiță este principalul aliat al lui Victor Ponta, mai ales după eșecul de la parlamentare și după ofensiva DNA contra lui Tăriceanu.
Sursele noastre spun că revenirea lui Robert Negoiță în PSD este preambulul întoarcerii ”președintelui risipitor”, Victor Ponta. De altfel, și Marcel Ciolacu s-a exprimat pe vremuri în favoarea acestei reveniri, opoziția venind de la unii lideri – precum Olguța Vasilescu.
Dar, în contextul unei noi echipe la conducerea PSD, în mare parte apropiată de Victor Ponta, revenirea valorosului politician este foarte posibilă.
Sursele noastre asta spun – dar pun și o întrebare: va participa și ”nașul” la reunirea familiei? Nașul de la Washington, George Maior.
Notă: poza nu are nicio legătură cu știrea. Sau are?…
Tăriceanu, întâmpinat cu cătușe la DNA: ”Borfașule, hoțule!”
Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, este la sediul DNA, procurorii declanșând urmărirea penală pe numele său pentru o presupusă mite de 800.000 de dolari.
Zi teribilă pentru Călin Popescu Tăriceanu – Direcția Națională Anticorupție a primit undă verde de la președintele Klaus Iohannis pentru declanșarea urmăririi penale pe numele fostului premier al României.
Tăriceanu este anchetat de DNA pentru că ar fi primit o mită de 800.000 de dolari, legat de celebrul contract Microsoft.
Teoretic, azi el a fost chemat pentru a fi informat oficial în legătură cu acuzațiile și alte proceduri de anchetă.
În cererea adresată Parchetului general pentru demararea urmăririi penale a fostului premier, DNA arată că acesta ”ar fi primit, în mod indirect, în perioada 2007-2008, de la reprezentanții unei companii austriece, foloase materiale în valoare de 800.000 USD, constând în plata unor servicii de consultanță”.
”În schimb, acesta și-ar fi exercitat atribuțiile, astfel încât să fie adoptate o serie de hotărâri de guvern în favoarea companiei. Suma de 800.000 USD, reprezentând un comision din valoarea plăților făcute de statul roman către companie, ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, pentru acoperirea unor cheltuieli de campanie electorală, fiind transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore”, arată DNA.
Deși dosarul a fost constituit în anul 2018, în urma reunirii a trei dosare penale, calitatea de senator a lui Tăriceanu a împiedicat efectuarea urmăririi penale, Senatul respingând, în 2019, cererea de începere a urmăririi penale.
La sosirea la DNA, Tăriceanu a fost întâmpinat de cunoscutul protestatar Marian Țivilic zis ”Ceaușescu”, care i-a pus în față fostului premier o pereche de cătușe.
”Ca să nu uitați de ele”, i-a spus ”Ceaușescu”, care l-a ironizat numindu-l ”deținutule politic”, pentru ca apoi să-i strige insulte ca ”borfașule, hoțule” – și să-i ureze sănătate ca să facă mulți ani de pușcărie.
Tăriceanu nu a răspuns provocărilor, singura reacție fiind a avocatului său, care l-a întrebat pe ”Ceaușescu” dacă el ”e sănătos”.
Ulterior, protestatarul a postat imaginile pe Facebook.
De asemenea, fostul ministru al Sănătății, Eugen Nicolăescu, a fost la DNA pentru a fi audiat ca martor într-un dosar al lui Tăriceanu, conform Antena3 – aspect neconfirmat de fostul lider liberal.
Pensii 2021: Olguța Vasilescu ”sare” la gâtul lui Turcan
Fostul ministrul al Muncii spune că Raluca Turcan face confuzii grave în privința pensiilor și o acuză că nu a citit Legea pensiilor. De la ce a pornit totul și ce a declarat Raluca Turcan.
Lia Olguța Vasilescu, fostul ministru al Muncii și Protecției Sociale, a reacționat dur, după ce actualul demnitar, Raluca Turcan, a vorbit despre recalcularea pensiilor și o eliminare a inechităților din sistem.
Turcan a declarat că sistemul de pensii din România nu este pregătit pentru o eventuală recalculare a tuturor pensiilor. Vorbim despre aproape 5 milioane de pensii.
Actualul ministru al Muncii a declarat că majorarea de 40% este pe o lege publicată în anul 2019, dar care este gândită să intre în vigoare la 1 septembrie 2021, pentru a pregăti întregul sistem de pensii cu recalcularea a aproximativ 4,9 milioane de pensii.
Lia Olguța Vasilescu spune despre Turcan că este al doilea ministru care nu a citit Legea pensiilor și care face confuzie între Legea pensiilor publice și celelalte legi care privesc pensiile speciale, de serviciu.
”Al doilea ministru care vorbeşte de inechităţile din legea pensiilor fără să înţeleagă că inechităţile nu pot fi eliminate, dacă nu se aplică noua formulă de calcul, adică dacă nu se recalculează toate pensiile publice, adică 5 milioane de dosare, nu 20 de mii, pe VPR”, a spus Lia Olguța Vasilescu, pe pagina sa de Facebook.
Vailescu a atras atenția în legătură cu pensiile speciale, afirmând că acolo este problema și că ele trebuie eliminate.
Mai mult decât atât, Vasilescu o acuză pe Turcan că nu se încumetă nici să spună că pensiile vor crește cu 3%.
Reamintim că Raluca Turcan, ministrul Muncii și Protecției Sociale, a declarat că o majorare de 40% a pensiilor nu poate fi suportată de nici un guvern, precizând că acest procent a fost aruncat într-un moment electoral.
”Nimeni nu l-a tratat serios, pentru că nimeni nu a avut curajul să pună pixul pe hârtie dă vadă efortul bugetar de circa 138 miliarde pe care niciun guvern, nu doar în perioadă de criză, nu şi l-ar putea permite”, a declarat ministrul Muncii, Raluca Turcan, potrivit Sputnik.
1471: În Moldova sunt executaţi marii boieri Isaia-vornicul, Negrilă-paharnicul şi Alexa-stolnicul, care complotaseră împotriva domnitorului Ştefan cel Mare.
Ştefan cel Mare (n.1433 – d.2 iulie 1504), domn al Moldovei intre anii 1457- 1504.
1699(16/26): Se încheie Tratatul de Pace de la Karlowitz (Serbia), dintre Imperiul Habsburgic şi cel Otoman (1683-1697), care încheia războiul ruso-turc.
Învinsă, Turcia recunoştea trecerea Transilvaniei sub stăpânirea Imperiului Habsburgic.
Foto: Negocierile turco-austriece
Victoria coaliţiei antiotomane a generat modificări politice majore în Europa Centrală şi Răsăriteană şi a afectat inclusiv Serbia şi Principatele române.
Negociatorul principal al păcii de la Karlowitz a fost din partea Porții Otomane marele dragoman – Alexandru Mavrocordat.
După două luni de negocieri între Imperiul Otoman pe de o parte și, pe de altă parte, Liga Sfântă, o coaliție formată din mai multe puteri europene, incluzând Casa de Habsburg, Uniunea Polono-Lituaniană, Republica Venețiană și…
«Și noi am pus o piatră la temelia României Mari.»
Simion Mândrescu
Când vorbim despre Marea Unire de la 1918, se cuvine pe drept cuvânt un deplin omagiu profesorului, patriotului și omului de cultură, Simion Mândrescu, a cărui activitate pentru realizarea unității naționale, nu s-a desfășurat doar pe meleagurile românești ci și în afară, mai ales în Italia, unde numele lui se leagă de formarea Legiunii voluntarilor Români din vara anului 1918 scrie Violeta Popescu în publicația https://culturaromena.it/profesorul-simion-mandrescu-1868-1947-activitatea-sa-diplomatica-in-italia-la-1918.
La acea vreme profesorul Mândrescu a parcurs fără odihnă și cu mult zel drumurile Europei pentru a mobiliza opinia publică în folosul luptei pentru unitate a românilor. Șefi de guverne, oameni de cultură și știință, personalități ale vremii au fost informați cu toții prin scrisori, vizite, articole în presă, de sentimentele și lupta românilor.
Despre cine a fost Simion Mândrescu, de la a cărui moarte se împlinesc 81 de ani, contextul…
Planet Lockdown – Planeta Închisă – este un film documentar despre situația în care ne aflăm astăzi la nivel planetar, realizat de producători independenți și care urmează să fie lansat la sfârșitul acestei luni, potrivit anunțului de pe site-ul oficial al filmului.
„Oricare ar fi perspectiva sau opiniile tale, acest film are un mesaj pentru tine”, spun realizatorii. Din mijlocul Americii până în Africa și Europa centrală, Planet Lockdown duce spectatorul să cunoască și să audă expertiza și perspectivele unor personalități sau ale unor oameni simpli despre carantinarea societăților. Într-o perioadă în care depresia, falimentul, singurătatea și minciunile sunt extinse, cu toții avem nevoie de o ieșire din această situație.
Între cei intervievați de realizatori se numără Vaklav Klaus, fostul premier ceh, microbiologistul Sucharit Bhakdi sau Catherine Austin Fitts, fost oficial guvernamental republican și analistă de geopolitică și geoeconomie pentru Solarireport.com, care descrie cu acuratețe starea planetară actuală.
Comentarii recente