Victoria Nuland, unul dintre oficialii SUA cei mai implicați în viața politică de la București, se întoarce. Biden pescuiește toți oamenii lui Obama!
19 ian.Iohannis, mai implicat în cazul ”Trump și arme” decât Dragnea!
19 ian.Iohannis, mai implicat în cazul ”Trump și arme” decât Dragnea
După acuzarea lui Liviu Dragnea în dosarul Trump pentru foloase ”nepatrimoniale” și o afacere cu armament iese la iveală implicarea mult mai mare a președintelui Iohannis în asemenea combinații
Reamintesc pe scurt de ce anume în acuză DNA, mai nou, pe Liviu Dragnea: ”două infracțiuni de trafic de influență” și ”folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite”.
Conform detaliilor date de DNA, este vorba de ”foloase necuvenite pentru sine și pentru partid”, constând în:
– asigurarea accesului la evenimentele din cadrul Ceremoniei de învestire a președintelui SUA, din perioada 17 – 21 ianuarie 2017, desfășurate la Washington D.C (S.U.A), în baza unui pachet de beneficii în valoare de 250.000 dolari, acces obținut prin intermediul unui om politic și de afaceri american, vicepreședinte al Comitetului Prezidențial de Inaugurare,
– asigurarea unor servicii de lobby și consultanță politică în valoare de 30.000 USD, în favoarea partidului din care făcea parte. Banii respectivi ar fi fost plătiți, în luna mai 2017, de o societate offshore cu sediul în insulele Virgine Britanice și conturi bancare în Cipru, controlată de omul de afaceri român cu ajutorul altor două persoane, suspecte în cauză.
Conform DNA, Dragnea ar fi ”traficat, în favoarea omului de afaceri român, suspect în cauză, influența reală pe care o avea față de prim-ministrul și alți membri ai Guvernului României, promițându-i că îi va determina pe aceștia să îi asigure interesele de afaceri, în special din domeniul militar și al intelligence, pe care omul de afaceri român le avea în România”.
Deci, rețineți, afaceri în ”domeniul militar și al intelligence”. Interesant este că asemenea afaceri la nivel mare – doar nu vorbim de gheșeftării mărunte când e un om cu acces la Înalta Poartă! – deci aceste afaceri din zona militară NU se pot face decât cu aviz CSAT și al celor din jurul președintelui.
Ori, asta ne duce cu gândul la susținerea de care se bucură Iohannis la Washington și la plățile uriașe, uneori în avans, făcute de România. Dar von ajunge și acolo.
Ironia avocatei Ingrid Mocanu
Deocamdată să reținem un comentariu ironic al avocatei Ingrid Mocanu, o persoană care știe mult mai multe decât vrea să pară.
”Se pare că dosarul vizitei la Trump (…) ar avea legătură sigur-sigur cu niște armament pe care l-ar fi promis a fi tranzacționat prin firma lui Elliott Broidy, fondriser al lui Trump. Pentru vizite s-ar fi plătit niște bani privați, din firmele lui Burci, nu de la stat, nu de la PSD”, scrie avocata.
Și, atenție, Ingrid Mocanu completează: ”Mai cunoașteți pe cineva care a primit și foloase materiale, nu doar nepatrimoniale (șepci, pe lângă bătăi pe umeri și recunoaștere internațională) și care chiar a plătit bani publici fără număr (împrumutați, desigur) pentru armamente, cam prin același personaj?”.
Ironie, dar… nu cumva este adevărată? Să ne amintim de o anchetă a lui Patrick Andre de Hillerin, care a stârnit valuri, dar a fost apoi uitată.
Afacerile SUA cu armament în România, cheia de la Casa Albă
Ziaristul atrage atenție că lobbistul american Elliot Broidy, cel care l-a dus pe Dragnea la Trump, ”are din 2015 o firmă care produce sisteme militare de comunicații, iar această firmă a semnat un acord cu Romarm”.
”Deși nu se știe ce conține acest acord, HotNews opinează că ar fi vorba despre contractul pentru achiziționarea de “Sisteme C4I cu capabilități de integrare ISTA”, un program de înzestrare a armatei în valoare totală de 180 de milioane de euro”, scrie Patrick de Hillerin, citând chiar Hotnews.
Care HotNews spune că acest contract ”este răsplata venită din partea lui Dragnea pentru că Elliot Broidy l-ar fi invitat pe șeful PSD la întâlnirea cu Donald Trump, în ianuarie 2017”.
La un an distanță ”HotNews revine mult mai documentat și scrie că, de fapt, Broidy ar fi acoperit costurile prezenței lui Liviu Dragnea și Sorin Grindeanu la Washington, la cina cu Trump. Iar Broidy ar fi făcut acest lucru pentru că are interese ca firma sa, Circinus, să obțină acel contract de 180 de milioane de euro”, scrie Patrick de Hillerin.
Dar, așa cum punctează jurnalistul, aceste contracte de înzestrare a armatei ”nu pot fi obținute de către nici o firmă fără aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării”.
”CSAȚ este condus de către președintele României, domnul Klaus Iohannis, și ia hotărârile prin consens. Dacă președintele CSAȚ nu este de acord cu un contract de înzestrare a armatei, de exemplu, cum ar fi chiar această achiziție de 180 de milioane de euro, contractul nu se face”, punctează Patrick de Hillerin.
Ca un argument contextual, Klaus Iohannis ”s-a și arătat încă de la începutul mandatului său prezidențial extrem de preocupat de această problemă”, scrie jurnalistul, subliniind acel acord între toate partidele politice prin care România se angajează, ”fără a fi consultat și Parlamentul, să aloce anual, începând cu 2017, 2% din PIB pentru armată”.
O cheltuială uriașă, votată fără probleme de România de toate culorile
Ei bine, aici începe ”dansul” lui Iohannis: vizita lui la Trump ”a fost însoțită de anunțul că România va achiziționa rachete Partiot în valoare de 3,9 miliarde de dolari”.
Ori, atrage atenția din Patrick de Hillerin, contractele de achiziție de armament în valoare de peste 100 de milioane de euro nu pot fi făcute fără aprobarea Parlamentului României.
”Și, totuși, achiziția de rachete Patriot a fost anunțată ca certă în iunie 2017, anunțându-se, de asemeni, că prima tranșă de aproximativ 800 de milioane de dolari trebuie plătită până la finalul anului 2017”, observă jurnalistul.
Desigur, achiziția de rachete Patriot a fost aprobată de ambele Camere ale Parlamentului, după o formală dezbatere a legii în comisii.
Conform datelor, compania Raytheon, producătoarea sistemelor de rachete Patriot, obține din astfel de contracte un profit operațional de 14,3%. ”Asta înseamnă că din contractul inițial cu România, de 3,9 miliarde de dolari, din care Raytheon are partea leului, de 3,4 miliarde, compania americană va obține un profit de aproximativ 420 de milioane de dolari”, scrie jurnalistul.
Ori, apare o observație pertinentă: ”Chiar și pentru o companie americană, un profit de 420 de milioane de dolari este unul destul de mare, mai ales când, cu excepția SUA, nu mai ai decât 12 clienți la nivelul întregii lumi”.
”Să prinzi unul și să-i iei banii presupune dispoziția de a cheltui în avans pentru lobby și, de ce nu, publicitate și PR – numai că, oficial, Raytheon nu a cheltuit nici măcar un singur leu pentru publicitate și PR în România înainte de semnarea contractului și de virarea primei tranșe din bani”.
Publicitatea și PR – căile succesului… sau ale acoperirii?
Nucleara vine la câteva zile după ce România a plătit către Raytheon prima tranșă din contract, în valoare de 766 de milioane de dolari, în săptămâna 11-17 decembrie.
”Pe 20 decembrie, în prestigioasa publicație online hotnews.ro a apărut primul articol publicitar al Raytheon, intitulat “România a cumpărat Patriot. Detalii despre avantajele achiziției”, scrie Patrick de Hillerin, care consemnează apariția ulterioară a altor articole publicitare ale Raytheon în publicație pro-Iohannis HotNews.
Și tot atunci, imediat după plată, ”datează și pagina de Facebook “Sisteme Patriot”, care, promovându-și contra cost postările, informează publicul român despre avantajele achiziționării de rachete Patriot”.
Sigur, spune ironic Patrick de Hillerin, ”dacă Raytheon vrea să plătească niște publicitate de care nu are nevoie, cine se poate opune?”.
Legătura este chiar agenția strategului de imagine care a condus campaniile lui Băsescu și… Iohannis, Felix Tătaru.
Ei bine, firma care se ocupat de bizara campanie în România a Raytheon, producătorul rachetelor Patriot, se numește Chapter 4 Romania, dezvăluie Patrick de Hillerin.
”Acționarii Chapter 4 Romania sunt Chapter 4 Viena, Ioana Mănoiu și Felix Tătaru”, adică același principal consultant electoral al lui Klaus Iohannis în 2014 ulterior.
Articolul integral îl puteți găsi în ”Catavencii”.
”Klemm a mers cu firmele la MApN și Ministerul Economiei”
Revenind în prezent, să o menționăm și pe tânăra Irina Tănase, care relata ce i-a spus Liviu Dragnea după ce a fost acuzat de procurori pentru vizita la Trump.
”Mi-a povestit Liviu că Hans Klemm a fost in birou la el, cerându-i sa intermedieze un ajutor pentru niște firme”, a spus Irina Tănase. ”Liviu i-a explicat ca asta-i infracțiune-n Romania, ca nu face așa ceva. Klemm a mers cu firmele la MApN și Ministerul Economiei. N-are nicio calitate în dosar. Nici măcar martor”.
Și să facem o recapitulare: banii pentru armament NU se pot da fără aviz CSAT condus de Iohannis, banii se duc în SUA care îl susține pe Iohannis, Dragnea e distrus după ce nu face pe placul SUA (și nu o singură dată!), publicitatea (inutilă!) se face prin firma celui care se ocupă de imaginea lui Iohannis.
O scurtă recapitulare despre Iohannis, bani și arme
Să încheiem cu puțină ordine în câteva informații:
– 2014 – Iohannis câștigă inexplicabil alegerile, diaspora are un rol determinant, Felix Tătaru se ocupă se imagine a lui Iohannis și PNL;
– 2015 – 2017 – 2019, primele zile ale mandatului, Iohannis impune și supraveghează executarea a 2% din PIB, din 2017, pentru ”Apărare”, mai ales achiziții din SUA;
– Firma americană, principal furnizor, îl contactează pentru imagine (inutilă) în România pe omul care îi face campania lui Iohannis și PNL;
– 2019: Iohannis se duce la Trump unde semnează un protocol, un fel de ”To do list”;
– 2019: Iohannis urgentează căderea Guvernului României, servind și interesele PPE;
– Noul guvern, primele zile, ministrul Ciucă, plătește în avans, nejustificat, către Raytheon;
– BNR scoate din rezervele valutare ale României suma, dar toți ochii sunt ațintiți la cheltuielile pentru ținerea pe loc a valutei;
– Iohannis câștigă al doilea mandat;
– Fapt divers: Iohannis îl decorează pe Ciucă, Ciucă îl decorează pe Iohannis;
– Iohannis pleacă la NATO unde se întâlnește cu Trump, e lăudat, poze etc;
– În Bloomberg apare dezvăluirea despre scoaterea din rezerva valutară a plății pentru Raytheon, chiar când Iohannis se vede cu Trump.
Și altele… Despre ce șapcă vorbim oare aici? Și despre ce afaceri din România NU a mai vorbit Donald Trump?…
Orban, întâlnire cu Iohannis – mesaj către insurgenții din PNL!
19 ian.
Orban, întâlnire cu Iohannis – mesaj către insurgenții din PNL
Liderul PNL, Ludovic Orban, transmite un mesaj ferm către Rareș Bogdan și restul revoltaților după o discuție cu Iohannis
Întâlnirea crucială dintre Ludovic Orban și Klaus Iohannis ar fi avut loc – iar președintele l-ar susține liderul PNL în fața insurgenților.
Știrea despre întâlnire este, deocamdată ”pe surse” mass media, dar vine din mai multe locuri. Conforma Antena 3 ar fi avut loc aseară, la Cotroceni, iar conform Digi24 aceasta s-ar fi produs în prima parte a zilei de azi.
Desigur, în Agenda oficială a președintelui Iohannis nu figurează această întâlnire cu președintele PNL.
Iohannis și Orban au discutat aproape o oră, spun surse ale Antena 3, iar șeful PNL s-ar bucura de susținerea președintelui.
Faptul pare evident, având în vedere răspunsul ferm dat azi de Ludovic Orban insurgenților din partid.
”Preşedintele PNL este ales de Congres – PNL a avut un Congres în 2017 şi va avea un Congres în cursul acestui an, până la acest Congres eu sunt preşedinte”, a declarat Orban, subliniind că ”Dacă mă voi hotărî să candidez pentru un nou mandat voi anunţa. Cred că orice problemă trebuie discutată în partid, nu în spaţiul public„.
Deci, Ludovic Orban i-a pus la punct pe insurgenți, clar și fără echivoc!
Totuși, susțin surse mass media, adevărata ”răscoală” din PNL ar urma să aibă loc înainte de Congres.
Altfel spus – ar fi o răscoală contra lui Iohannis!
Reamintim că Rareș Bogdan i-a nominalizat printre revoltați pe Robert Sighiartău, Raluca Turcan, Gheorghe Flutur, Florin Roman, Ilie Bolojan și alți ”grei” ai PNL.
Reacție fulminantă după atacul lui Rareș, se scot săbiile!
19 ian.Una dintre cele mai cunoscute figuri din PNL iese la rampă și întoarce atacul lui Rareș Bogdan, aducând în atenție derapajele și ipocrizia, inclusiv a ”reformiștilor” de azi.
Partidul a derapat grav de la principiile morale sub conducerea lui Ludovic Orban, afirmă dur și direct Adriana Săftoiu, fost deputat PNL și una dintre cele mai pertinente voci publice ale PNL, îndepărtată de actuala conducere.
Într-o postare publicată acum puțin timp, experimentatul om de imagine începe abil – ”Suntem pe aceleași poziții, dar avem opinii diferite”.
Săftoiu reproșează deschis că PNL nu se ține de ”principiile pe care le-a expus public” și continuă veninos cu afirmația (auto)ironică – ”Nici cel mai mare adversar al PNL nu poate să îi reproșeze că într-un an de guvernare nu a reparat, măcar, ceea ce nu s-a făcut în 30 de ani”.
”Dar nici cel mai bun prieten al PNL nu poate să nu vadă abateri grave de la principii care, ca să fie respectate, nu aveau nevoie nici de buget și nici de rezolvarea pandemiei, ci doar de o morală minimă”, scrie Săftoiu.
Apoi urmează mitralierea pe criterii de traseism. ”Ne-am împăunat că nu vom hrăni traseismul, nici urmă de pesedist în PNL, și am împănat listele locale si parlamentare cu pesediști, de tot netul a vorbit despre aripa PSD în PNL”.
”Au fost eliminați membri PNL pentru a intra spuma traseistă”, acuză Săftoiu. ”PNL a țipat ritos că e doar cu meritocrația. Și am așezat un cârd de “pretenari” prin funcții, iar oglinda care ni s-a spart în cap a fost documentarul Recorder. Iar acolo șocul e omul pus la acea direcție care spunea senin că îl recomandă apartenența la partid. Nu era o excepție, ci regula”.
Aici e scoasă în evidență ipocrizia PNL, care a anunțat că va face altfel decât a făcut timp de 30 de ani – și cum fac toate partidele.
Prima vizată de critică este Violeta Alexandru, lovită cu afirmația ”Sigur că după alegerile locale ar fi fost necesară o analiză”.
”În București, care contează cel mai mult în aritmetica electorală, PNL a luat doar 19% la locale”, scrie Săftoiu, atrăgând atenția că ”Eșecul a fost răsplătit prin faptul că șefia organizației de București s-a regăsit pe locuri eligibile pe lista parlamentară de București, deschisă chiar de șeful partidului, prim-ministru”.
Rezultatul? ”Cu această listă, PNL a ieșit pe locul III pe București”, observă Săftoiu, întrebând – ”A demisionat cineva?”.
Pe de altă parte, fosta apropiată a lui Băsescu dovedește că știe să lovească în ambele sensuri. ”Revolta de acum e cam târzie. Răul deja a fost făcut. S-a tăcut și între septembrie-decembrie”.
”Fiecare își apăra locul eligibil, apoi speranța că va avea de spus ceva în numirile prin instituțiile guvernului”, punctează dur Săftoiu, subliniind sarcastic: ”Si cum s-a dus și speranța asta, s-a pus de o revoltă”.
Adriana Săftoiu le dă peste nas ipocriților revoltați: ”E nevoie de o reformă, dar nu in baza “să plece ei ca să venim noi””.
”Eram impresionată dacă opoziția s-ar fi arătat la fel de vocală public atunci când conta”, scrie Săftoiu, subliniind ”Acum listele sunt făcute, oamenii sunt în băncile lor așa că reforma necesară nu înseamnă eliminarea unui singur om. Ci eliminarea, ceea ce nu cred, a unui fel ipocrit de a face politică”.
”Să spui una și să faci alta…e o listă întreagă de principii de la care s-a abătut PNL cu ajutorul multor șefi din conducerea partidului – de exemplu, listele cu traseiști nu au fost validate doar de șeful cel mare al partidului, ci inclusiv de organizații”, lovește Adriana Săftoiu, inclusiv în țuțerii lui Orban de tip Rareș Bogdan și restul ”reformiștilor”.
Concluzia e clară, iar Rareș Bogdan și compania nu prea fac față: ”E rost de o reformă? Atunci, să începem, dar nu cu privirea doar la un om”, a scris Adriana Săftoiu pe Facebook.
Rafila dă cărțile pe față: cât vom mai purta mască!
19 ian.Reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății spune că românii vor fi obligați să poarte masca de protecție până în momentul în care rata de vaccinare va ajunge la 70%.
Anul 2021 va fi unul în care în România purtatul măștii de protecție va continua să fie obligatoriu. Asta rezultă din declarația făcută de către deputatul social-democrat Alexandru Rafila, reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății.
Rafila spune că renunțarea la mască va fi o decizie tehnică, până la urmă. Mai exact, acest gest va avea ca bază studii științifice, realizate de organisme internaționale, cum ar fi Centrul european de control al bolilor, va exista o poziție a Uniunii Europene, care să țină cont de acoperirea vaccinală din fiecare stat membru și de situația de la nivelul Uniunii Europene.
Referitor la momentul în care se va ajunge la renunțarea la mască, reprezentantul României la OMS nu a putut înainta un termen, însă a precizat că, ”dacă acest obiectiv al unei acoperiri vaccinale de 70% va fi realizat, cu siguranță utilizarea măștii va intra în discuția specialiștilor și vor exista recomandări care în funcție de fiecare stat vor fi adoptate”.
”Cu siguranță însă în acest an vom purta mască”, a adăugat Rafila, potrivit antena3.ro.
Deputatul social-democrat a respins ideile apărute în spațiul public potrivit cărora am putea fi obligați să purtăm masca încă doi ani.
Mai exact, Rafila a precizat că aceste decizii vor fi luate în baza unor studii și a subliniat că nu îi plac predicțiile bazate mai degrabă pe ceea ce credem decât pe studii.
De asemenea, Rafila a subliniat că, pe măsură ce imunizarea populației din UE se va realiza se vor realiza și studii care să recomande prelungirea utilizării măștii sau o scurtare a intervalului de utilizare.
Zamfir: Cîțu a pus ochii pe Hidroelectrica încă din 2019!
19 ian.Senatorul social democrat susține că măsura pe care actuala majoritate politică dorește să o adopte este una antinațională și că, în cazul listării unor companii de stat, cum e Hidroelectrica, la mijloc ar fi interese personale ale membrilor Guvernului.
Daniel Cătălin Zamfir, senator PSD, continuă să reacționeze ca urmare a faptului că guvernul Cîțu pregătește un proiect de lege care să abroge legea ce interzice timp de doi ani privatizarea companiilor de stat.
Virgil Popescu, ministrul Energiei, a scris pe Facebook, în data de 15 ianuarie 2021, că temerile privind privatizările nu sunt întemeiate.
”Însă, nu privatizăm nimic! (…) Statul trebuie să fie acționar majoritar în toate societățile și companiile de interes strategic național. Și așa va fi!”, a spus Popescu.
Declarația lui Popescu vine la o zi după ce premierul României, Florin Cîțu, a anunțat că legea privind neînstrăinarea acțiunilor deținute de stat la companiile naționale va fi abrogată, ca un semnal pentru piața de capital, în sensul atragerii de noi investiții străine pentru România.
În schimb, senatorul social democrat Daniel Cătălin Zamfir atrage atenția că se pregătește o acțiune periculoasă și că în spatele listării unor companii de stat se află interese personale inclusiv ale premierului Florin Cîțu.
Interese personale în listarea companiilor de stat
Zamfir spune că Guvernul dorește să vândă companiile strategice și că însuși premierul Cîțu a declarat că investitorii străini nu vin să cumpere orice.
De asemenea, potrivit senatorului social democrat, printre companiile care vor fi listate se numără Hidroelectrica, CEC Bank, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, Portul Constanţa, Transgaz, Romgaz, Transelectrica şi Nuclearelectrica. La CEC Bank şi Hidroelectrica, Florin Cîţu a dispus un audit încă de pe vremea când era ministru al Finanţelor Publice.
Zamfir susține că, dincolo de faptul că vorbim despre o politică profund antinaţională, în speţă este vorba şi despre interese personale. ”De exemplu, în cazul Hidroelectrica, Florin Cîţu a pus ochii pe ea încă de la preluarea portofoliului de ministru al Finanţelor în guvernul Orban în noiembrie 2019. De atunci vrea să vândă această companie”, a subliniat senatorul social democrat, potrivit bursa.ro.
Acesta a adăugat că este clar că actualul premier are o înţelegere cu sistemul financiar-bancar pe care l-a protejat în perioada pandemiei, în ciuda cetăţenilor care, deşi au ratele amânate, sunt nevoiţi să plătească dobândă la dobândă. Astfel, se anulează orice ajutor din partea statului.
”În mod sigur există deja un cumpărător pentru Hidroelectrica”, a declarat Daniel Zamfir.
Septembrie 2020: Cîțu, declarații despre listarea Hidroelectrica
În perioada în care era ministru al Finanțelor Publice, în septembrie 2020, Florin Cîțu, anunța că instituția pe care o conduce ar putea lansa emisiuni de obligațiuni pe bursă, spre finalul anului trecut sau la începutul lui 2021.
Cu acest prilej, Cîțu s-a arătat susținător al unei eventuale listări a companiei Hidroelectrica.
”Despre o eventuală listare a Hidroelectrica: Din punctul meu de vedere ar trebui redeschisă. În parlament socialistii au trecut un proiect de lege populist. Ceea ce s-ar fi întâmplat cu Hidroelectrica pe piața de capital era o capitalizare a companiei, nu o vânzare”, a explicat Cîțu, potrivit hotnews.ro.
Acesta a adăugat că nu este o vânzare către străini, ci o capitalizare.
Planul lui Cîțu nu este unul nou, ci o idee mai veche. În noiembrie 2019, Cîțu declara că vrea să listeze minim 20% din CEC Bank, pe lângă planul de listare a Hidroelectrica, prevăzut în programul de guvernare al PNL.
”Am mai vorbit de listarea Hidroelectrica. Este în programul de guvernare al PNL. Eu am plusat cu listarea CEC. Și mă țin de ea”, a declarat Cîțu, potrivit zf.ro.
ZIUA DE 19 IANUARIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR
19 ian.ZIUA DE 19 IANUARIE ÎN ISTORIA NOASTRĂ
1629: A decedat Mitropolitul Moldovei si Sucevei, Anastasie Crimca; (n.1560).
S-a născut în a doua jumătate a secolului XVI. Datele biografice din perioada iniţială a vieţii sale sunt cunoscute cu aproximaţie. Se admite că este de baştină din Suceava, din familia negustorului Ioan Crimca. Numele său de mirean era Ilie, căruia în 1587 domnitorul Petru Şchiopul i-a dăruit pentru slujba credincioasă o selişte.
Se presupune că s-a călugărit în acelaşi an la mănăstirea Putna, ca un an mai târziu să devină egumenul mănăstirii Galata din preajma cetăţii de scaun a Ţării Moldovei.
În timpul stăpânirii lui Mihai Viteazul în Moldova, este ales episcop al Rădăuților (iunie 1600); în septembrie 1600 a pierdut scaunul, retrăgandu-se la moșia sa Dragomirești, lângă Suceava.
În 1602 a ctitorit (împreună cu frații Lupu și Simion Stroici) o bisericuță, devenită apoi bolniță, iar mai tîrziu biserica monumentală a mănăstirii…
Vezi articolul original 2.529 de cuvinte mai mult
Comentarii recente