Alertă! Comisia Națională de Prognoză anunță o creștere majoră a importurilor în energie

Investițiile în sectorul energetic, doar pe hârtie

Investițiile în sectorul energetic vor lipsi cu desăvârșire, cel puțin până în 2025. Comisia Națională de Strategie și Prognoză a estimat o creștere abruptă a importurilor de energie în următorii trei ani, fapt care va crea o presiune în plus pe piața energetică și, mai ales, pe prețuri. Culmea este că, în același timp, consumul populației este preconizat să scadă, iar cel din industrie și agricultură să stagneze la nivelul acestui an.

Consumul final energetic, elaborat de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, a fost revizuit în minus, față de cel emis anul trecut. Astfel, pe 2022, consumul populației va fi de 31,8%, față de 31% prognozat anterior, iar în economie consumul va fi cu aproape un procent mai puțin. Cea mai mare reducere a consumului a fost estimată în industrie, cu o scădere de 1%. În ce privește resursele energetice, se preconizează că importurile de energie vor crește accelerat în următorii ani.

Astfel, acestea se vor majora de la 15.515 mii tep (tone echivalent petrol) în 2022, la 17.095 mii tep în 2025. Comparativ, în 2017, România a importat o cantitate de energie de 13.597 mii tep. Creșterea importurilor, coroborată cu o creștere insignifiantă a producției până în 2025 arată că investițiile în sectorul energetic vor fi aproape inexistente în următorii trei ani, fapt care va pune în pericol funcționarea Sistemului Energetic Național. Dependența de import, semnalată și de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, într-un context geopolitic extrem de riscant și o piață energetică volatilă, va provoca mari probleme României. Defalcat, în funcție de modalitatea de producere a energiei, cărbunele, în mod curios, este prognozat să crească de la 3.325 mii tep în 2022, la 3.595 mii tep în 2023 și la 3.790 mii tep în 2025, în condițiile în care sunt programate închideri ale grupurilor de producție. Energia din gaze naturale va înregistra doar mici creșteri, de la 7.450 mii tep în 2022, la 7.610 mii tep în 2023 și 7.990 mii tep în 2025. Cele mai multe importuri sunt preconizate pentru țiței, de la 7.830 mii tep în 2022, la 8.800 mii tep în 2025, la produse petroliere, care vor crește în următorii trei ani cu 220 mii tep, și la energie electrică, importurile crescând de la 400 mii tep în 2022, la 700 mii tep în 2025.

Situația reală, mai gravă decât prognoza

Potrivit prognozei de echilibru energetic al Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), consumul de energie în economie ar urma să crească de anul viitor până în 2025. Astfel, dacă în 2022 consumul estimat va fi de la 16.925 mii tep, acesta va ajunge la 18.705 mii tep în 2025. Procentual, consumul de energie în economie va crește de la 67,6% în 2022, la 69,5% în 2025. În industrie însă, consumul va stagna, fiind aproximativ egal în următorii 3 ani, semn că economia nu va progresa în niciun fel. Consumuri constante pe următorii ani se vor înregistra și în construcții, agricultură, silvicultură și pescuit, singurele creșteri înregistrându-se în transporturi și comunicații, unde consumul de energie se va majora de la 28,8% în 2022, la 30,9% în 2025. În celelalte sectoare ale economiei, consumul va scădea de la 8,6% anul acesta, la 8,5% în 2024 și 2025, în condițiile în care consumul la această categorie a fost de 9,3% între 2017 și 2019. Prognoza a fost însă realizată în martie 2022, între timp, din cauza lipsei de soluții reale la criza energetică, foarte multe societăți au intrat în faliment, iar marii consumatori de energie, cu un rol important în creșterea PIB, și-au oprit activitatea.

Prognoza de toamnă anunță dezastrul

Prognoza de toamnă a CNSP privind proiecția principalilor indicatori macroeconomici anunță un adevărat dezastru pentru anul 2023. Astfel, dacă în 2022 este așteptată o creștere a PIB de 4,6% față de anul precedent, anul viitor aceasta va fi de doar 2,8%. În ce privește contribuția reală la PIB, după o scădere a industriei cu 0,3% în 2022, urmează o creștere infimă de 0,1% în 2023. În agricultură, silvicultură și pescuit, după o scădere anul acesta de 0,6%, este preconizată o creștere de 0,4%. La total servicii, care au crescut în 2022 cu 4,5%, majorarea anul viitor va fi de doar 1,7%, iar impozitele nete pe produs vor scădea de la 0,5% în 2022, la 0,3% în 2023. Totodată, deficitul balanței comerciale va crește catastrofal, astfel că, de la un deficit de 35,2 de miliarde de euro în 2022, la 52 miliarde de euro în 2026.

National