Arhiva | 4:21 pm

TRAIAN BASESCU-MODERATOR LA TVR,IN LOCUL RAMONEI AVRAMESCU-TRANSMISIUNE DIRECTA DE LA COTROCENI!

27 apr.

Preşedintele României, Traian Băsescu va vorbi la TVR 1 despre situaţia economică a ţării şi vizita oficialilor FMI. O misiune comună a FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale se află de azi la Bucureşti pentru prima evaluare a noului acord pentru România.

Noul acord de tip preventiv, încheiat la finele lunii martie pentru doi ani, are o valoare de 3,09 miliarde DST (circa 3,5 miliarde de euro), respectiv 300% din cota pe care o are România la FMI. Acordul va fi însoţit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde de euro de la Uniunea Europeană şi de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială.

Misiunea se va întâlni cu autorităţile române, precum şi cu reprezentanţi ai partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, băncilor şi societăţi civile, iar concluziile vor fi prezentate la finalul misiunii.

Vizita misiunii se va încheia în 9 mai.

România a semnat în primăvara anului 2009 un acord stand-by cu FMI, care a făcut parte dintr-un pachet de asistenţă financiară de aproximativ 20 de miliarde de euro cu Fondul, UE, Banca Mondială şi alte instituţii financiare internaţionale.

Moderator: Ramona Avramescu.Transmisiune directă de la Palatul Cotroceni.

TRAI NENEACA PE BANII STATULUI:81 DE PARLAMENTARI FAC AFACERI CU STATUL.CONTRACTE DE 556 MILIOANE EUROI!

27 apr.

81 de parlamentari, afaceri cu statul. Contracte de 556 milioane euro
566 milioane de euro, adică 2,377 miliarde de lei constituie valoarea contractelor finanţate din bani publici pe care 81 de parlamentari le-au trecut în declaraţiile lor de avere şi pe care le derulează prin firmele pe care le deţin. Potrivit Blogulparlamentarului.ro, unii aleşi au firme care furnizează cablu tv şi internet în sute de sedii de primărie sau poliţie. Alţii au firme de salubritate care operează în sute de şcoli, unităţi militare sau sediile altor instituţii publice. Potrivit cifrelor, deşi sunt la guvernare, în anul 2010 parlamentarii PDL sunt pe locul trei la contractele cu statul încheiate în cursul anului. Performeri sunt Eduard Stelian Martin care derulează 85% din contractele cu bani publici ale parlamentarilor PSD, şi Florin Anghel care îşi asumă peste 40% din contractele cu statul ale parlamentarilor PDL. Printre parlamentarii dedulciţi la contractele pe bani publici se mai numără Mihai Lupu, Ion Toma, Elena Udrea.

81 de parlamentari şi-au trecut în declaraţiile de interese şi avere contractele cu statul. 20 au evitat să precizeze însă şi sumele. De exemplu, democrat-liberalul Alin Trăşculescu menţionează contractele, primăriile cu care are contract, suma per kilogram – e vorba despre o firmă de colectare/ neutralizare deşeuri dar nu şi sumele încasate. La fel a procedat şi Silviu Prigoană, un abonat la afacerile pe bani publici, dar şi colegul său de partid, Cristian Boureanu.

Conform anchetei realizate de Blogul parlamentarului.ro, suma totală, obţinută prin adunarea tuturor datelor disponibile este de 2.377.289.899 lei, adică 566.021.404 euro.

Parlamentarii PSD, abonaţii contractelor publice în timpul guvernării Tăriceanu

Din cele peste 2,3 miliarde de lei, 1.884.352.575 lei constituie bani din contracte obţinute de parlamentari înainte de 2009. Uimitor este faptul că în timpul guvernării Tăriceanu, deputaţii şi senatorii PSD erau abonaţii principali la astfel de contracte, alături de liberali.

Circa 70% din suma menţionată reprezintă valoarea contractelor arogate de parlamentarii PSD, în timp ce liberalii au câştigat contracte în valoare totală de 501 milioane de lei (27% din total).

Democrat-liberalii au doar o cotă de 2%, cu 34,7 de milioane de lei bani proveniţi din astfel de afaceri cu statul, iar aleşii PC de un singur procent- 21,88 milioane lei. UDMR şi grupul minorităţilor au adunat împreună puţin peste 2,5 milioane de lei, iar parlamentarii independenţi, cam 4,22 milioane.

Migratorii UNPR, răsfăţaţii banului public în 2009

După intrarea PDL la guvernare, situaţia s-a schimbat. Cel puţin 151 de milioane de lei, bani de la stat, au intrat în buzunarul parlamentarilor prin firmele la care le deţin sau sunt acţionari. De la o cotă de doar două procente în trecut, parlamentarii PDL au dobândit una de 17% în 2009, adică 26,2 milioane de lei.

Migratorii fugiţi din PSD şi PNL şi coagulaţi sub forma UNPR au fost răsfăţaţii contractelor publice în acel an: peste 46 de milioane de lei au luat calea firmelor acestora, drept recompensă pentru pasul făcut.

Totuşi, şi în 2009, parlamentarii PSD conduc clasamentul, cu un procent redus substanţial: peste 63 de milioane de lei, adică 43% din total, pot fi trecuţi în dreptul prorpriilor reprezentanţi din legislativ.

Vremuri de opoziţie: Prosperitate pentru afacerile parlamentarilor PSD şi PNL

Conform datelor, contractele cu statul obţinute de parlamentarii PNL şi PSD au scăzut dramatic în 2009, dar au recuperat în 2010. Deşi se află la guvernare, în anul 2010 parlamentarii PDL sunt pe locul trei la contractele cu statul incheiate în cursul anului.

În 2010, evoluţia contractelor publice de la partid parlamentar la altul s-a schimbat, dar nu în beneficiul celor din actuala putere: din totalul celor 326.862.633 de lei declaraţi de parlamentari în propriile declaraţii de interese ca bani proveniţi din contractele publice, parlamentarii PSD au contabilizat afaceri de peste 107 milioane, iar liberalii de 130,3 milioane, cam 31%, respective 42%. Conservatorii au derulat la rândul lor, afaceri cu statul în cuantum total de 25,6 milioane lei.

Parlamentarii PDL s-au “lăudat” cu afaceri cu statul de peste 46 milioane de lei, UNPR a contabilizat 13,24 milioane, UDMR, 740.807, iar aleşii din grupul minorităţilor, 497.658 lei.

Primăriile, cele mai darnice cu contractele de stat. Monopol PSD?

1,373 miliarde au venit din zona primăriilor, bani acordaţi, fie prin licitaţii, fie prin încredinţări directe, puţin peste 230 de milioane din zona instituţiilor publice şi peste 727 de milioane din sectorul companiilor de stat.

PSD aproape că monopolizează banii veniţi dinspre primării. 93% din această sumă fiind intrată în conturile firmelor propriilor parlamentari.

66% din caşcavalul oferit de alte instituţii publice a fost reclamat tot de către PSD, în timp ce PNL domină la capitolul contracte provenite de la societăţile de stat cu un procent de 85%, cam 626 milioane de lei.

Eduard Martin, favoritul edililor. Săpunaru, afaceri cu 19 primării

Campion en-titre, cu contracte derulate cu 15 primării, este social-democratul Eduard Stelian Martin .Valoarea totală declarată a afacerilor cu diverşi primari de când acesta este parlamentar:1.211.915.005 lei.

El este urmat de uneperistul Constantin Mazilu cu 50 de milioane din afaceri făcute cu 10 primării şi fostul pesedist Ion Toma- 28,8 milioane, 11 primării. Cele mai multe legături contractuale, dar cu cifre de afaceri mult mai mici, le au liberalul Nini Săpunaru- 19 primării, contracte în valoare totală de 1,117 milioane lei, şi social-democratul Iulian Bădescu -23 de primării, dar care nu i-au adus decât 4.000 de lei.

Mazăre, cel mai bun partener de afaceri

Principalele relaţii de afaceri pe care parlamentarii le au cu statul se derulează la nivelul primăriilor locale. Nu de puţine ori parlamentari din opoziţie câştigă licitaţii publice organizate de reprezentanţii actualei puteri sau de colegi de partid. Astfel, doi parlamentari social-democratul Eduard Martin şi liberalul Mihai Lupu acoperă 75% din totalul sumelor provenite din contractele cu primăria Constanţa.

Cele mai consistente contracte, cu beneficiari parlamentari, le-a acordat primăria Constanţa. Social-democratul Eduard Martin figurează cu un contract de 1, 194 miliarde de lei, pe 25 de ani şi un altul mai mic de 25 de milioane.Şi e doar vârful aisbergului, la 56 din contracte din totalul de 326 menţionate în declaraţia de interese, parlamentarul PSD nu menţionează sumele.

Liberalul Mihai Lupu este abonat, la rândul său, la primăria lui Mazăre. Figurează cu patru contracte de 472, 101, 21 şi respectiv 20 de milioane de lei.

Mazilu, Fenechiu şi Toma, afaceri cu CJ-urile

Şi consiliile judeţene au acordat contracte pe bani publici parlamentarilor. Pesedistul Constantin Mazilu a câştigat 5,2 milioane de lei din trei astfel de contracte din parte CJ Vâlcea, ieşenul liberal Relu Fenechiu 3,76 milioane, senatorul Ion Toma, 3,48 milioane din două contracte, iar deputatul PSD, Gheorghe Ana, 3 milioane din două contracte venite din partea CJ Dâmboviţa.

Liderul grupului minorităţilor, deputatul Varujan Vosganian a specificat în declaraţiile sale de interese , şase astfel de contracte cu o valoare totală de 784.831 de lei. De la PDL, figurează Mircea Andrei cu un contract de 611.100 lei.

Liberalul Lupu, 122 milioane de lei din contracte publice numai în 2010

Campionul contractelor publice pe 2010 este penelistul Mihai Lupu. Potrivit datelor menţionate în declaraţia de interese, firma lui Lupu ar fi încheiat doar în 2010 contracte cu instituţii ale statului în valoare de aproape 122 de milioane de lei (29 de milioane de euro). El este urmat în clasament de deputatul PSD de Iaşi, Florin Constatinescu cu 58 de milioane de lei, sumă declarată pentru contractale cu statul şi democrat-liberalul Florin Anghel, cu 27 de milioane.

Conservatorul Dan Voiculescu primeşte menţiune pentru afaceri de 25,6 milioane de lei cu diferite instituţii publice. La fel şi social-democratul Horia Teodorescu şi fostul său coleg de partid, Ion Toma cu o cifră de afaceri de 17-18 milioane de lei. În top se mai regăsesc uneperistul Constantin Mazilu (12.657.185 lei), democrat liberalul Marin Bobeş (11,75 milioane), Anghel Stanciu de la PSD (8,4 milioane), fostul ministru Sorina Plăcintă (4,6 milioane), liberalul Relu Fenechiu (4,34 milioane lei), Eduard Stelian Martin (3,24 milioane).

Gheorghe Dragomir, Atttila Verestoy, Varujan Pambuccian, Dan Nica, Şerban Mihăilescu şi Nini Săpunaru sunt abonaţi şi ei la astfel de contracte, dar valoarea declarată este mică, în jur de 500.000 de lei fiecare.

Cu sume mult mai mici, sub pragul de 100.000 de lei se regăsec o serie de democrat-liberali de frunte precum Mircea Andrei, Mihai Stănişoară şi Gheorghe Albu.

Motive de invidie pentru Udrea: Doar trei contracte şi 7 milioane de lei. Florin Constatinescu a câştigat 57

Elena Udrea, figurează, alături de Cristian Burlacu şi Dumitru Pardău printre parlamentarii PDL cu afaceri derulate cu diverse instituţii de stat, altele decât cele locale. Actualul ministru al Turismului şi Dezvoltării Regionale a avut trei contracte pe bani publice, cu o valoare totală declarată de aproape 6,5 milioane de lei. Burlacu a obţinut cinci contracte, în total 9 milioane de lei, iar Pardău trei, cu un beneficiu de 1,547 milioane de lei.

Totuşi, parlamentarii democrat-liberali ar trebui să pălească de invidie în faţa performanţelor înregistrate în acest domeniu de omologii lor social-democraţi.230 de contracte, dar numai puţin peste 7 milioane de lei a adunat Eduard Martin din aceste relaţii cu instituţiile de stat.

Campioni în domeniu sunt însă senatorul Florin Constantinescu cu două contracte, dar în valoare de peste 57 milioane de lei şi deputatul Gheorghe Ana, tot două contracte, dar 44 milioane de lei. Pe locul trei se plasează senatorul PC, Dan Voiculescu, cu 13 contracte şi peste 36 de milioane, urmat de Ion Toma cu 35,5 milioane obţinuţi din trei contracte cu instituţiile

Societăţile de stat, alte oi bune de tuns de…Lupu. 621 de milioane, din cinci tunuri

Peste 30 de parlamentari au preferat să se dedulcească de-a lungul mandatelor în legislativ la banii societăţilor de stat. Este cazul lui Mihai Lupu, liberal de frunte cu cinci contracte de acest fel, în valoarea totală de 621,5 milioane de lei.

La mare distanţă se plasează ex-pesedistul Ion Toma cu 29 de milioane de lei, proveniţi din patru contracte, democrat-liberalul Florin Anghel cu un singur contract de 21,6 milioane şi Dan Voiculescu cu 11,9 milioane. În al doilea eşalon se regăsesc parlamentari PDL precum Cristian Petrescu şi Marin Bobeş, dar şi uneperistul Constantin Mazilu şi liberalul Viorel Palaşcă.

AFACERI CU STATUL
2.337.289.899 lei
Miercuri, 27 Aprilie 2011 12:38
Email Imprimare PDF
Aceasta este suma contractelor finantate din bani publici pe care 81 de parlamentari declara ca le deruleaza fie prin firmele pe care le detin fie in nume propriu – afaceri cu banul public. Cu primarii, consilii judetene, societati de stat, institutii. Unii au firme care furnizeaza cablu tv si internet in sute de sedii de primarie sau politie. Altii au firme de salubritate, care opereaza in sute de scoli, unitati militare sau sediile altor institutii publice. Toate clasamentele, tabelele si graficele sunt mai jos.
Suma totala, obtinuta prin adunarea tuturor datelor disponibile – mai jos voi preciza exceptiile – unii parlamentari nu declara sumele contractelor mentionate – este de 2.377.289.899 lei = 566.021.404 euro
Exista tari cu bugete mai mici.
Unii parlamentari nu au completat corect declaratiile de interese, la rubrica afaceri cu bani publici. De exemplu, dl Prigoana a inclus in lista contractelor si pe cele cu persoane fizice sau firme private. Din acest motiv, dl Prigoana lipseste din calculul nostru. Sau dl Voiculescu. Senatorul PC a mentionat nu numai contractele in care primeste bani publici dar si pe cele in care plateste diverse servicii oferite firmelor sale. Practic, ne-a informat cit a fost factura la curent la televiziunile domniei sale – desi nu mentioneaza nicaieri calitatea de actionar; a sa sau a vreunui membru al familiei.
Deasemenea, nici dl senator Voicu nu este cuprins in cercetare. Dumnealui nu a depus declaratia de interese – se afla in arest.
Un alt senator – dl Severin, nu are afisata pe site declaratia de interese.
Din studiul declaratiilor de interese reies lucruri interesante. Ce sume au incasat cei de la guvernare – atunci cind s-au aflat acolo. PNL-ul si PSD-ul au scazut dramatic in 2009, dar au recuperat in 2010. Desi se afla la guvernare, in anul 2010 parlamentarii PDL sunt pe locul trei la contractele cu statul incheiate in cursul anului. La fel cum dl Martin deruleaza 85% din contractele cu bani publici ale parlamentarilor PSD, dl Anghel isi asuma peste 40% din contractele cu statul ale parlamentarilor PDL [ repet, dl Prigoana va intra in calcul abia atunci cind ne va furniza o declaratie de interese completata corect ]
In acest material am cautat sa vedem, defalcat, situatia contractelor cu banul public. Ce sume sunt in contractele derulate cu primarii. Si de unde sunt primariile care furnizeaza contracte firmelor parlamentarilor? Cumva din propriile colegii? Fireste.
Oricit de ascutita ar fi lupta politica din Parlament, distinsii senatori si deputati nu ezita sa colaboreze cu primari din partidele adverse – atunci cind cistiga o licitatie sau li se incredinteaza un contract prin orice metoda legala.
Doi parlamentari – Dl Martin si dl Lupu, de la Constanta, acopera peste 75% din totalul sumelor.
Un singur contract acopera mai mult de 50% – O firma in care dl Martin detine actiuni deruleaza cu Primaria Constanta un contract in valoare de peste un miliard de lei noi, pe 25 de ani.

Ideea de baza a acestui demers este de a arata adevarata problema a afacerilor cu banul public: chestiunea nu tine de sume ci de profit. Nu as avea o problema cu cei care au un contract de un milion din care le ramine profit 50.000 de euro. Asta inseamna ca au consumat 950.000 de euro, bani care curg in furnizori, etc. Problema e cu cei care au un contract de 50.000 de euro si un profit de 40.000 de euro. Ca definitie: disproportie intre suma contractata si profitul obtinut din contractul cu pricina.

Mai trebuie precizat ca firmele prin care sunt derulate aceste contracte sunt detinute de respectivii parlamentari fie integral, fie in diverse proportii, de la 10% la 99%. Parte din contracte sunt incheiate de firmele parintilor, ale copiilor sau ale sotului/ sotiei.
Unii nu declara sumele puse in discutie. Sau daca e vorba de lei sau euro. Acolo unde am avut dubii, am calculat in lei.
Sunt mentionate contracte din 2010, sau 2009, sau mai vechi. Am gasit si din 2002. Sau dinainte. Problema e ca sunt mentionate acum, cind impricinatii sunt parlamentari desi le-au obtinut cind nu erau parlamentari. Ci consilieri locali, judeteni sau prefecti.
Iar acum, iata lista de observatii:
*Dan Voiculescu – S – B – PC – Trece atit contracte in care statul ii plateste dar si contracte in care el plateste statului. Nu stiu daca e de interes public sau nu factura la curent/ apa/ gunoi de la Antena 3 sau cit a platit pentru utilizarea releelor de televiziune.
– Mentioneaza contracte derulate prin Antene dar fara sa mentioneze nimic despre legatura cu antenele. Actiuni, dividende, etc; nici pentru familie.
– In 20 de cazuri in care statul i-a platit nu mentioneaza sumele.
*Dumitru Chirita – CD – B – PSD – i-a disparut declaratia de interese de pe site-ul Camerei. La inceputul lui decembrie 2010 exista si mentiona suma de 6.043.557 lei, finantare POSDRU. Este inclus in calcul.
*Alin Trasculescu – CD- VN – PDL – mentioneaza contractele, primariile cu care are contract, suma per kilogram – e vorba despre o firma de colectare/ neutralizare deseuri dar nu si sumele incasate. Nu este inclus in calcul.
*Silviu Prigoana – CD – B – PDL – in lista anexata la declaratia de interese mentioneaza si contractele cu statul/ primarii/ institutii/ societati de stat si contracte cu societati private. In plus: la rubrica “valoarea totala a contractului” nu trece suma ci “in derulare”. Nu este inclus in calcul.
*Cristian Boureanu – CD – AG – PDL – Mentioneaza existenta unui contract dar fara suma. Nu este inclus in calcul.
*Eduard Stelian Martin – CD – CT – PSD – la 56 dintre contracte – din 326 – nu metioneaza sumele. Este inclus in calcul cu cifrele mentionate.
*Valentin Andrei Sava – CD – PH – PDL – Situatie juridica neclara: ataseaza o solicitare catre o societate comerciala in care cere informatii despre contractele respectivei firme dar si raspunsul, in care se afirma “contractele contin clauze de confidentialitate”. Nu este inclus in calcul.
*Mircea Florin Andrei – S – DB – PDL – la un contract mentioneaza tariful, fara a preciza suma incasata. Acel contract nu e inclus in calcule.
*Iulian Urban – S – IF – PDL – nu mentioneaza moneda. In calcul am luat lei.
*Liviu Titus Pasca – S – MM – PNL – nu mentioneaza suma. Nu este inclus in calcul.
*Gyorgy Frunda – S – MS – UDMR – Nu mentioneaza sumele. Nu este inclus in calcul.
*Petru Basa – S – MS – PDL – Nu mentioneaza suma dintr-un contract cu CAS Mures. Are o firma de distributie presa + furnizare cablu tv + internet. Acelor contracte le-am pus in calcul insa doar sumele, fara distributia politica – sunt enorm de multe comune. Pentru distributia politica am luat in calcul doar contractele de publicitate si doar cele de dupa iunie 2008, data alegerilor locale.
*Ioan Chelaru – S – NT – PSD – nu mentioneaza valuta. Am calculat in lei. Deasemenea, nu precizeaza pentru care primarie a efectuat serviciile juridice. Am presupus ca e vorba de primaria Roman.
*Ovidius Marcutianu – S – NT – UNPR – nu mentioneaza suma. Nu l-am inclus in calcul.
*Iulian Badescu – S – PH – PSD – La un contract nu mentioneaza suma: “conform clauzelor”. Nu mentioneaza moneda. Am calculat in lei.
*Sorin Serioja Chivu – S – PH – UNPR – Nu mentioneaza moneda. Am luat in calcul lei. Contractul e cu CL Ploiesti din anul 2003, cind era consilier local.
*Cristian Boureanu – CD – AG – PDL – Are un contract dar nu mentioneaza suma.
*Eduard Stelian Martin – CD – CT – PSD – in 56 de cazuri nu mentioneaza sumele.
*Dan Nica – CD – GL – PSD – Nu mentioneaza moneda. Am luat in calcul lei.
*Mircea Florin Andrei – CD – DB – PDL – La un contract declara tariful. 100 euro/ ora dar nu si suma totala sau numarul de ora.
*Andrei Tutuianu – CD – DB – PSD – Nu declara procedura prin care a obtinut contractele.

JEFFREY FRANKS”ARGENTINANU’SI DELEGATIA FMI SUNT IN ROMANIA IN PERIOADA 27APRILIE-9 MAI!

27 apr.

EMIL BOC”TROMPETA”PRESEDINTELUI -CANCELAR TRAIAN BASESCU INCEARCA SA ABUREASCA PE JEFFREY SI DELEGATIA FMI AFLATA LA BUCURESTI -CA ROMANIA VA IESI DIN RECESIUNE-MINCINOS „ARDELEAN”!Premierul Emil Boc s-a întâlnit, miercuri dimineaţa, cu membrii delegaţiei Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, pentru o discuţie în care a prezentat în sinteză evoluţia economiei în ultimele luni, insistând asupra faptului că România poate ieşi din recesiune. Boc a asigurat delegaţia FMI că România poate ieşi din recesiune .Discuţia dintre şeful Guvernului şi delegaţia FMI nu a durat mai mult de 30 minute, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale.O misiune comună a FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale se află la Bucureşti, în perioada 27 aprilie-9 mai, pentru prima evaluare a noului acord.Noul acord de tip preventiv, încheiat la finele lunii martie pentru doi ani, are o valoare de 3,09 miliarde DST (circa 3,5 miliarde de euro), respectiv 300% din cota pe care o are România la FMI. Acordul va fi însoţit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde de euro de la Uniunea Europeană şi de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială.Misiunea se va întâlni cu autorităţile române, precum şi cu reprezentanţi ai partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, băncilor şi societăţi civile, iar concluziile vor fi prezentate la finalul misiunii.România a semnat în primăvara anului 2009 un acord stand-by cu FMI, care a făcut parte dintr-un pachet de asistenţă financiară de aproximativ 20 de miliarde de euro cu Fondul, UE, Banca Mondială şi alte instituţii financiare internaţionale. Relaţia României cu Fondul Monetar Internaţional este una de durată, mai exact, de 39 de ani. În tot acest timp au fost semnate 10 acorduri stand-by, trei dintre ele, înainte de 89, iar altele au fost reziliate înainte de termen.

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Paramore: Playing God [OFFICIAL VIDEO]

27 apr.

Playing God!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Loana – Obsession

27 apr.

Obsession!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Loana – La Madrague

27 apr.

La Madrague!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Loana – Comme je t’aime

27 apr.

Comme Je T’aime!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

CUM A MINTIT „ONESTUL”IOAN NELU BOTIS-FOST MINISTRU AL MUNCII IN AFACEREA CELOR 500.000 EURO EUROPENI!

27 apr.

Revista Presei
Cum a minţit fostul ministru al Muncii, Ioan Nelu Botiş, în afacerea celor 500.000 euro europeni
Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie în legătură cu situaţia de conflict de interese în care s-ar fi aflat fostul Ministru al Muncii, Nelu Ioan Botiş, cerând procurorilor să-l cerceteze pe acesta, scriu jurnaliştii de la Gândul.

Rezultatele anchetei efectuate de ANI şi remise printr-un comunicat redacţiei Gândul relevă că există un contract de închiriere pe o perioadă de 4 ani , în valoare de 5500 ron, pentru spaţiul pus la dispoziţie de Botiş Asociaţiei „Parteneriat Euroactiv” Bistriţa.

În plus, Botiş a fost membru fondator al asociaţiei înfiinţate în 2007, pe când conducea Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bistriţa-Năsăud.

„În urma evaluărilor efectuate, s-au identificat următoarele elemente:

– Asociaţia „Parteneriat Euroactiv” Bistriţa, persoană juridică de drept privat fără scop patrimonial, a fost înfiinţată la data de 13.09.2007, unul din membrii fondatori fiind Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) Bistriţa-Năsăud, reprezentată de domnul Ioan-Nelu BOTIŞ”, se menţionează în comunicatul ANI prezentat de Gândul.

Tot atunci au fost introduse în obiectul de activitate al firmei informarea, consilierea profesională şi medierea muncii; formarea profesională, consultanţă şi asistenţă, selectarea şi plasarea forţei de muncă pe piaţa internă şi externă, servicii de asistenţă şi incluziune socială, printre altele, consemnează România Liberă.

În noiembrie 2010 au fost înregistrate modificări în domeniul de activitate pentru ca asociaţia să se poată califica în programul UE, modificări care au fost făcute de Alina Căpraru, împuternicită de asociaţie în raporturile cu Judecătoria, dar şi consiliera de presă a lui Botiş.

Inspectorii ANI au cerut DNA şi cercetarea soţiei fostului ministru, Ligia Adina Botiş şi a altor persoane implicate în acest proiect, respectiv Dorin Radu Stoian, reprezentant al Asociaţiei Parteneriat Euroactiv Bistriţa şi Magda Carmen Diana, manager al proiectului, acuzată de gestionarea în mod fraudulos a unora dintre activităţile proiectului, având ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din bugetul general al Comunităţilor Europene, notează Evenimentul Zilei.

Conform inspectorilor ANI , Ligia Botiş a încheiat un contrat în valoare totală de aproximativ 60.000 euro.

http://www.gandul.info/news/cum-a-mintit-fostul-ministru-al-muncii-ioan-nelu-botis-in-afacerea-celor-500-000-euro-europeni-8193178

http://www.romanialibera.ro/actualitate/justitie/botis-la-un-pas-de-ancheta-penala-223557.html

http://www.evz.ro/detalii/stiri/botis-anchetat-de-dna-928032.html

Europa ne acuză că am furat la Statistică

Eurostat, Biroul de Statistică al Uniunii Europene, are rezerve în privinţa datelor raportate de România în privinţa deficitului bugetar pe 2010,mai precis datele referitoare la deficitul companiilor Termoelectrica şi CFR Infrastructură, consemnează jurnaliştii de la Jurnalul Naţional.

Reprezentanţii Ministerului de Finanţe recunosc că pierderile celor două companii ar putea ridica deficitul bugetar raportat pentru 2010 la 6,8-6,9% faţă de cel raportat de 6,4%, dar sub ţinta propusă.

„Companiile de stat care nu acoperă, din venituri proprii, cel puţin 50% din cheltuielile de funcţionare sunt luate de la sectorul economic şi incluse la sectorul bugetar. Statistica (Institutul Naţional de Statistică – n.r.) face periodic, de două ori pe an, un test la companiile de stat pentru a stabili sau a determina în ce categorie se încadrează”, a declarat secretarul de stat Gheorghe Gherghina.

În urma acuzaţiilor formulate de Ue, guvernul român a decis să verifice toate datele care intră în structura deficitului bugetar din perioada 2007-2009.

Institututul Naţional de Statistică a confirmat, ieri, printr-un comunicat de presă, că „datele din situaţiile financiare ale unor companii publice pentru perioada 2007-2009, transmise la Eurostat în data de 31 martie a.c. de România, sunt verificate la ora actuală de experţi din Ministerul Finanţelor, Banca Naţională şi INS, în vederea identificării discrepanţelor dintre conturile financiare şi nefinanciare ale CFR Infrastructură şi SC Termoelectrica SA.”

http://www.jurnalul.ro/bani-afaceri/economia/europa-ne-acuza-ca-am-furat-la-statistica-576134.html

C.E.:40% DINTRE ROMANI SUNT ANALFABETI-MODELUL TRAIAN BASESCU!

27 apr.

MODELUL TRAIAN BASESCU-CEL CARUIA NU-I PLACEA SCOALA PRINDE LA ROMANI-40% DINTRE EI SUNT ANALFABETIComisia Europeană: 40% din români nu ştiu să scrie şi să citeascăSemialfabetizaţi şi cu mari probleme când vine vorba de socotit! Aşa ne vede Comisia Europeană, potrivit celui mai recent studiu.Comisia a verificat ce progrese a făcut învăţământul în mai multe state europene, iar la noi a găsit o realitate cruntă: 40 % dintre români au dificultăţi atunci când scriu şi citesc.Lingviştii români sunt de-a dreptul oripilaţi de rezultatele studiului european. Comparaţia este inevitabilă. În Occident doar 17% din populaţie are dificultăţi cu lectura, scrisul şi socotitul.Mai prost decât noi în statisticile europene stau doar bulgarii. Un procent de 41% dintre ei scriu şi citesc greu.

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

LENUTA DI’PLESCOI VA CHELTUI 8,5 MILIOANE DE LEI PENTRU PROGRAMUL”EXPLORATI GRADINA CARPATILOR!

27 apr.

Ministerul Elenei Udrea va cheltui 8,5 milioane de lei pentru programul „Exploraţi Grădina Carpaţilor”

Ministerul Turismului va cheltui 8,5 milioane de lei pentru promovarea programului „Exploraţi Grădina Carpaţilor”. Licitaţia a fost câştigată de Media Investment Communication, la un preţ cu aproape 400.000 de euro mai mare decât estimarea iniţială a valorii contractului, scrie ziare.com. În replică, oficialii ministerului spun că valoarea contractului încheiat în urma licitaţiei este mai mică decât bugetul estimat.

Valoarea contractului de promovare programului „Exploraţi Grădina Carpaţilor” s-a majorat din decembrie 2010 până în martie cu peste 1,5 milioane de lei, scriu jurnaliştii de la Ziare.com. Aceştia susţin că suma alocată iniţial era de aproape 7.000,000 lei, inclusiv TVA.

Ministerul Turismului spune însă că această valoare este eronată.

„Suma alocată campaniei radio-tv interne, 6.935.484 lei, este o sumă fără TVA, aşa cum reiese din anunţul de participare 113665/31.12.2010, publicat pe SEAP, ci nu suma cu TVA”, spun reprezentanţii MDRT.

Mai mult decât atât, oficialii ministerului spun chiar că au făcut economii.

La licitaţie au participat şase firme, criteriul de atribuire fiind oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

„Atribuirea contractului s-a făcut companiei care a oferit cel mai mic cost pe punctul de audienţă şi care s-a încadrat în bugetul alocat al campaniei, scopul MDRT fiind să obţină cât mai multa publicitate şi audienţă raportat la bugetul alocat”, precizează MDRT.

Programul „Exploraţi Grădina Carpaţilor”, finanţat din fonduri comunitare, are în vedere determinarea românilor de a-şi petrece vacanţele şi sărbătorile religioase în ţară.

TOMA PATRASCU-VICEPRESEDINTE ASUR,CU PRIVIRE LA AFIRMATIA PF.DANIEL CARE IN PASTORALA DE PASTI A IMPARTIT CETATENII ROMANIEI IN „BUNI SI RAI”-NU PUNETI CRUCE PROTECTIEI SOCIALE!

27 apr.

Cetăţeni „buni” şi cetăţeni „răi” în viziunea BOR
Asociaţia Secular-Umanistă din România îşi manifestă surprinderea şi îngrijorarea faţă de recentele afirmaţii ale conducătorului BOR, Patriarhul Daniel. În „Pastorala de Sfintele Paşti – 2011”, publicată vineri 22.04 a.c., acesta atacă două dintre fundamentele Constituţiei României – egalitatea între cetăţeni (art. 4) şi dreptul la identitate (art. 6), prin promovarea unui concept de cetăţenie pe baze confesionale:

„[…] părinţii şi naşii care botează copiii, dar nu-i cresc sau nu-i educă în credinţă, nu-i iubesc cu adevărat, deoarece numai copiii botezaţi şi crescuţi în credinţă şi vieţuire creştină pot deveni buni cetăţeni ai Patriei pământesti […]” (sublinierea apare în original!)

Această atitudine este cu atât mai nocivă cu cât mesajul patriarhului a fost citit în bisericile din ţară, în cadrul slujbei de înviere.

„Semnalul pe care-l transmite BOR prin vocea conducătorului său este că milioane de români sînt consideraţi cetăţeni de rangul doi. Conform sondajelor[1], 8 milioane de români nu cred în viaţa de apoi – element fundamental în creştinism, 6,5 milioane de români merg extrem de rar sau nu se duc niciodată la biserică, 1,3 milioane de români declară pe faţă că nu cred într-o divinitate. Peste noapte, toţi aceştia descoperă că nu sînt consideraţi „buni cetăţeni”!

Declaraţia pune într-o lumină interesantă recentul proiect al legii „parteneriatului” Stat – Biserică în domeniul asistenţei sociale. Se pune din nou în evidenţă inadecvarea Bisericii ca furnizor echidistant de servicii sociale. Cum am putea să ne închipuim că aceasta i-ar trata la fel pe toţi cei în nevoie atâta vreme cât cel mai înalt reprezentant al BOR împarte cetăţenii României în „buni” sau „răi” în funcţie de credinţa acestora?

Trebuie să transmitem un semnal clar celor din Parlament: Nu puneţi cruce protecţiei sociale!” a declarat Toma Pătraşcu, vicepreşedinte ASUR.

Cu speranţa că afirmațiile regretabile din „Pastorală” sînt doar expresia unei rătăciri trecătoare şi nu reflectă adevăratele valori ale BOR, facem un apel la PF Daniel să revină asupra lor în spiritul ecumenismului demn de o biserică a secolului XXI.