MEASTRUL LUCIAN BOLCAS:INVALIDAREA REFRENDUMULUI NU-L POATE SCAPA PE BASESCU!

INVALIDAREA REFERENDUMULUI NU-L SCAPA PE BASESCU – Maestrul Lucian Bolcas: „Nu se poate considera ca invalidarea ar produce ca efect incetarea suspendarii si reluarea atributiilor Presedintelui, caci un act juridic inexistent nu poate produce nici un fel de efecte juridice”

„Textul art. 1 alin. 5 din Hot. nr. 34/2012 este o norma in alb care abiliteaza Parlamentul sa analizeze si sa decida, a posteriori, in functie de rezultatul/rezultatele referndumului. Dupa ca Curtea Constitutionala a decis ca articolul e constitutional, se pare ca Parlamentul e in drept sa adopte, prin vot, orice hotarare se va vota! ”

Duminica, 29 iulie 2012, va avea loc referendumul pentru demiterea presedintelui Traian Basescu. PDL a decis sa-l boicoteze. Lumeajustitiei.ro a semnalat in premiera ca este posibil ca Traian Basescu sa cada in propria capcana intrucat in cazul lipsei de cvorum, practic, nu se produce un act juridic si, drept urmare, se revine la situatia anterioara, adica Basescu ramane suspendat pana la organizarea unui nou referendum, fiind de bun simt faptul ca Parlamentul a chemat poporul sa se pronunte pe demitere, cu DA sau NU, iar in cazul unui referendum invalidat, consultarea populara practic nu are rezultat. Conform sondajelor neoficiale, Basescu va pierde la referendum cu peste 7 milioane de voturi pentru demiterea sa (in conditiile in care el a fost ales presedinte in 2009 cu doar 5 milioane voturi), insa indeplinirea pragului minim de participare pentru validarea referendumului, fixat la 9 milioane de alegatori prezenti la urne, este incerta. Intr-o atare situatie, cum se va putea intoarce la Cotroceni, Traian Basescu, cu mai multe voturi impotriva, decat a avut la alegerea sa din 2009, daca Curtea Constitutionala va invalida referendumul pentru lipsa de cvorum? Pentru a lamuri lucrurile, Lumeajustitiei.ro l-a contactat pe maestrul Lucian Bolcas (foto) avocat specialist in probleme de drept constitutional, care a raspuns intrebarilor noastre legate de acest subiect fierbinte al momentului.

Domnule avocat, exista reglementari exprese legate de situatia in care referendumul nu ar fi validat din lipsa de cvorum?

Problema invalidarii unui referendum pentru demiterea Presedintelui ridica o serie de probleme interesante in dreptul constitutional. In lipsa unor reglementari exprese (atat textul constitutional cat si al Legii referendumului referindu-se numai la ipoteza demiterii) interpretarea se poate face numai in spiritul constitutional al exprimarii suveranitatii poporului prin referendum. Este fara indoiala imoral politic si in consecinta nedemocratica ramanerea in functie a unui Presedinte cu privire la care o majoritate a votat pentru demitere, dar referendumul a fost invalidat din varii motive. Iar tot ce este imoral nu poate fi constitutional.

Vorbim de o posibila invalidare, de catre Curtea Consitutionala, a referendumului, chiar daca oamenii vor veni cu milioanele la vot. Ce implicatii juridice exista in cazul nerealizarii cvorumului?

Este imoral si pentru ca cei care au votat pentru demitere au considerat prin votul lor ca Presedintele a incalcat grav Constitutia. Astfel, dupa cum am aratat, invalidarea referendumului se poate face din varii motive (de regula cele ce tin de institutia nulitatilor), dar in principal din cauza nerealizarii cvorumului de participare. Din punctul de vedere al moralitatii se pune problema daca pozitia activa a unei parti a populatiei poate fi anihilata de abtinerea unei minoritati.

Implicatiile juridice sunt multiple. Nerealizarea cvorumului de participare poate fi asimilata in cazul particular al demiterii Presedintelui, cu inexistenta actului juridic (notiune folosita in dreptul civil si administrativ dar mai putin in dreptul constitutional). Constatarea invalidarii de catre Curtea Constitutionala devine astfel – juridic – o constatare a inexistentei – motiv temeinic pentru reluarea sa. Nu se poate considera ca, intr-o astfel de perspectiva, invalidarea ar produce ca efect incetarea suspendarii si reluarea atributiilor Presedintelui, caci un act juridic inexistent nu poate produce nici un fel de efecte juridice.

Unde se regaseste solutia pentru viitor, in cazul invalidarii referendumului din 29 iulie 2012? Cine va stabili procedura ce va trebui urmata?

Solutia, aceasta sau alta este posibila in raport de prevederile art. 1 al.5, din Hotararea Parlamentului nr. 34 din 6.07.2012, declarata constitutionala de CCR, conform careia “in situatia in care Curtea Constitutionala va stabili ca nu au fost indeplinite conditiile de valabilitate stabilite de lege, Parlamentul Romaniei va lua act de hotararea acesteia si va decide asupra procedurii de urmat”. Desigur ca acest punct de vedere nu este scutit de critici si implica o mult mai ampla dezvoltare decat simpla ei enuntare.

IMNUL REFERENDUMULUI DEDICAT LUI TRAIAN BASESCU DE JURNALISTII DE LA „CATAVENCII” !

“Nu mi-e frică de Beau-Beau!” este o satiră acidă destinată preşedintelui suspendat Traian Băsescu, lansată de jurnaliştii de la “Caţavencii”.

Nu mi-e frică de Beau-Beau!

Cînd poporul nu-i cuminte
Guvernanţii-n cap îi dau
Şi vor să-l înveţe minte
Stai că vine-acum Beau-Beau….

Oare câte conturi are
Cîţi bani şi-o fi tras Beau-Beau
Cîte case are oare
Cum o arăta Beau-Beau?
Hei, Hei, Hei….

Nu mi-e frica, nu mi-e frica de Beau-Beau
Nu mi-e frica, nu mi-e frica de Beau-Beau
Nu mi-e frica, nu mi-e frica de Beau-Beau
Nu mi’e frica, nu mi’e frica de Beau-Beau
Nu mi’e frica de Beau-Beau

Unii spun că pe-a lui masă
Mii de sticle goale stau
Că de ţară nu-i mai pasă
Nu mi-e frică de Beau-Beau

Oare cîte stele are
Pe umerii lui Beau-Beau
La cîţi ne-a făcut dosare
Curiosul de Beau-Beau?
Hei, Hei, Hei….

Nu mi-e frica, nu mi-e frica de Beau-Beau
Nu mi-e frica, nu mi-e frica de Beau-Beau
Nu mi-e frica, nu mi-e frica de Beau-Beau
Nu mi-e frica, nu mi’e frica de Beau-Beau
Nu mi-e frica de Beau-Beau

Noi acum vă dăm de veste
Celor care v-aţi speriat
Că Beau-Beau e-o glumă proastă
Nici măcar n-a existat

Oare ce şanse mai are
Să ne sperie Beau-Beau
Ce ne mai opreşte oare
Să i-o spunem toţi pe şleau?

Hei, Hei, Hei….
Nu mi-e frică de Beau-Beau
Nu mi-e frică de Beau-Beau
Nu mi-e frică de Beau-Beau
Nu mi-e frică de Beau-Beau

Nu mi-e frică de Beau-Beau
Nu mi-e frică de Beau-Beau
Nu mi-e frică de Beau-Beau…

CHRISTINA AGUILERA – WANT A GIRL WANTS!

JA RULE ft.ASHANTI – DOWN 4 U!

PINK – BLOW ME(ONE LAST KISS)!

JENNIFER LOPEZ ft.FLO-RIDA – GOIN’ IN!

JESSIE J – DOMINO!

SAMBATA SE INCHEIE CAMPANIA ELECTORALA PENTRU REFERENDUMUL PRIVIND DEMITEREA LUI TRAIAN BASESCU!

Campania electorală pentru referendumul privind demiterea preşedintelui suspendat Traian Băsescu se încheie, sâmbătă, la ora 7,00. Ea a început pe data de 7 iulie, a doua zi după ce Parlamentul a decis suspendarea din funcţie a lui Traian Băsescu cu 256 de voturi „pentru” şi 114 „împotrivă”.

Timp de trei săptămâni, Traian Băsescu a încercat să explice populaţiei de ce trebuie să revină în funcţie, participând la mitinguri organizate de PDL la Cluj-Napoca, Iaşi şi Bucureşti, dar şi acordând zilnic interviuri în mass-media.
Aşa cum era de aşteptat, încă de la început, PDL s-a declarat solidar cu Traian Băsescu, susţinându-l în campanie, pe lângă cele trei mari mitinguri din ţară „pentru susţinerea democraţiei”, fiind organizate şi manifestări de mai mică amploare în diverse oraşe.
Dacă la mitingurile de la Cluj-Napoca şi Iaşi electoratul a fost îndemnat să îşi exprime opţiunea de vot împotriva demiterii preşedintelui suspendat, la mitingul de la Bucureşti discursul politic a fost radical modificat – PDL a decis să recomande neparticiparea la vot pentru „a nu se legitima o lovitură de stat”.
De cealaltă parte, atât preşedintele interimar Crin Antonescu, cât şi primul-ministru Victor Ponta, dar şi alţi lideri marcanţi ai Uniunii Social Liberale au susţinut importanţa participării românilor la referendumul din 29 iulie şi demiterea lui Traian Băsescu. Ei i-au îndemnat, în fiecare zi, pe cetăţeni să se prezinte la urne şi să îşi exercite dreptul constituţional.
Şi USL a avut mitinguri şi manifestări electorale în întreaga ţară, cel mai important fiind cel desfăşurat joi la Bucureşti, la care, potrivit organizatorilor, au participat aproximativ 40.000 de persoane din întreaga ţară.
În aceste trei săptămâni, atât Traian Băsescu, cât şi Crin Antonescu şi Victor Ponta au ieşit zi de zi în interviuri media, fiecare pentru a explica propria poziţie referitoare la demitere, iar lideri ai USL şi, de cealaltă parte, PDL au susţinut frecvent conferinţe de presă.
Duminică, 18.292.514 alegători sunt aşteptaţi la urne, fiind organizate 18.548 de secţii de votare, dintre care 18.242 în ţară şi 306 în străinătate.
În Bucureşti, cei 1.792.689 de cetăţeni cu drept de vot pot să îşi exprime opţiunea în 1.235 de secţii de votare.
Cetăţenii care participă la referendum urmează să se pronunţe prin ‘da’ sau ‘nu’ la întrebarea înscrisă pe buletinul de vot: ‘Sunteţi de acord cu demiterea preşedintelui României, domnul Traian Băsescu?’.
Demiterea este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor cetăţenilor care s-au prezentat la urne, însă pentru a fi validat referendumul la scrutinul din 29 iulie trebuie să se prezinte jumătate plus unu din numărul total al alegătorilor, adică 9.146.258 români.
Secţiile de votare se deschid duminică, la ora 7,00, şi se închid la ora 23,00, ultima raportare a Biroului Electoral Central privind prezenţa la urne fiind la ora 24,30.
Este pentru a doua oară când Traian Băsescu trece printr-un demers referendar de demitere din funcţia de preşedinte al României, după ce, în primul său mandat, suspendat de Parlament cu 322 de voturi ‘pentru’ şi 108 ‘împotrivă’, a fost reconfirmat prin referendumul din 19 mai 2007. 74,48% dintre participanţii la vot, respectiv 6.059.315 de persoane, au votat împotriva demiterii lui Traian Băsescu, iar 24,75%, adică 2.013.099 de persoane, au votat pentru demiterea acestuia.

PRESEDINTELE IN EXERCITIU AL ROMANIEI,CRIN ANTONESCU:”VOTUL LA REFERENDUMUL DE DUMINICA VA CONFIRMA CA ROMANIA ESTE O TARA PE DEPLIN DEMOCRATICA!”

Preşedintele interimar Crin Antonescu a mulţumit, vineri, într-o declaraţie de presă la Palatul Cotroceni, tuturor organizatorilor care s-au preocupat îndeaproape de campania pentru referendumul din 29 iulie. România nu este “cu nimic mai prejos de parteneriinostri din UE”, a ţinut să puncteze Antonescu.

“Deşi a fost o campanie intensă pentru referendum, s-a desfăsurat în termeni normali din punct de vedere democratic. Aş dori sa multumesc tuturor organizatorilor si fortelor de ordine care au concurat la păstarea unui cadru legal, civilizat, democratic al tuturor manifestatiilor publice”, a declarat Antonescu la debutul discursului său, adăugând că “nu suntem cu nimic mai prejos de parteneriinostri din UE”.

Acesta a ţinut să transmită două mesaje, unul destinat tuturor celor care îşi desfăşoară activitatea în instituţiile publice, celălalt adresându-se direct cetăţenilor cu drept de vor, participanţi la referendum.

“Primul mesaj este pentru toţi cei care lucrează în instituţii publice. Cer tuturor oamenilor implicaţi în procesul electoral să-şi facă datoria în totalitate, să apere şi să impună, acolo unde este cazul, legea. Le cer până procesul se încheie, să se manifeste în spiritul şi litera legii”, a afirmat Crin Antonescu.

“Dreptul de vot este unul dintre cele mai importante drepturi, garanteaza şi apără toate celelate drepturi constituţionale. Acesta este mijlocul fundamental de a interveni şi a decide evoluţiile politice din ţara sa”, a precizat preşedintele interimar cu privire la referendumul din 29 iulie.

“Avem dreptul de a alege dacă folosim sau nu acest drept, de a alege ce şi cum votăm. Nimeni nu poate fi obligat, forţat să voteze. Am convingerea că pe 29 iulie fiecare cetăţean al României va alege liber dacă foloseşte acest drept”, a completat acesta.

Antonescu consideră că “votul referendumului va dovedi maturitatea democratică şi cetăţenească a românilor” şi “va confirma că România e o ţară pe deplin democratică”.

“Nu trebuie să uităm că nimic trainic, nimic durabil, nimic fundamental nu se aşează în democraţie decât prin participare. Democraţia se bazează pe folosirea dreptului de vot, pe participare. Cu încrederea că referendumul va dovedi maturitatea democratică a românilor, vă doresc să alegeţi în faţa conştiinţei şi a situaţiei actuale calea de urmat”, a conchis preşedintele interimar.

CONFLICTUL DINTRE FINUL LUI TRAIAN BASESCU,PRIMARULARADULUI ,PEDELISTUL GHEORGHE FALCA SI SOCRUL SAU ,PRESEDINTELE PD-L GHEORGHE SECULICI A LUAT AMPLOARE CU IMBRANCELI FIZICE SI INJURATURI!

Conflictul dintre primarul Aradului, Gheorghe Falcă, şi socrul său, preşedintele PDL Arad, Gheorghe Seculici, s-a extins până la stadiul de înjurături şi înghionteli în public, relatează portalul Pressalert.

Sursa citată susţine că cearta dintre cei doi a survenit, joi, la căminul din localitatea arădeană Bata, în cadrul unei adunări a pedeliştilor reuniţi pentru a discuta atât despre referendumul de pe 29 iulie, cât şi despre viitoarele candidaturi pentru parlamentare.

Pressalert mai scrie că, potrivit declaraţiilor martorilor care au asistat la scenă, Seculici i-a spus lui Falcă, în primă instanţă, că este “cel mai mare mincinos” pe care l-a cunoscut. La rândul său, Falcă şi-a catalogat adversarul drept “gunoi”, transmiţându-i că a intenţionat să treacă de partea liberalilor din cauza dosarelor penale pe care le are. Conflictul a degenerat în momentul în care Seculici l-a împins de umăr Falcă şi i-a spus “du-te, mă, că eşti cel mai mare gunoi”.

CELEBRUL PSIHOTERAPEUT ALIODOR MANOLEA LA VORBE GRELE:TRAIAN BASESCU ERA O EPAVA LA REFERENDUMUL DIN 2007 SI NU IUBEA POPORUL ROMAN!

Celebrul psihoterapeut Aliodor Manolea a spus, în emisiunea “Vorbe grele” de la Antena 3, că Traian Băsescu era o epavă la referendumul din 2007 şi cel mai greu lucru a fost să-l înveţe să spună “Vă iubesc, români!”. Manolea susţine că a încercat, atunci, să-i explice lui Băsescu că de oameni depinde dacă o să-şi recapete sau nu privilegiile de preşedinte, oameni pe care ar fi trebuit “să îi vadă şi altfel decât ca o masă amorfă”.

“Aici a fost marea problemă. Ceea ce am găsit sau, mai bine spus, ce nu am găsit acolo, în interiorul omului Băsescu. În afară de iubirea de sine, n-am găsit iubirea pentru aproapele său, iubirea de oameni. Şi am fost uimiţi. Cel care nu iubeşte poporul l-a condus pe acesta şi voia să îl conducă în continuare“, a spus Aliodor Manolea.

Psihoterapeutul spune că odată ce Băsescu a realizat că îşi poate recupera privilegiile de preşedinte doar prin abordarea corectă a poporului, acesta a început să vadă oamenii cu alţi ochi, însă după ce a revenit la putere, a uitat de acest lucru.

“Nu vă puteţi închipui cât de greu a fost să îl determinăm să spună „vă iubesc”. Atunci am aplicat stratagema ca, sub impulsul temerilor sale generate de pierderea puterii pe care o exercita ca preşedinte, să accepte, să fie de acord în interior că starea lui de bine este condiţionată de mulţimile cărora li se adresează. Că depinde de ei să îşi recapete privilegiile. În aceste condiţii, a început să privească oamenii cu alţi ochi, să îi vadă şi altfel decât ca o masă amorfă. Rezultatul s-a văzut la vot. Bineînţeles că, odată revenit la putere, a acţionat aşa cum era obişnuit, a uitat repede tot ce a acumulat în bine”, a adăugat Manolea.

Mai mult, parapsihologul spune că în ziua în care Băsescu trebuia să predea funcţia de preşedinte, a vorbit la telefon “cu un personaj extrem de important în stat” despre cine a votat “împotrivă” în cadrul şedinţei Curţii Constituţionale. Când a aflat despre cine este vorba, preşedintele suspendat a spus: “Aha, Cutare, nemernicul naibii”. Curat independenţa puterilor în stat…”, a completat Manolea.

APEL CATRE BRUXELLES.SCRISOAREA FOSTULUI PRESEDINTE EUROPEAN EMIL CONSTANTINESCU CATRE PRESEDINTELE „DEMOCRAT”AL C.E.JOSE DURAO MANUEL BARROSO!

Stimate domnule preşedinte Barroso,

Vă scriu în calitate de fost preşedinte al României între 1996-2000 şi de lider al societăţii civile şi al opoziţiei democratice anticomuniste şi proeuropene în perioada 1990-1996, pentru a-mi exprima îngrijorarea faţă de modul în care au fost afectate interesele politice, economice şi financiare ale României prin poziţia adoptată de Comisia Europeană faţă de schimbările politice din România din luna iulie 2012. Este vorba de schimbările de la nivelul conducerii Senatului şi Camerei Deputaţilor şi Avocatului Poporului efectuate de o nouă majoritate parlamentară şi de suspendarea preşedintelui României, care urmează să fie supusă în 29 iulie unui referendum popular în vederea demiterii sau confirmării în funcţie.

Din ianuarie 2012, de când au început marile mişcări populare de protest împotriva preşedintelui Băsescu, cu solicitarea demiterii acestuia, mi-am impus să nu iau nicio atitudine publică pe teme de politică internă. Ce mă face să iau o poziţie acum este faptul că deşi toate schimbările politice din România au fost supuse avizului Curţii Constituţionale şi au fost declarate constituţionale de către aceasta, ele au fost apreciate de mai mulţi oficiali ai Comisiei Europene, ai Parlamentului European sau ai cancelariilor unor state occidentale în termeni duri, ca un grav derapaj democratic, ajungându-se până la catalogări de tipul „lovituri de stat” sau „metode puciste”. Mai gravă a fost proferarea unor ameninţări privind amânarea integrării în spaţiul Schengen sau a unor monitorizări suplimentare. Pot să înţeleg emoţia provocată de viteza luării unor decizii ale noii majorităţi parlamentare sau de către Guvernul român, dar de aici până la utilizarea unor catalogări care nu respectă proprietatea termenilor este o mare distanţă. Aceste etichetări pripite au avut rolul de a amplifica tensiunea politică internă în România şi sunt considerate o cauză a deprecierii cursului monedei naţionale.

Ceea ce mă preocupă însă cel mai mult este invocarea încălcării principiilor juridice şi etice europene. Faţă de modul în care a fost abordat acest episod mă îngrijorează acum mai mult modul în care sunt respectate aceste principii la nivelul de conducere al Uniunii Europene. Ca unul care, împreună cu Lech Walesa, Tadeusz Mazowiecki, Vaclav Havel, Arpad Goncz, Jelio Jelev, Vytautas Landsbergis, Martin Laar, am participat la elaborarea şi construcţia proiectului integrării fostelor state comuniste din Europa Centrală şi de Est în Uniunea Europeană, vă mărturisesc că am văzut Uniunea Europeană ca o structură politică de cooperare şi înţelegere reciprocă în scopul realizării unor obiective comune privind securitatea, progresul economic şi statul de drept şi nu ca un instrument de impunere a unor condiţii care vizează libertatea de alegere democratică a forurilor de conducere naţionale. Îmi pun întrebarea dacă la nivelul Comisiei Europene există preocuparea pentru o cunoaştere mai profundă a particularităţilor legislative, sociale şi culturale din noile state membre UE din Europa Centrală şi câtă încredere putem avea în dialogul Comisiei Europene cu diferite componente ale societăţii civile dacă în cazul evenimentelor recente din ţara noastră câţiva agenţi de influenţă au putut determina, utilizând unele ziare influente din Occident, o reacţie disproporţionat negativă asupra unor evenimente scoase din context sau care pur şi simplu nu au existat în realitate. Cred că aceste exagerări ar fi putut fi evitate dacă ar fi existat un dialog cu reprezentanţi de marcă ai mediului academic şi ai unor reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, altele decât cele apropiate fostei majorităţi. În acest sens, transmit alăturat o scrisoare către dumneavoastră care conţine un Apel al intelectualilor români, printre semnatarii căruia se numără rectori (preşedinţi) şi decani ai unor mari universităţi, scriitori, artişti, muzicieni şi activişti civici reputaţi. Ar fi putut fi consultaţi, de asemenea, într-o speţă care priveşte funcţia de şef de stat, şi preşedinţii post-comunişti ai României, mai ales că între mine şi preşedintele Iliescu există diferenţe ideologice iremediabile, precum şi Majestatea Sa Regele Mihai I, detronat şi exilat de către comunişti în 1947.

Domnule preşedinte,

Am analizat din punct de vedere juridic, Raportul Comisiei Europene privind reforma în justiţie şi lupta împotriva corupţiei în România din iulie 2012, cu ajutorul unor reputaţi specialişti, printre care prof. dr. Nicolae Popa, fost decan al Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti, preşedinte al Curţii Constituţionale a României (2001-2004) şi preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (2004-2009) şi profesor Mircea Criste, doctor summa cum laude al Universităţii Aix-en-Provence, profesor de drept constituţional la Universitatea din Timişoara, procuror general al României 1998-2001, ambasador 2001-2004, ale căror opinii vi le transmit în anexă. În acord cu mai mulţi alţi foşti judecători ai Curţii Constituţionale şi ai Curţii Supreme de Justiţie, am constatat că el conţine o serie de informaţii inexacte de natură constituţională şi instituţională, preluate de la susţinătorii preşedintelui suspendat al României fără o verificare corespunzătoare şi însoţite de erori de apreciere. Consideraţia care poate produce efectele cele mai grave în destabilizarea sistemului politic din România este cea legată de necesitatea întrunirii unui cvorum pentru demiterea preşedintelui de peste 50% din numărul celor înscrişi în listele electorale. Vă atragem atenţia, domnule preşedinte, că în această privinţă Constituţia României nu conţine nicio prevedere legată de îndeplinirea unui cvorum de participare sau de aprobare, astfel încât orice decizie legislativă în această materie nu poate fi neconstituţională. Dacă ne raportăm la standardele din celelalte ţări ale Uniunii Europene care nu pot fi conform raportului (pag.3) inferioare celor cerute României, este evident că o asemenea cerinţă nu se regăseşte în majoritatea legislaţiilor ţărilor Uniunii Europene. Constituţia Germaniei nu prevede instituţia referendumului. În Lituania, preşedintele Rolandas Paksas a fost demis de către Parlament în anul 2004 fără referendum. Mai multe ţări din UE: Bulgaria, Italia, Malta, Letonia, Polonia, Portugalia, Ungaria legiferează un referendum fie consultativ fie legislativ, în general fără condiţionarea unui cvorum aprobativ, iar atunci când o fac acesta este unul inferior celui de 50% (Ungaria 25%, Danemarca 40%) dar doar pentru amendamentele constituţionale. Constituţia Austriei, din care s-a inspirat şi Constituţia României, prevede un referendum pentru demiterea preşedintelui şi paşi asemănători celor prevăzuţi şi respectaţi în România fără a se cere însă un cvorum. Într-o asemenea situaţie, un punct de reper nu poate fi decât expertiza furnizată de Comisia Europeană pentru democraţie prin drept (Comisia de la Veneţia) căreia Consiliul Europei i-a solicitat un aviz pentru cazul în speţă. Recomandarea făcută de către aceasta în Codul de bune practici în materie de referendum este ca nicio hotărâre să nu fie luată prin cvorum deoarece un cvorum de participare (un procentaj minim) determină interesul opoziţiei de a se abţine mai degrabă decât să voteze împotriva lui. Or, mai constată Comisia de la Veneţia, încurajarea fie a abţinerii de la vot, fie a impunerii punctului de vedere a minorităţii nu este sănătoasă pentru democraţie.

Nu ştiu dacă autorii Raportului au ştiut sau nu au vrut să ia în considerare că legea referendumului fusese modificată de fosta majoritate şi că referendumul de demitere al preşedintelui României din 2007 s-a desfăşurat în condiţiile în care participarea la vot a fost atunci de 44,45%, el fiind declarat valid de Curtea Constituţională. În fapt, primul ministru al Guvernului român a cedat în faţa presiunilor Comisiei Europene, acceptând toate recomandările făcute în partea finală a Raportului. Preşedintele interimar Crin Antonescu a procedat la fel, pentru a evita orice suspiciuni de încălcare a principiilor democraţiei. Îmi permit însă să vă atrag atenţia că în cazul în care referendumul care va avea loc peste câteva zile, în 29 iulie, nu se va realiza cu cvorumul impus dar o mare majoritate se va pronunţa pentru demiterea preşedintelui, se va crea o situaţie de criză politică extremă şi responsabilitatea Comsiei Europene nu va putea fi evitată.

În Raportul Comisiei Europene către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare există şi alte recomandări la limita respectării suveranităţii unui stat membru al UE, atunci când se sugerează în termeni ultimativi ce decizii să ia ori să nu ia Guvernul României sau preşedintele României.

În mod cu totul eronat, în Raport se face constatarea, preluată din discursul susţinătorilor preşedintelui suspendat, că au fost limitate competenţele Curţii Constituţionale şi Guvernul Ponta a fost somat să restabilească aceste competenţe prin retragerea Ordonanţei nr. 38/2012 şi să redea dreptul Curţii să controleze, printre altele, şi hotărârile parlamentului.

Premiza de la care s-a pleacat este greşită şi ea califică recomandarea ca aducând atingere suveranităţii naţionale. Competenţele Curţii Constituţionale sunt înscrise în art. 146 din Constituţie şi printre ele nu se numără şi cea supusă discuţiei. În consecinţă, ea nu are valoare constituţională, nu reprezintă voinţa supremă populară de la care legiuitorului nu-i este permis a deroga. Textul constituţional, în urma revizuirii din 2003, conferă legiuitorului dreptul de a adăuga la competenţele constituţionale ale Curţii. Aşa a apărut această competenţă dată Curţii prin legea nr. 177/28.09.2010. Ea este o competenţă de ordin legislativ, legiuitorul având aceeaşi legitimitate suverană de a o modifica sau abroga, precum aceea de a o edicta.

În aceeaşi logică se înscrie şi cerinţa imperativă de a nu se acorda graţieri pe perioada Preşedinţiei interimare.

Este vorba despre o competenţă de natură constituţională acordată Preşedintelui României (art. 94/d), recunoscută şi celui care asigură interimatul funcţiei (art. 98/2), exercitată fără o prealabilă autorizare internă sau externă. De altfel, propunerea limitării acestei competenţe, formulată în modul cel mai străveziu posibil cu dedicaţie specială pentru o singură persoană, ar putea avea consecinţe pe care Raportul ar fi trebuit să le prevadă. Ea ar face ca graţierea să nu poată fi acordată nimănui, chiar dacă raţiuni de ordin umanitar ar impune-o. Pentru a evita asemenea consecinţe, de nimeni dorite, dar şi pentru a-şi atinge totodată scopul, poate că ar fi fost mai potrivit ca această recomandare să se refere precis la persoana vizată, deşi era evident şi existau declaraţii clare ale preşedintelui interimar, anterioare Raportului, că nu va acorda o graţiere fostului prim ministru Adrian Năstase.

Domnule preşedinte Barroso,

Nu îmi este foarte clar care au fost raţiunile intervenţiei în favoarea preşedintelui suspendat, dar dacă acestea provin din dorinţa de a sprijini în noile state membre ale UE şefi de stat docili în faţa unor măsuri luate de Comisia Europenă, chiar dacă ei sunt şantajabili prin actele lor de corupţie sau prin derapajele de la democraţie, mi se pare un lucru grav. La fel de periculoase mi se par şi judecăţile partizane în funcţie de interesele diferitelor grupuri ideologice din Parlamentul European. Nu aceasta este Europa pe care familia şefilor de stat din ultimul deceniu al secolului XX am visat-o. Nu aceasta este Europa pentru care peste 1.000 de români şi-au dat viaţa în lupta cu trupele dictatorului Ceauşescu în decembrie 1989. Nu aceasta este Europa pentru care cetăţenii României au îndurat în timpul mandatului meu de preşedinte cumplite suferinţe pe lângă care privaţiunile actualei crize par minore.

Odată cu alegerea mea ca preşedinte al României, a încetat orice monitorizare de către Consiliul Europei a României pentru că noi ne-am asumat atunci toate reformele necesare, inclusiv costurile lor, respectând strict legislaţia Uniunii Europene, chiar dacă ea nu era încă în vigoare în România, după cum mi-am asumat toate obligaţiile ce reveneau statelor NATO, chiar dacă nu făceam parte din organizaţie. Acum, când suntem membri cu drepturi depline ai UE, dorim să fim trataţi ca atare, respectându-ni-se toate drepturile şi mai ales demnitatea, aşa cum şi noi respectăm drepturile şi demnitatea celorlalte state, precum şi eforturile remarcabile ale Comisiei Europene de a promova interesul comun şi prestigiul UE în lumea contemporană.

În ultimii 20 de ani cetăţenii României s-au plasat în toate sondajele la nivel european pe primul loc la gradul de încredere în Uniunea Europeană. Nici neocomuniştii, nici fosta Securitate, nici extremiştii naţionalişti n-au reuşit să creeze un cât de mic curent anti-european sau anti-NATO. Dacă în aceste zile de iulie acest curent anti-european, care a apărut deja, se va dezvolta datorită unei imixtiuni percepută ca arogantă împotriva voinţei populare, ca unul care mi-am dedicat întreaga activitate şi viaţă idealului european, voi fi primul care voi regreta.

27 iulie 2012

Cu sentimente alese,

Emil Constantinescu