Arhiva | 11:19 am

A fi Român nu-i totuna cu a fi cetăţean român!

16 oct.

  În favoarea unui schimb aporetic şi diaporematic de statistici şi idei, renunţ preţ de cîteva pagini la toţi cei […] 

În favoarea unui schimb aporetic şi diaporematic de statistici şi idei, renunţ preţ de cîteva pagini la toţi cei care au ajuns la putere, într-o cîrdăşie subterană greu de decelat, de-a lungul dictaturilor Băsescu şi Iohannis. Între anii 1862 şi 1886, România a avut 24 de guverne democrate. Între anii 1884 şi 1918, România a avut alte 24 de guverne democrate. Între 1918 şi 1938, România a avut alte 24 de guverne democrate. Asta înseamnă că, în 72 de ani, România a avut 72 guverne democrate. Ce-au făcut ele în istorie se ştie. Multe au confundat fundamentul „a fi român” cu „a fi cetăţean român”. Între anii 1990 şi 2020, preţ de 30 de ani am avut 20 de guverne democrate, unele cu „bis” dictat.

Execeptînd guvernele social-democrate, guvernele liberale au avut doar viziuni pro-occidentale, au servit interesele marilor puteri, au sprijinit multinaţionalele, au scutit de taxe marile bănci străine, au pompat procente uriaşe din P.I.B. pentru înarmarea cu utilaje americane, au respins vehement naţionalismul, s-au făcut preş înaintea serviciilor secrete, au ţinut naţiunea în sărăcie şi supuşenie totală. În paranteză fie spus, după 1990 am avut preşedinţi demni de toată ruşinea. Cînd vorbim despre dictatorul Iohannis, nu pot să nu amintesc asemănările cu anul 1937, în care un alt neromân Carol al II-lea, ignora şi el votul popular şi numea „Guvernul meu”, condus de Octavian Goga: „Este guvernul meu şi trebuie să aibă aprobarea mea. În ziua când nu aş fi mulţumit de felul cum guvernează voi cere o schimbare”, spunea, regele-playboy, la vremea respectivă. Cum s-a terminat aventura carlistă se ştie. Neromânul de  la Cotroceni ne-a băgat în luptă dintre doctrine politice, ceea ce George Friedman numea „noua dihotomie politică ce înlocuieşte vechea diviziune stânga – dreapta: naţionalism vs internaţionalism”. Luînd în considerare reacţiile Înaltelor Porţi, e clar că internaţionaliştii văd în P.S.D. drept adversarul ce luptă sub stindardul naţionalismului. Tocmai de aceea liberalii, cu „fritz-ul” dictator în frunte, luptă pe toate căile să le turtească basca pesediştilor.

În 158 de ani, România a avut 79 de miniştri ai învăţămîntului şi 29 de reforme ale învăţământului, din care, cele mai multe reforme diforme, în ultimele trei decenii. În 158 de ani România a purtat cinci războaie, a pierdut trei şi a cîştigat două, în care a pierdut şase milioane de vieţi omeneşti. În 158 de ani a înmugurit, a înfrunzit şi a rodit traseismul politic. În capitalismul modern sorbit cu osîrdie de români, Curtea Constituţională Română a decis că anume articol care interzice traseismul unui parlamentar pe perioada mandatului său este inacceptabil sub aspect constituţional. Fireşte, Curtea Constituţională Română e formată din specialişti de cel mai înalt grad, contribuţiile lor teoretice fiind binecunoscute şi recunoscute în doctrina juridică românească.

Cum stă bine unui jurnalist detaşat de orice partizanat politic, imi exprim părerea sine ira et studio: Orice Constituţie, are un temei, adică se bizuie pe ceva mai profund decît însuşi textul ei. Prima întrebare care se iveşte, este pe ce se întemeiază o construcţie constituţională ca să fie coerentă, dreaptă, justificatoare? Pe un sistem de principii metajuridice, transpolitice, care i-ar conferi trăinicia necesară să nu contravină moralei. Nu unei morale formal-politice, ci Moralei, aceeaşi pentru autori cît şi pentru destinatari. Ori, traseismul politicianului pe perioada mandatului său încalcă sfidător tocmai această morală, implicată în textul constituţional. În lenjeriile traseismului se întrezăresc de cele mai multe ori veştejitele figuri reşapațe ale politicianismului, indivizi de care partidele se tot scutură declarativ, dar, în realitate, ţin morţiş să-i racoleze. P.N.L. a aspirat cu nemiluita trădători pesedişti, ei care fugeau de „ciuma roşie” ca diavolul de tămîie. „P.S.D. sau „ciuma roşie” din viziunea lor demagogică fiind singurul partid  salubru al românilor. Cu contribuţia trădătorilor interni, K.W.I. alias „Fritz I”, susţinut de forţele antinaţionaliste, de inamicii Familiei Tradiţionale şi adepţii L.G.B.T.Q.  au reuşit să-l şubrezească şi să-l compromită, nu şi să-l demoleze.

Continuînd morala, un aspect anume trebuie clarificat: un candidat pentru Parlament se adresează viitorilor săi alegători cu o serie de idei politico-juridice clare, ce provin din atitudinea sa partizană, adică e apartenent al unui partid politic, să-l notăm cu X. El este ales, pînă la urmă, pentru că alegătorii subscriu la ideile lui politico-juridice ce ţin tocmai de partidul „X”. Dar, după o lună, cinci, un an, alesul alegătorilor lui, adică a celor care au investit în acele idei, abandonează partidul politic „X” şi trece cu arme şi bagaje în partidul „Y” sau chiar în opusul lui „X”. Constituţia Curţii Constituţionale i-o permite, dar cu alegătorii cum rămîne şi cu „Minima Moralia”? Potrivit judecătorilor înţelepţi ai C.C.R., ce e strîmb de fapt devine drept, traseistul care promova idei de stînga a trecut la cele de dreapta sau invers, nesinchisindu-se de încrederea votanţilor. În realitate nu e drept, nu e just, nu e coerent. Acest comportament, avizat de C.C.R, l-aş numi ticăloşie, dispreţ faţă de cei ce au crezut în politicianul devenit traseist. Membru al partidului „X”, parlamentarul votează pentru legea L, a doua zi, devenit membru al partidului „Y”, votează împotriva legii „L”. Contează alegătorii? Nu. De o mie de ori, nu. Şi atunci, ce fel de democraţie moral-juridică promovează C.C.R.? Căci, democraţia nu e doar politico-juridică, ci şi morală, lucru total de neînţeles pentru specialiştii C.C.R., sfidători ai temeiurilor Constituţiei. Ca de altfel, pentru traseiştii politici, care primesc votul de aur al românului, precum Max Brod, valiza cu manuscrise a lui Frantz Kafka. Acel român e pentru ei o vietatea oarecare, cum pentru „marele” istoric Paul Lendvai, mişcarea de la Bobâlna a fost o răzmeriţă oarecare.

Dacă tot a venit vorba de C.C.R., cum a fost permisă candidatura şi „alegerea” neamţului Dominic Fritz, fără cetăţenie română, ca primar al unui mare oraş al României? Dacă pe ai noştri îi „aleg” S.R.I., S.I.E., S.T.S…, se vorbeşte prin tîrg că pe ăsta l-ar fi „ales” Bundesnachrichtendienst, ca urmaş la tronul cotrocean. Că ei l-au instruit. M-am hotărît, eu, român, fără cetăţenie germană, ca la următoarele alegeri locale din cel de-Al Patrulea Reich să candidez la postul de Bürgermeister von München. Ce va zice Bundesverfassungsgericht – C.C.R.-ul lor -, nici nu vreau să ştiu. Să vedeţi atunci Europäischer Zirkus!

                                                                               Maria Diana POPESCU, revista Art-Emis

https://www.justitiarul.ro

Otto cel Mare și Klaus cel Mic!

16 oct.

Istoria îl recunoaște pe Otto I cel Mare ca rege al germanilor, duce al Saxoniei și împărat al Sfântului Imperiu Roman. Probabil unul dintre cei mai cruzi stăpâni, care a suprimat din fașă orice împotrivire. Nu se cunosc izvoare istorice care să ateste că și-ar fi exprimat, vreodată, regretele. De-a lungul domniei a concentrat în mâinile lui toată puterea, caracterizându-l cinismul și dorința de a controla și conduce totul. În amintirea lui, dar și în dorința de a-l sărbători, Germania a instituit un premiu cu același nume. E treaba nemților cum privesc istoria, dar mie mi se pare o glumă nereușită. Este ca și cum noi am institui Premiul Baiazid I sau câte unul pentru fiecare sultan care a vrut să ne cucerească și să ne supună.

Un premiu care pe români nu îi impresionează

Din 2005, Premiul Otto cel Mare se acordă, o dată la doi ani, personalităților care au militat  pentru ideea unei Europe unite în jurul valorilor şi idealurilor democratice. În 2020, i-a fost atribuit lui Klaus Iohannis.

A tors din brațele Angelei Merkel

Nu cred să fi fost un personaj mai nimerit. Nu seamănă cu Otto cel Mare pe latura sângeroasă a acestuia. În schimb, este dominat de aceeași sete de putere, de control total al statului. Și, la fel ca în cazul regelui german, nu sunt identificate surse care să ateste că ar avea regrete pentru politica pe care o duce. Îngâmfat până peste cap, se bucură de orice tinichea din lume. În puțintimea ideilor sale, Iohannis chiar crede că a fost un factor decizional la unificarea Europei. A fost pe dracu’! A fost doar un slujbaș umil, care a acceptat tot ce i s-a băgat pe gât sau i s-a vârât sub ochi să semneze. Sau te pomenești că tocmai asta este și ideea premierii lui?

Și Carmen Iohannis reprezintă România?

O recompensă pentru că nu a negociat cu stăpânii, nu a bătut cu pumnul în masă ca alți lideri europeni și nu a creat greutăți când trebuia luată vreo decizie care ne viza pe noi, cei din țară. Cum a ajuns România să fie încălecată pur și simplu de o Europă plină de atâtea valori încât e greu să mergi pe stradă fără să calci în ele? Nu cu un lider adevărat, ci cu un Iohannis care a miorlăit plăcut la picioarele unui Timmermans sau Jean-Claude Juncker, sau a tors cuminte în brațele Angelei Merkel.

Sătui de Europa ca de mere pădurețe

„Accept acest premiu european în numele compatrioților mei români. Susținerea lor entuziastă pentru cauza europeană, pentru valorile și principiile care ne unesc în Europa îmi dă încredere să acționez în continuare pentru ca România să se afle, alături de celelalte state membre, alături de Președinția germană a Consiliului Uniunii Europene, în centrul procesului de consolidare a proiectului european”, a vorbit în timpul gândirii Klaus Iohannis. La ce valori europene face referire? La statul de drept? Este inexistent într-o Românie condusă tot mai pe față de serviciile secrete. La justiția independentă? Ultima hotărâre pronunțată în scandalul alegerilor electorale la Sectorul 1 arată cât de independentă este. La propunerile olandezilor care, mai nou, cer legiferarea eutanasiei copiilor bolnavi, cu vârste cuprinse între 1 și 12 ani?

La căsătoria între persoanele de același sex, promovată din ce în ce mai agresiv de USR și PLUS? Spune președintele că acceptă premiul în numele compatrioților români. Nu îmi amintesc ca vreun român să-i fi cerut asta sau să-l fi rugat să o facă. Nici măcar diviziile de presă ale serviciilor nu au reușit să identifice vreunul, darmite să-l mai și scoată în față. Și atunci, în numele cui vorbește? Iar în ceea ce privește susținerea musai „entuziastă”, căci altfel nu suna bine discursul, cel mai simplu ar fi să facă un referendum pe tema asta. Abia atunci va vedea câte milioane de români s-au săturat de Europa ca de mere pădurețe.

Doar dezbinarea

Într-un acces de megalomanie, Klaus Iohannis declară că pentru realizarea proiectului european există tot sprijinul României.  De data asta, fără supărare, chiar a vorbit gura fără el. Există un procentaj de minimum 33,91 la sută dintre români care nici măcar nu vor să audă de Iohannis. Și atunci, de unde atâta „tot sprijinul României”? Dincolo de pornirile și existența lui sângeroase, lui Otto cel Mare îi revine cel puțin meritul de a fi unificat Europa de Vest și de a întemeia Sfântul Imperiu Roman de națiune germană. Lui Klaus Iohannis ce merit îi revine? În România nu i-a reușit decât dezbinarea.

National

Coldea revine… lângă Premierul propus de Ciolacu și Ponta!

16 oct.

Read more: https://ro.sputnik.md/politics/20201016/32049873/Coldea-revine-langa-Premierul-propus-de-Ciolacu-i-Ponta.html

NUCLEARA: Iohannis negociază o nouă propunere de PREMIER!

16 oct.

Read more: https://ro.sputnik.md/politics/20201016/32050441/NUCLEARA-Iohannis-negociaz-o-nou-propunere-de-PREMIER.html

O imagine și date care îi distrug pe Iohannis și Orban!

16 oct.

 

Read more: https://ro.sputnik.md/politics/20201016/32050795/O-imagine-i-date-care-i-distrug-pe-Iohannis-i-Orban.html

Câți români s-ar îmbolnăvi de fapt de COVID-19 – Rafila!

16 oct.

Read more: https://ro.sputnik.md/health/20201016/32051056/Ci-romni-s-ar-mbolnvi-de-fapt-de-COVID-19–Rafila.html

Daniel Zamfir dă legea care îl trimite în pușcărie pe Cîțu!

16 oct.

Read more: https://ro.sputnik.md/analytics/20201016/32050267/Daniel-Zamfir-da-legea-care-l-trimite-n-puscrie-pe-Citu.html

A comis-o! Orban, trimis în fața judecății internaționale!

16 oct.

Read more: https://ro.sputnik.md/analytics/20201016/32050026/Orban-trimis-in-fata-judecii-internationale.html

Dorneanu îl distruge pe Orban, îl face praf pe iresponsabil!

16 oct.

Read more: https://ro.sputnik.md/justice/20201016/32049800/Dorneanu-l-distruge-pe-Orban-l-face-praf-pe-iresponsabil.html

Pleșoianu a dat lovitura: Iohannis NU mai are ce face!

16 oct.

Read more: https://ro.sputnik.md/politics/20201016/32049813/Plesoianu-a-dat-lovitura-Iohannis-NU-mai-are-ce-face.html

Summit cu peripeții: șefa Comisiei a intrat în autoizolare!,Urmeaza dupa Ursula SI Werner!

16 oct.

Read more: https://ro.sputnik.md/International/20201015/32048076/Summit-cu-peripetii-sefa-Comisiei-a-intrat-in-autoizolare.html

Iohannis, declarații despre gazele din Marea Neagră!

16 oct.

Read more: https://ro.sputnik.md/politics/20201015/32048140/Iohannis-declaratii-despre-gazele-din-Marea-Neagra.html

PSD: Nu va fi Parlament legitim la 4000 de infectări pe zi!

16 oct.

Read more: https://ro.sputnik.md/politics/20201015/32046697/PSD-Nu-va-fi-Parlament-legitim-la-4000-de-infectari-pe-zi.html

Covid 19 lovește dur în Parlamentul European!

16 oct.

Read more: https://ro.sputnik.md/politics/20201015/32043782/Covid-19-loveste-dur-in-Parlamentul-European.html

200 de cazuri! Uite cine a căzut pe tehnică la Senat!

16 oct.

Unul dintre cele mai extinse focare de COVID 19 pare a fi în chiar Parlamentul României! Acolo unde deși s-au recunoscut oficial, în cele din urmă, doar 19 cazuri de infectări, situația reală pare să fie mult mai gravă. Dintr-un raport informativ incendiar de ultimă oră intrat în posesia noastră reieșind că deja ar fi vorba de nici mai mult nici mai puțin de 200 de cazuri de infectări în rândurile personalului angajat la Camera Deputaților și mai ales la Senat!

Timotei Stuparu a fost condamnat definitiv la închisoare cu suspendare

Culmea este însă că s-a aflat de existența acestui veritabil focar de infectări fără egal în vreo altă instituție publică nu în urma vreunei anchete epidemiologice stricte, ci după ce mai mulți senatori cu funcții importante ar fi fost atent monitorizați în ultima vreme. Existând ”suspiciuni rezonabile” că la adăpostul isteriei create de pandemie, în ultimele săptămâni aflate în funcții, unii dintre cei cu funcții de conducere ar forța organizarea unor concursuri care ar fi atras deja asupra lor atenția structurilor. Cum ar fi cel de director la Direcția Secretariat General al Senatului României. Sau cel de la Direcția Control. Ițele întregii monitorizări ducând până la vârful Senatului, la secretarul general Izabela Chencian și secretarul general adjunct , Timotei Stuparu.

Degeaba s-au purtat măști în Senatul României

Ceea ce și poate explica de altfel, în mare măsură, ”eforturile logistice” depuse pentru a nu se afla încă adevărata dimensiune a dezastrului de la Senat. Cel puțin până ce nu se vor finaliza concursurile ai căror favoriți cerți la ”cota pariurilor” din sistem sunt dați drept șefa de cabinet a Izabelei Chencian, Alexandra Raluca Zota și fata condamnatului Timotei Stuparu!

Izabela Chencian – Raluca Zota – Secretariatul General

Iată că îți vine să îi mai dai dreptate și președintelui Klaus Iohannis, atunci când șeful statului o tot ține ”langa” cu ”toxicitatea” actualului Parlament. Acolo unde continuă să se organizeze concursuri pentru ocuparea unor importante funcții, deși restul instituțiilor publice se confruntă cu o criză de resurse umane pe care nu o pot gestiona sub nicio formă. Pur și simplu pentru că în timpul pandemiei nu pot organiza concursurile atât de necesare pentru posturile de conducere deficitare.

Are și Marian Pavel slăbiciunile lui…

În schimb, uite că Senatul României poate! Mai ales atunci când este vorba de Secretariatul General condus de Izabela Chencian și Timotei Stuparu. O dovedește de altfel pe deplin și documentul oficial intrat în posesia noastră, înregistrat la Senatul României cu numărul XXXVIII 1937/09/10.2020. Și pe care îl publicăm integral, pentru a nu lăsa loc niciunei eventuale interpretări.

”Parlamentul României – Senat – Direcția Resurse Umane

Rezultatele selectării dosarelor de înscriere la concursul organizat în data de 15 octombrie, respectiv 29 octombrie 2020, pentru ocuparea unui(1) post vacant de conducere, funcționar public parlamentar – director, la Direcția Secretariat General:

1. Dănănae Gabriela – ADMIS

2. Alexandrescu Ionuț Bogdan – RESPINS

3. Zota Raluca Alexandra – ADMIS.

4. Candidații admiși se vor prezenta la examen pe data de 15.10.2020, ora 10.30, la Senatul României, intrarea A1, având în posesie Cartea de identitate. Proba scrisă, conform calendarului concursului, începe la ora 11.00”.

Concurs care, ce-i drept,  va fi mai urmărit decât un derby de fotbal Steaua – Dinamo… Mai ales că unii ar băga deja mâna în foc că nu este loc de nicio surpriză, din moment ce deja a fost admis și dosarul actualei șefe de cabinet a Izabelei Chencian, Raluca Zota… Oricum, după cum susțin sursele noastre, Izabela Chencian ar face astfel o ultimă faptă bună la nivelul Secretariatului General al Senatului, aceasta fiind ”în cărți” penrtu a fi transferată pentru lista eligibilă a Partidului Social Democrat de la Camera Deputaților. Mai ales că, după cum bine se știe atât la nivelul partidului, dar mai nou și al sistemului, proaspătul ales președinte al Consiliului Județean Ialomița, Pavel Marian, chiar nu îi poate refuza nimic Izabelei Chencian… Prietenii intimi știu bine de ce…

Timotei Stuparu, condamnat, dar lăsat la conducere!

Însă un alt post care pare deja adjudecat este cel de la Direcția Control din Senat. Acolo unde ar fi așteptată chiar fiica secretarului general adjunct al Senatului, pesedistul Timotei Stuparu. Cel care continuă să ocupe acest post în ciuda condamnării penale la 1 an și 7 luni cu suspendare și la 90 de zile de muncă în folosul comunității. Pentru că nimeni din conducerea Senatului nu vrea să citească barem decizia din data de 10 aprilie 2017, prin care Timotei Stuparu a fost condamnat definitiv de către completul de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție , în dosarele 3841/1/2015 și 66/1/2017 pentru fals intelectual, înșelăciune, fals material în înscrisuri oficiale, falsuri în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, cu ”parte vătămată Senatul României”! Același unde, în loc să se declanșeze o amplă anchetă epidemiologică pentru identificarea întregului focar, se organizează concursuri pentru ocuparea funcțiilor de conducere, pentru a se securiza astfel respectivele posturi chiar la adăpostul pandemiei…

National