Arhiva | 5:40 pm

INCIDENTLA ADMINISTRATIA PREZIDENTIALA.LA ORDINUL MOSIERULUI LANDULUI ROMANIKA,PENALUL KLAUS JOHANNIS I-O FOST RETRASA LUNI,PRESEDINTELUI PRU,BOGDAN DIACONU,INVITATIA DE A PARTICIPA LA CEREMONIA ZILEI EUROPEI DE LA COTROCENI!

9 mai

Incident la Cotroceni de Ziua Europei. Administraţia Prezidenţială i-a retras invitația unui candidat la Primăria Capitalei 16

 

Administraţia Prezidenţială i-a retras lui Bogdan Diaconu, candidat al Partidului România Unită la Primăria Capitalei, invitaţia de a participa la recepţia oferită cu ocazia Zilei Europei.

‘În lumina ultimelor sale declaraţii şi acţiuni, Administraţia Prezidenţială a decis retragerea invitaţiei’, au precizat, luni, pentru Agerpres reprezentanţi ai instituţiei.

Într-o postare pe Facebook, deputatul Bogdan Diaconu critică decizia Preşedinţiei.

„Iohannis crede că e pe moşia lui de baron neamţ la Cotroceni şi mi-a retras invitaţia de Ziua Europei! Pentru mine, Ziua Europei e zi de doliu, eu sărbătoresc doar Ziua Independenţei României, cea câştigată cu sânge acum 139 de ani, pe care însă ne-am pierdut-o din cauza unor vasali ca Iohannis! Haideţi să ne recâştigăm Independenţa!”, a scris acesta pe Facebook.

La Palatul Cotroceni este organizată luni, la ora 15,00, o recepţie oferită cu prilejul Zilei Europei.

DOCUMENTAR. 9 MAI 1877-ZIUA INDEPENDENTEI DE STAT A ROMANIEI!

9 mai

9 mai 1877 – declaratia ministrului de externe al Romaniei, Mihail Kogalniceanu, in Camera Deputatilor: “Suntem independenti, suntem natiune de sine statatoare.”

10 mai 1877-proclamarea independentei in Senat.

Dupa faurirea statului national roman, in 1859, prin Unirea Moldovei cu Tara Romaneasca, statul roman a trecut la infaptuirea, sub domnia lui Alex. I. Cuza, a unei serii de reforme in directia modernizarii tarii. Acestea au constituit temelia proclamarii si, ulterior, a cuceririi independentei de stat. Dar Romania a continuat sa fie vasala fata de Imperiul Otoman. Tara noastra era silita sa recunoasca suzeranitatea otomana, sa plateasca un tribut anual si sa accepte stapanirea Portii in Dobrogea, la gurile  Dunarii. La acestea se adaugau si alte obligatii pe care le impunea Poarta Otomana. De aceea, independenta tarii devenise un ideal al tuturor romanilor. In privinta mijloacelor pentru obtinerea acestui deziderat, parerile guvernantilor si ale politicienilor erau diferite: oscilau intre razboi si cale diplomatica. Lascar Catargiu  (1823-1899) – sef al Partidului Conservator – considera ca doar o apropiere de Germania, Austro-Ungaria si Rusia putea aduce independenta tarii noastre. La 27 aprilie/3 mai 1873, regele Carol I a pus in discutia guvernului problema independentei de stat. In anul 1875 au inceput mai multe rascoale antiotomane, mai intai in Bosnia si Hertegovina, apoi in Bulgaria in 1876. Serbia si Muntenegru au declarat razboi impotriva Imperiului Otoman, ca urmare a faptului ca acesta trecuse la reprimarea salbatica a luptei nationale a popoarelor aflate sub stapanire otomana. La randul ei, Rusia se pregatea de razboi pentru a veni in sprijinul popoarelor balcanice. La 4 aprilie 1877 a fost semnata o conventie intre Romania si Rusia, prin care armatele rusesti erau libere sa treaca prin tara noastra spre Balcani. Conventia a fost semnata de M. Kogalniceanu. In conventie se preciza ca guvernul rus va “respecta drepturile politice ale statului roman”. In acelasi timp, statul roman a luat masuri de mobilizare si de pregatire a armatei. La 11 aprilie 1877, armatele ruse au trecut frontiera Romaniei, iar la 12 aprilie, Rusia a declarat razboi Turciei. Aceasta conventie dintre Rusia si Romania a reprezentat un eveniment important pe calea afirmarii independentei de stat a Romaniei. Fortele armate ale Romaniei numarau atunci circa o suta de mii de militari. Unitatile militare au fost dispuse in sudul tarii, pentru a putea preveni orice incursiune turceasca peste Dunare. Turcii au inceput sa bombardeze localitatile Calafat, Bechet, Islaz, Corabia, Giurgiu. Romanii au ripostat, bombardand Turtucaia si Vidinul. La 29 aprilie, Adunarea Deputatilor a declarat stare de razboi intre Romania si Poarta Otomana, iar la 30 aprilie, si Senatul a votat starea de razboi. Ambele Camere au cerut ruperea legaturilor de dependenta fata de Imperiul Otoman.

Independenta, consfintita pe campul de lupta

La 9 Mai 1877, Adunarea Deputatilor a proclamat independenta de stat a tarii. In fata Adunarii, M. Kogalniceanu, ministrul de Externe declara: “Suntem independenti, suntem natiune de sine statatoare…, suntem o natiune libera si independenta”. Proclamarea independentei nationale si declararea starii de razboi intre Romania si Poarta Otomana, inlaturarea raporturilor de vasalitate au avut un puternic ecou la toti romanii, inclusiv la cei din Bucovina, Transilvania si Banat. Dar independenta, fiind proclamata, trebuia consfintita pe campul de lupta si impusa Europei pentru a fi recunoscuta. Guvernul roman, prin agentii sai diplomatici, a cerut guvernelor europene sa recunoasca independenta Romaniei. Turcia a declarat ca isi pastreaza “drepturile intacte” asupra Romaniei. Guvernul englez cerea puterilor europene sa ia masuri energice de pedepsire a Romaniei pentru incalcarea tratatelor. Oficialitatile franceze au primit cu raceala vestea proclamarii independentei Romaniei. Germania impunea Romaniei sa plateasca pe actionarii unui consortiu german, care construise o cale ferata. Austro-Ungaria a adoptat o atitudine rezervata, recomandand si celorlalte tari europene sa ia o hotarare abia dupa razboi. Si Italia a pastrat, oficial, o oarecare rezerva, desi isi exprima simpatia fata de proclamarea independentei Romaniei. Doar Rusia a acceptat independenta ca un fapt implinit.

Razboi de eliberare nationala

Dupa istoricele lupte de la Plevna, Rahova si Vidin, cu pierderi insemnate de ambele parti aflate in lupta, Romania si-a consfintit independenta. Atacul redutei Grivita va ramane o pilda inaltatoare de curaj si barbatie a ostasilor romani, al caror eroism i-a impresionat pe corespondentii de presa straini, care au relatat despre vitejia acestora. Soldatul Parpala Constantin, din Regimentul 9 Dorobanti, ranit grav, in momentul cand a cazut la pamant, a strigat: “Sa traiasca Romania!”. Prin cucerirea Plevnei, dupa aproape cinci luni de lupte crancene, s-a incheiat cea mai grea etapa a razboiului, iar victoria finala a armatelor romane si ruse devenise sigura si iminenta. Trupele aliate au capturat peste patruzeci si cinci de mii de prizonieri turci. Dupa caderea Plevnei, s-a trecut la cucerirea Vidinului, dupa ce izbanda de la Rahova apartinuse in intregime armatei romane. La 15 ianuarie 1878, artileria romana de pe ambele maluri ale Dunarii a inceput un bombardament puternic asupra Cetatii Vidin. La 22 ianuarie s-a incheiat un armistitiu intre Rusia si Turcia, in urma caruia, la 11 februarie 1878, Izzat-Pasa a primit de la Constantinopol ordinul de a preda armatei romane cetatile Vidin si Belogragic. La 12 februarie, trupele romane au intrat in Vidin.

Era pentru prima data de la zidirea acestei cetati cand in interiorul ei patrundea o armata straina. Ocuparea Vidinului si Belogragicului au constituit cele din urma acte de razboi ale trupelor romane in aceasta campanie. Actiunile militare din zona Vidin incheie in mod glorios sirul luptelor seculare purtate de ostile romane impotriva ocupantilor otomani. Razboiul purtat de Romania impotriva jugului otoman a fost un razboi drept, de eliberare nationala de sub o dominatie straina care frana de veacuri dezvoltarea poporului nostru. Lunga dominatie a otomanilor in orizontul cultural al romanilor n-a lasat altceva decat paguboase obiceiuri, precum bacsisul si cateva cuvinte in lexic: bacsis, ciorba, catifea, cearsaf, chirie, ciulama, saltea, chibrit, pilaf, sarmale, tutun s.a. In schimb, a determinat ca in viziunea romanilor, lumea sa se imparta in crestini si pagani, adica intre oameni de aceeasi credinta si necrestini, fara vreo lege morala, oameni cu care nu te poti intelege, asa cum a ramas in expresia romaneasca: “Nu intelegi odata? Ce, esti turc?”. Lupta si jertfa romanilor, de la marea invazie a tatarilor din anul 1241 si pana la eroii de la Plevna, au ajutat Occidentul sa se dezvolte in liniste in orizontul spiritual al Renasterii, al Iluminismului, al Clasicismului, in timp ce in Moldova, cronicarul Miron Costin exclama cu durere: “Ce sosira asupra noastra cumplite aceste vremi de acum de nu stam de scrisori (scrieri), ci de griji si suspinuri”.

Independenta, recunoscuta de puterile europene

Dupa biruinta finala impotriva Portii Otomane, Turcia a cerut armistitiu, care s-a incheiat la 19 ianuarie 1878. Apoi s-a incheiat Pacea de la San Stefano, prin care Romania, Serbia si Muntenegru au fost recunoscute ca state independente, iar Bulgaria a devenit autonoma. Congresul de la Berlin, din 1878, reunind marile puteri, a confirmat actul savarsit de Romania la 9 Mai 1877. Rusia, Austro-Ungaria si Turcia au recunoscut Independenta Romaniei in toamna anului 1878, iar in 1879, si Italia a recunoscut Independenta Romaniei. Germania, Franta si Anglia au recunoscut Independenta Romaniei abia in anul 1880.
Participarea victorioasa si eroica a poporului roman la Razboiul din 1877-1878 a avut o adanca semnificatie morala asupra romanilor, a ridicat constiinta nationala, a creat natiunii romane o stare de spirit optimista, increzatoare in fortele sale si in perspectiva intregirii nationale a patriei. De retinut ca Independenta Romaniei n-a fost obtinuta prin bunavointa puterilor europene, ci prin lupta eroica si prin jertfele de sange ale ostasilor romani, prin contributia maselor populare, care au sprijinit si au dus greul razboiului. Eroismul dorobantilor (al “curcanilor” – cum li se spunea in 1877) a fost imortalizat in documentele si presa vremii, precum si in versurile nemuritoare ale unor poeti romani, dintre care ii mentionam pe V. Alecsandri, cu poezia “Penes Curcanul” si pe G. Cosbuc cu poezia “O scrisoare de la Muselim-Selo”. Si marele pictor Nicolae Grigorescu a glorificat eroismul ostasilor romani in panza sa “Atacul de la Smardan”. Cucerirea independentei nationale a constituit un eveniment de importanta cruciala in dezvoltarea Romaniei moderne.

CATALIN PREDOIU,PREMIERUL LUI KLAUS JOHANNIS A PRIMIT UNDA VERDE DE LA MOSIERUL KLAUS SA FACA ALIANTA CU TRAIAN BASESCU IMPOTRIVA PSD!

9 mai

Noul PDNL l-a ofertat pentru prima dată în mod oficial pe Traian Băsescu pentru o alianţă electorală. În plus, pedeliştii sunt gata să se asocieze şi ceilalţi stâlpi ai regimului Băsescu, pentru alegerile locale.

 

Cătălin Predoiu, premierul dorit de Klaus Iohannis, vrea ca PDNL să facă alianţă cu partidul lui Traian Băsescu, Mişcarea Populară, pentru alegerile locale din acest an. Predoiu crede că este nevoie de o „dreaptă” unită pentru câştigarea alegerilor din 2016.

„Îi chem sa discutam, ii chem la o masa rotunda sa gasim o formula sa ne unim fortele pentru ca vreau sa ne unim fortele impotriva PSD. Nicusor Dan, Monica Macovei, domnul Băsescu, cine vrea. Eu imi asum asta…”, a spus Cătălin Predoiu, punctând că demersul său este unul „personal”.

„Este un mesaj adresat tuturor celor care vor administraţie de centru dreapta in Bucureşti.  Nu am exclus de la nimeni in demeresul personal”, a spus Predoiu, întrebat dacă invitaţia este deschisă şi pentru fostul preşedinte Traian Băsescu.

LUNI LA RECEPTIA DE LA COTROCENI,DE ZIUA EUROPEI,MARIONETA KLAUS JOHANNIS „PACALICIUL DE SERVICIU AL BINOMULUI:”OBIECTIVUL NOSTRU ESTE SCHENGEN SI ZONA EURO!”

9 mai

Obiectivul României este continuarea procesului de integrare europeană, prin aderarea la spațiul Schengen și la Zona Euro, a subliniat președintele Klaus Iohannis, luni, la recepția de Ziua Europei de la Palatul Cotroceni.

„Obiectivul nostru este continuarea procesului de integrare europeană, prin aderarea României la spațiul Schengen și de asemenea la Zona Euro. Locul nostru este în spațiul Schengen ca stat membru cu drepturi depline. Aderarea României va consolida securitatea acestuia și va transmite, într-un moment de răscruce, un mesaj politic puternic de sprijin pentru menținerea principiului liberei circulații a persoanelor”, a declarat Iohannis.

El a reafirmat că în cadrul UE este nevoie de mai multă viziune, coerență și de mai puțină birocrație.

„Ce poate oferi România în acest context este încredere și parteneriat. Ca parte a Uniunii, România acționează pentru ca aceasta să furnizeze în continuare mai multă stabilitate, democrație și prosperitate în interiorul și în jurul său. Ne dorim o Uniune mai puternică și mai unită, capabilă să ofere soluții credibile, proiecte și politici cu viziune pe termen lung”, a arătat Iohannis.

Șeful statului a susținut că România își va exprima poziția cu privire la funcționarea instituțiilor europene, pornind de la necesitatea că UE să-și redobândească viabilitatea.

„Avem nevoie de o vecinătate a Uniunii cât mai stabilă și prosperă și sprijinim parcursul european și procesele de reformă în țările partenere. Un loc special în acest cadru îl ocupă relația cu Republica Moldova și susținerea fermă pe care o acordăm drumului european al acesteia”, a spus el.

Iohannis a indicat și că România va continua să promoveze proiecte de cooperare regională, precum cele din regiunea Dunării sau din zona Mării Negre.

„Peste trei ani, România va deține Președinția Consiliului Uniunii Europene. Trebuie să continuăm să dezvoltăm profilul de stat membru al Uniunii, să ne pregătim și promovăm pozițiile în procesul decizional european, să comunicăm mai bine în interiorul Uniunii, dar și în afara ei”, a arătat șeful statului.

El s-a arătat îngrijorat de referendumul care va avea loc în Marea Britanie.

„Vă mărturisesc că privesc cu îngrijorare referendumul din Marea Britanie și impactul lui asupra Uniunii Europene. Sper într-un rezultat care să confirme încrederea în proiectul european și din care atât Uniunea, cât și Marea Britanie să iasă mai puternice împreună. Locul Marii Britanii este în Uniunea Europeană — aceasta rămâne opțiunea noastră fermă”, a arătat Iohannis.

Printre marile amenințări la adresa proiectului european, a subliniat șeful statului, se numără neîncrederea, resemnarea, scepticismul și lipsa de solidaritate.

„Atunci când vorbim despre pericolele sau provocările la care este supusă astăzi Uniunea, prima tentație este să ne gândim mai degrabă la fenomene exterioare, care au la rândul lor consecințe interne. Pe bună dreptate, vorbim aici despre riscuri de securitate la Sudul și Estul Europei, despre situația din Ucraina, despre milioanele de oameni din zone de conflict care încearcă să-și găsească refugiul pe continentul nostru și despre exploatarea acestui fenomen de către forțele eurosceptice, despre terorism și despre pericolul rasismului, extremismului sau antisemitismului. Dincolo de aceste fenomene vizibile, personal, cred că printre marile amenințări la adresa proiectului european se numără neîncrederea, resemnarea, scepticismul și lipsa de solidaritate. Atunci când dăm la o parte aceste pericole care sunt în interior, vom putea să le gestionăm mai bine și pe cele care vin din exterior”, a spus șeful statului.

Potrivit lui, criza refugiaților este în prezent „un test pe care Uniunea nu are voie să îl rateze și care afectează întreaga construcție”.

„Pledăm în continuare pentru o soluție comună, care să țină cont însă și de realitățile fiecărui stat membru. România își pune la dispoziție expertiza și resursele pentru soluționarea acestei crize”, a adăugat Iohannis.

AGERPRES

CUPLUL PENAL SAMSAR DE IMOBILE SI DE COPII,KLAUS SI CARMEN JOHANNIS CONTRACONOMETRU PENTRU CASA PIERDUTA IN INSTANTA!

9 mai

 

Soţii Iohannis au ajuns într-o situaţie contra cronometru pentru casa pierdută în instanţă. Klaus şi Carmen Iohannis încă nu au contestat faptul că nu mai sunt proprietari ai imobilului.

Preşedintele Klaus Iohannis şi soţia sa Carmen Iohannis nu au contestat încă la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) Sibiu radierea lor din Cartea Funciară ca şi proprietari ai casei pentru care încă se judecă, scrie Agerpres, citând surse apropiate situaţiei.

Potrivit aceloraşi surse, soţii Iohannis mai pot contesta decizia celor de la Cadastru timp de câteva zile.

„Împotriva încheierii se poate formula cerere de reexaminare în termen de 15 zile de la comunicare în conformitate cu prevederile art. 31 alin. 2 din Legea nr. 7/1996 a Cadastrului şi Publicităţii Imobiliare cu modificările şi completările ulterioare. Menţionăm că datele din cartea funciară se pot consulta prin solicitarea unui extras de carte funciară de informare cu plata tarifului aferent conform Ordinului nr. 39/2009”, se arată în răspunsul OCPI Sibiu transmis în 18 aprilie agenţiei citate.

Dacă nu vor depune contestaţie, până la terminarea procesului, Klaus şi Carmen Iohannis nu mai sunt proprietarii casei din centrul Sibiului pentru care se judecă de mai mulţi ani, fiind radiaţi din Cartea Funciară.

Decizia OCPI Sibiu a fost comunicată familiei Iohannis, printr-un document expediat prin poştă, care nu a fost ridicat de niciunul dintre aceştia personal şi nici de avocaţii lor, susţin sursele citate.

Practic, în 18 aprilie, OCPI Sibiu a admis o cerere de rectificare formulată de Fisc, în temeiul unei decizii civile emise de Tribunalul Braşov. OCPI Sibiu a dispus radierea dreptului de proprietate asupra imobilului situat în Sibiu, str. N. Bălcescu nr 29, pentru Iohannis Klaus Werner şi soţia Iohannis Carmen Georgeta.

„Cu privire la cererea de rectificare nr. 29841/07.04.2016 formulată de Administraţia Finanţelor Publice Sibiu, în temeiul Deciziei Civile nr.235/Ap emisă de Tribunalul Braşov, Secţia I Civilă din data de 16.05.2014, în dosar nr. 262/62/2014 şi a Deciziei Civile nr. 655/R emisă de Curtea de Apel Braşov, Secţia Civilă din data de 12.11.2015, în dosar nr. 262/62/2014 cererea a fost soluţionată prin admitere, conform încheierii de carte funciară nr. 29841 din data de 18.04.2016”, se arată în răspunsul primit de Agerpres, de la OCPI Sibiu, în luna aprilie.

Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) Sibiu a primit, la începutul lunii aprilie, cererea de radiere a dreptului de proprietate al familiei Iohannis asupra casei pierdute în instanţă anul trecut.

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice (AJFP) Sibiu a solicitat în data de 25 martie a.c. radierea din cartea funciară a dreptului de proprietate al soţilor Iohannis.

La data de 12 noiembrie 2015, Curtea de Apel Braşov a respins un recurs declarat de Klaus şi Carmen Iohannis şi a menţinut decizia Tribunalului Braşov din mai 2014, prin care a fost anulat un contract de vânzare-cumpărare a unui imobil din Sibiu. Imobilul în cauză a făcut parte din averea soţilor Maria şi Eliseu Ghenea, iar după decesul acestora averea a trecut în anii ’70 în proprietatea unei surori a lui Eliseu Ghenea, care însă a decedat fără a avea copii.

Casa de pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29 din Sibiu a trecut în proprietatea statului român, iar în anul 1997 imobilul a fost cumpărat de chiriaşi. În anul 1999 contractele prin care chiriaşii au cumpărat casa au fost anulate în instanţă, la cererea fiului lui Nicolae Baştea, acesta din urmă fiind nepot al soţilor Ghenea. Casa a ajuns apoi în proprietatea familiei Iohannis, care a cumpărat partea urmaşilor lui Nicolae Baştea. Foştii chiriaşi au deschis procese în instanţe, pentru anularea contractelor prin care familia Iohannis a intrat în posesia imobilului din Sibiu, contestând calitatea de urmaş de drept al lui Nicolae Baştea.

Pe 16 noiembrie 2015, preşedintele Klaus Iohannis s-a declarat nemulţumit de sentinţa judecătorească prin care a pierdut casa, punctând că împreună cu avocaţii săi caută cele mai bune căi de a o contesta.

Ulterior, Instanţa supremă a admis o cerere depusă de familia Iohannis, prin care s-a solicitat strămutarea procesului de la Curtea de Apel Braşov la o altă curte de apel din ţară, decizia fiind definitivă. Pe 6 aprilie a.c. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că se va judeca la Curtea de Apel Piteşti contestaţia în anulare formulată de familia Iohannis împotriva deciziei instanţei, din noiembrie 2015, prin care cei doi soţi au pierdut imobilul aflat în centrul Sibiului.

Klaus Iohannis a reclamat în cererea de strămutare, potrivit presei locale, faptul că judecătorii din Braşov nu îndeplinesc condiţia de independenţă şi imparţialitate, ca urmare a presiunii exercitate de mass-media asupra lor, în cei 10 ani cât a durat procesul.

IRINA RADU,NUMITA PRESEDINTE-DIRECTOR GENERAL AL SRTV A DECLARAT LUNI CA TVR A CASTIGAT UN PROCES DE PATRU MILIOANE DE DOLARI PENTRU TELEVIZIUNEA NATIONALA!

9 mai

Irina Radu, fost președinte-director general interimar al SRTv, a declarat luni că TVR a câștigat un proces cu o companie internațională de distribuție de film, salvând astfel peste 4 milioane de dolari pentru televiziunea națională.

„Vorbind de ultimele șase luni, vreau să subliniez niște lucruri bune. În primul rând, faptul că am reușit să funcționăm în cea mai grea perioadă pe care a trăit-o TVR vreodată — am dat salariile, am făcut emisiuni, am lucrat pentru a debloca situația din TVR. Am avut niște victorii foarte importante și una cred că aș putea să v-o spun acum în premieră, un lucru cu care ne lăudăm și este foarte important, este vorba despre o sumă foarte mare de bani pe care am reușit să o salvăm. Am aflat rezultatul chiar în acest weekend. Am câștigat un proces cu o companie internațională de distribuție de film, companie de renume, salvând astfel pentru TVR peste 4 milioane de dolari. Este momentul să vorbim despre lucrurile bune pe care le face TVR”, a spus Radu la audierea din cadrul Comisiilor pentru cultură ale Parlamentului.

Ea a adăugat că TVR este o companie ca oricare alta, nu una specială.

„Crezând că suntem atât de speciali, am ajuns la faliment și am ajuns la o cotă de piață de care îmi este rușine să vorbesc. TVR trebuie să învețe să se comporte ca orice televiziune, adică să slujească publicul și nu să facă numai ce bănuiește cineva că ar trebui să fie misiunea TVR. Primul pas este să funcționăm normal, să lucrăm cu venituri, să ne încadrăm în banii pe care îi avem, cerând în paralel o corectare a finanțării televiziunii publice. Doar cu sprijinul dvs. vom putea avea o lege nouă, o lege care să ajute televiziunea. Cu sprijinul celor de la Ministerul de Finanțe vom putea corecta o mulțime de deficiențe care există actualmente în colectarea taxei tv”, a menționat Irina Radu.

Fostul președinte-director general interimar al SRTv a subliniat că va încerca să-i conving pe colegii săi din Consiliul de Administrație că „acea poveste lansată și atașată mie cu insolvența este doar o poveste”.

Comisiile pentru cultură ale Parlamentului au decis luni să le audieze atât pe Monica Ghiurco, cât și pe Irina Radu pentru funcția de președinte — director general al SRTv, chiar dacă CA al TRV a recomandat-o pe Ghiurco pentru această funcție.

AGERPRES

CONSERVATORUL REINHOLD MITTERLEHNER VA FI NUMIT CANCELAR INTERIMAR AL AUSTRIEI IN URMA DEMISIEI LUI WERNER FAYMANN!

9 mai

Conservatorul Reinhold Mitterlehner va fi numit cancelar interimar al Austriei, după ce cancelarul Werner Faymann și-a anunțat luni demisia din toate funcțiile deținute, a anunțat luni președinția țării, transmite AFP.

Reinhold Mitterlehner este în prezent vicecancelar și ministru al economiei în executivul de la Viena.

La rândul său, primarul Vienei, Michael Haupl, a fost numit președinte interimar al Partidului Social-Democrat austriac (SPOe).

Faymann a anunțat luni că demisionează din funcția de cancelar al Austriei și din cea de lider al SPOe, decizia sa fiind motivată de lipsa de sprijin în interiorul formațiunii sale politice.

Anunțul lui Werner Faymann survine la două săptămâni după ce candidatul extremei drepte, Norbert Hofer, a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din Austria, iar candidatul social-democrat a fost eliminat din cursa electorală. ”A avea majoritate (în partid) nu este suficient. Acest guvern are nevoie de un nou început solid”, a spus Faymann, într-o conferință de presă la Viena.

Ajuns la un nivel scăzut de popularitate, guvernul cancelarului Werner Faymann a adoptat în ultimele luni măsuri dure în ceea ce privește imigranții acceptați de Austria.

AGERPRES

CANCELARUL AUSTRIEI,WERNER FAYMANN A ANUNTAT LUNI CA A DEMISIONAT DIN FUNCTIA DE CANCELAR!

9 mai

Werner Faymann a anunțat luni că demisionează din funcția de cancelar al Austriei și din cea de lider al Partidului Social-Democrat (SPOe), decizia sa fiind motivată de lipsa de sprijin în interiorul formațiunii sale politice, relatează agențiile internaționale de presă.

”El a demisionat din toate funcțiile”, a declarat Anja Richter, purtătoare de cuvânt a Cancelariei austriece.

Anunțul lui Faymann survine la două săptămâni după ce candidatul extremei drepte Norbert Hofer a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din Austria, iar candidatul social-democrat a fost eliminat din cursa electorală.

”A avea majoritate (în partid) nu este suficient. Acest guvern are nevoie de un nou început solid”, a spus Faymann, într-o conferință de presă la Viena.

Ajuns la un nivel scăzut de popularitate, guvernul cancelarului Werner Faymann a adoptat în ultimele luni măsuri dure în ceea ce privește imigranții acceptați de Austria.

AGERPRES

MOSIERUL LANDULUI ROMANIKA,PENALUL KLAUS JOHANNIS ISI APARA GUVERNUL SAU:”PROBLEMELE PROFUNDE ALE SISTEMULUI DE SANATATE NU SE REZOLVA PRINTR-O DEMISIE!”

9 mai

Problemele „profunde” ale sistemului de sănătate nu se rezolvă printr-o demisie, a declarat luni președintele Klaus Iohannis, precizând că trebuie identificate rapid mijloace pentru a proteja oamenii care se tratează în spitalele din țară.

„Corupția și prosperitatea nu au loc împreună. Iar prosperitatea fără sănătate nu există. Suntem într-un moment de criză majoră pentru sistemul sanitar cu implicații serioase asupra vieții românilor. Problemele profunde ale acestui sistem nu se vor rezolva doar printr-o demisie sau prin măsuri punctuale, ci reclamă soluții durabile, cu efecte concrete și un plan pe termen lung. Avem obligația să identificăm rapid mijloace pentru a proteja oamenii care se tratează în spitalele din țară. Sunt în permanentă comunicare cu prim-ministrul pe acest subiect „, a declarat Iohannis, la recepția de la Cotroceni de Ziua Europei.

Potrivit șefului statului, sistemul sanitar traversează un moment de „cotitură”. „În sistemul sanitar lucrurile nu mai pot continua ca până acum. Nu există decât o singură direcție de urmat pentru toate instituțiile responsabile: curățirea sistemului sanitar. Trebuie să punem punct corupției, risipei banilor publici și nepăsării”, a spus Iohannis.

AGERPRES

FOSTUL PREMIER VICTOR PONTA:”CHIAR DACA GUVERNUL CRIMINAL AL LUI JOHANNIS VA FI DAT JOS,TOT INSEAMNA CATASTROFA!”

9 mai

Fostul premier social-democrat Victor Ponta a declarat luni, la Târgoviște, într-o conferință de presă, că, chiar dacă Guvernul Cioloș, pe care l-a caracterizat drept „catastrofă”, „ar fi dat jos astăzi”, „ar fi prea târziu”, relatează AGERPRES.

Întrebat cum caracterizează Guvernul Cioloș, Ponta a exclamat: catastrofă!

”Catastrofă! Dar neașteptată. Ca să fiu corect, neașteptată, din punctul meu de vedere și cred că din punctul de vedere al multora. De ce? Pentru că sunt oameni nepotriviți, mulți. Nu vorbesc, domnul Motoc, domnul Comănescu, ok, se pricep la domeniile respective. Mulți sunt veniți, cum e venit cel de la Energie, omul a venit cu o sarcină: distruge, pune totul la pământ, pleacă înapoi la off-shore-ul ăla de 10.000 de euro, și și-a făcut treaba. Și noi rămânem cu energie din Ungaria și Cehia. Însă mai jos, problema e că nu se ia nicio decizie, de niciun fel”, a spus Ponta.

Acesta a vorbit și despre oportunitatea schimbării actualului guvernului, menționând că, „dacă va fi o moțiune de cenzură”, o va vota.

”Deci când se dă jos Guvernul? Din punctul meu de vedere, și dacă e dat jos azi e foarte târziu. Adică s-au pierdut niște lucruri exact când România mergea în direcția bună. Decizia politică nu știu, dar așa după cum știți, nu am votat Guvernul Cioloș, dar mă prezint la moțiunea de cenzură să o votez, când va fi, dacă va fi”, a afirmat Victor Ponta.

Fostul prim-ministru s-a referit și la demisiile din actualul Guvern.

”Cred că nu mai apucăm să mai dăm ceva jos. După cum vedeți, ei se dau jos câte unul pe săptămână. Problema mea e următoarea: când va lua decizia conducerea PSD, nu știu, pentru că nu fac parte din conducerea PSD. Ceea ce știu sigur este că suntem deja în mai și am pierdut niște lucruri pe care nu le mai putem recupera, de aia vorbesc eu de meșterul Manole. Și vă iau pe rând: fonduri europene, anul trecut 5 miliarde de euro, anul acesta zero; știți povestea: Ponta nu face investiții, anul acesta sunt 40% din investițiile alea nefăcute de Ponta anul trecut; 25% în plus la salarii pentru medici și profesori i-am dat anul trecut, însă în ideea în care și anul acesta se va merge, nu se dă nimic”, a spus Ponta.

GUVERNATORUL ROMANIEI,KLAUS JOHANNIS A INVITAT ECHIPA CSM BUCURESTI LA COTROCENI!

9 mai

 

Echipa de handbal feminin CSM Bucuresti va fi primită în această după-amiază la Palatul Cotroceni. Preşedintele României le-a invitat pe handbalistele care au câştigat Liga Campionilor la Recepţia de Ziua Europei.

Recepţia oferită cu prilejul Zilei Europei are loc la Palatul Cotroceni, de la ora 15.

CSM Bucureşti a câştigat duminică seara finala Ligii Campionilor, la Budapesta, împotriva echipei maghiare Gyor. Echipa din Bucureşti era debutantă în competiţie şi a câştigat la loviturile de departajare.

ACAD. FLORIN CONSTANTINIU:”9 MAI 1945?”,NIMIC DE SARBATORIT!

9 mai

 

Sunt cărți, filme, emisiuni tv etc. care dau corp unor gânduri sau sentimente aflate într-o stare difuză în conștiință. Lucruri la care te-ai gândit îndelung, capătă dintr-odată o limpezire, un riguros contur ideatic, sub impactul unei stări de moment. Așa ceva s-a întâmplat și cu mine, după ce am văzut la televizor filmul regizorului polonez.

De mult timp, ca istoric îmi dădusem seama că al doilea război mondial continuă să fie văzut prin ochelarii învingătorilor. Am scris și am spus la diverse dezbateri despre războiul dintre 1939-1945, că suntem prizonierii viziunii biruitorilor, care au depus toate eforturile pentru a se prezenta – reluând formula lui Herodot despre geți – drept „cei mai viteji și cei mai drepți”. Strania alianță dintre cele două mari democrații occidentale – Marea Britanie și SUA – și Uniunea Sovietică, strânsa colaborare dintre Churchill, Roosevelt și Stalin pun sub semnul întrebării atașamentul primilor doi față de principiile Cartei Atlanticului, în numele cărora susțineau că duc războiul.

Voiau, într-adevăr, Churchill și Roosevelt ca popoarele să fie libere în a-și decide soarta? Cum se împăca o astfel de afirmație cu alianța care-i făcea partenerii unui regim – cel sovietic – la fel de odios ca și cel nazist?
Churchill și Roosevelt au sfârșit prin a ceda în fața exigențelor lui Stalin, hotărât să creeze un mare brâu protector al frontierelor sovietice. Acordul de procentaj Churchill-Stalin, din octombrie 1944, a fost o înțelegere care nu se deosebea, în esența ei cinică, de Pactul Molotov-Ribbentrop.

Cel de-al doilea război mondial nu a însemnat – așa cum se pretinde – o bătălie între bine și rău, o confruntare între libertate și opresiune, ci competiția dintre două bande de răufăcători. În august 1941, Goebbels scria în jurnalul său personal: „O investigație la ambasadele sovietice din Paris și Berlin a scos la iveală surprinzătoare arme de teroare. Aceste ambasade sovietice sunt, în fapt, refugii de criminali. Este inevitabil. Dacă o bandă de criminali ajunge la putere, ea va folosi mijloace criminale pentru a-și desfășura politica. Este bine că se termină cu bolșevismul, odată pentru totdeauna, prin campania noastră din Est. La urma urmei, pe termen lung, nu era loc pentru noi doi în Europa” (David Irving, Hitler’s War, New York, The Viking Press, 1977, p 210).

Liderul nazist, prin formularea sa, exprima, cu sau fără voie, realitatea marelui conflict: lupta între două bande de criminali, una condusă de Hitler, alta de Stalin. Un Stalin, ale cărui crime erau acoperite de cei doi complici ai săi, Churchill și Roosevelt. Nu cred că victoria bandei sovieto-anglo-americane trebuie celebrată. Pentru țările baltice și cele din Europa de Est ea a adus o robie de peste patru decenii. Este momentul să ne întrebăm: victoria cui o sărbătorim la 9 mai 1945? Personal, cred că nu este nimic de sărbătorit.
Academician Florin Constantiniu  (1933 – 2012)

Sursa: Revista Istorie și Civilizație, nr.8/2010, pag. 3

MINISTRUL APARARII ,MIHNEA MOTOC A INAINTAT LUI KLAUS JOHANNIS,PROPUNEREA DE DECORARE POST-MORTEM A CELOR DOI MILITARI UCISI IN AFGANISTAN!

9 mai

Ministrul Apărării, Mihnea Motoc, a înaintat președintelui Klaus Iohannis propunerea de decorare post-mortem, cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler, cu însemn de război, a celor doi militari români care au murit sâmbătă în Afganistan.

În plus, potrivit unui comunicat al MApN transmis luni, Motoc a semnat avansarea în gradul de sublocotenent post-mortem a plutonierului Iulian Dumitrescu și a sergentului Adrian Vizireanu, care au murit în Afganistan.

Doi militari români au murit și un altul a fost rănit weekend-ul trecut în Afganistan.

„Militarii români îi instruiau, într-o bază de pregatire din apropierea localităţii Kandahar, pe poliţiştii afgani, când s-a deschis focul asupra lor de către persoane purtând uniforma forţelor de securitate afgane. Militarii români au acţionat conform procedurilor din teatrul de operaţii: au ripostat cu foc, ucigându-i pe agresori şi au asigurat zona. În schimbul de focuri, care a durat 3-4 minute, trei militari români au fost răniţi. După primirea primului ajutor, răniţii au fost evacuaţi la cel mai apropiat spital. Din nefericite, doi dintre ei au decedat. Al treilea militar a fost evacuat, astăzi, de la ora 10.30, la un spital militar american din Germania şi se află în stare stabilă”, preciza într-un comunicat MApN duminică.

„BARCELONA ESTULUI”,CSM BUCURESTI,READUCE TROFEUL DUPA 52 DE ANI IN ROMANIA!,FELICITARI EROINELOR!

9 mai

Foto dolce-sport.ro

Finala s-a decis la lovituri de departajare !!! Victorie uriaşă a fetelor de la CSM. Cu 3 secunde înainte de final am egalat şi am trimis meciul în prelungiri.

Foto sptfm.ro

Al treilea trofeu pentru România la handbal feminin

La Budapesta, în finala Ligii Campionilor la Handbal feminin, CSM Bucureşti a învins după prelungiri şi lovituri de departajare cu scorul de 29-26 (25-25) (22-22) (13-12) pe Győri Audi ETO KC şi a devenit regina handabalului european. Debutantă în această competiţie, CSM Bucureşti, supranumită şi „Barcelona estului” în handbalul feminin, readuce după 52 de ani trofeul campioanelor europene la Bucureşti. În 1961 – Ştiinţa Bucureşti şi în 1964 – Rapid Bucureşti, au fost singurele echipe de la noi care au reuşit să câştige trofeul. Universitatea Timişoara (1973), Ştiinţa Bacău (1986) şi Oltchim Rm.Vâlcea (2010) au mai jucat finale ale Cupei Campionilor Europeni/Liga Campionilor, dar au fost învinse în finală. Victoria din finală este şi mai valoroasă pentru că a fost obţinută chiar în Ungaria, ţară organizatoare a „Final Four”. Ca şi în cazul adversarei din semifinală, Vardar Skopje, CSM a bătut pe Gyor, după ce în grupa principală II a Ligii Campionilor a pierdut cu 22-28 la Gyor şi cu 22-24 la Bucureşti.

Prima finală cu prelungiri şi lovituri de departajare

Fantastic, magnific, senzaţional. Sunt singurele cuvinte care se pot spune după finala cu numărul 55 al Ligii Campionilor/Cupa Campionilor Europeni. Prima din istoria competiţiei care a necesitat prelungiri şi lovituri de departajare de la 7 metri pentru stabilirea câştigătoarei. Meciul a fost de un rar dramatism pe parcursul celor 70 de minute. Vom scoate în relief doar câteva momente: minutul 59:39 (scor 21-21), lovitură de la 7 metri (corect acordată de arbitri) pentru Gyori şi scorul devine 22-21 în favoarea gazdelor; minutul 59.57: Torstensson aruncă de la distanţă, scorul devine 22-22 şi meciul este trimis în prelungiri; minutul 69:50 (scor 25-24 pentru Gyori), CSM, prin jucătoarea spaniolă Carmen Martin obţine o aruncare de la 7 metri, Gulden înscrie, scorul devine 25-25, se termină prelungirile şi urmează lovituri de la 7 metri: 1-0 CSM (Gulden), 1-1, 2-1 CSM (Martin), 2-1 CSM – apără Pessoa; 3-1 CSM (Rodriguez), 3-1 CSM – apără Pessoa, 4-1 CSM – înscrie Brădeanu şi trofeul „pleacă” spre Bucureşti.

Ce s-a întâmplat în primele 70 de minute

Din start meciul a fost echilibrat. Echipa maghiară a beneficiat de avantajul că juca în ţara natală şi a avut un public fabulos în spate. Şi CSM a avut o galerie consistentă, dar numeric… S-a mers cap la cap în prima repriză, mai mereu cu gazdele conducând cu un gol, o singură dată, cu două goluri. Finalul reprizei ne-a aparţinut şi am intrat la cabine cu 13-12. După pauză CSM a fost mereu cu un gol în faţă până în minutu 40, după care jucătoarele maghiare au egalat şi au preluat conducerea. S-a mers tot aşa, un gol avantaj Gyori, egal, un gol avantaj Gyori, egal. Minutul 60 l-am relatat mai sus trofeul. Evoluţia scorului în prelungiri: 23-22 Gyori şi 24-22 Gyori, după prima repriză de prelungiri. 24-23 Gyori, 25-23 Gyori, în minutul 68. Cu 2 minute înainte de final şi 2 goluri avans, trofeul era ca şi aconttat de către Gyori. Dar finalul prelungirilor a fost de poveste. 25-24 Gyor, 25-25, cu 10 secunde înainte de ultimul final. De menţionat că în ultimul minut din timpul regulamentar, este introdusă în poarta CSM-ului brauilianca Pessoa, deşi Grubisic a apărat excelent până atunci. A fost o manevră specială a antrenorului, care intuia să se va ajunge la lovituri de la 7 metri.

Formaţii şi marcatoare

CSM Bucureşti: Pessoa, Grubisic, Iordache – portari; Gullden 15, Martin 4, Manea 3, Torstensson 3, Rodrigues 2, Vărzaru 1, Bazaliu, Jorgensen, Brădeanu, Nan, Vetkova, Fisker. Curea. Antrenor: Kim Rasmussen

Gyori Auto ETO: Grimsbo, Kiss – portari; Loke 8, Amorim 5, Groot 4, Kovacsics 3, Sulland 3, Gorbicz 1, Knedlikova 1, Broch 1, Alstad, Lakatos, Orban, Hudak, Toth, Harsfalvi. Antrenor: Ambros Martin

Au arbitrat excelent, Kjersti Arntsen şi Guro Röen (Norvegia)

Rezultatele din Final Four

CSM Bucureşti – Vardar Skopje : 27-21

Gyory Auto ETO – Buducnost Podgorica : 21- 20

Finala loc 3-4: Vardar Skopje – Buducnost Podgorica 30-28

Finala loc 1-2: CSM Bucureşti – Gyory Auto ETO 29-26 (25-25, 22-22, 13-12)

PREMIERUL JULIEN CIOLOS,VINE LUNI LA CAMERA DEPUTATILOR!

9 mai

 

Premierul Dacian Cioloș vine in Camera Deputaților. Acesta va lua parte luni la „Ora prim-ministrului”.

Tema care va fi abordată se bazează pe „Problemele grave din sistemul de educație încă nerezolvate”.

„Referitor la ședința Camerei Deputaților consacrată ‘Orei prim-ministrului’ din data de 3 mai, vă informez că, având în vedere activitățile guvernamentale deja programate pentru începutul lunii mai, participarea mea la această activitate nu este posibilă. În acest context, vă adresez rugămintea să supuneți atenției Biroului permanent ca ședința consacrată acestei activități să se desfășoare în data de 9 mai”, a scris Cioloș, în solicitarea sa adresată conducerii Camerei, potrivit b1.ro.