Căderea Schengen similară cu căderea regimului Iohannis: Guvernul Ciucă va pleca acasă

La 11 ani de la marele – ultimul cronologic – heirup național privind intrarea „categorică” a României în Schengen lucrurile se repetă identic în ceea ce privește entuziasmul politicienilor. Ca și în ceea ce privește lipsa de șanse. Paradoxal, însă, lecția lui 2011 ar fi trebuit să deschidă și un alt front de discuție, care lipsește deplin: demisia guvernului. După ratarea Schengen în 2011, guvernul Boc a căzut. Greu de crezut că guvernul Ciucă va rezista în condiții similare.

Să facem o scurtă trecere în revistă a optimismului privind intrarea României în Schengen în 2011:

12 aprilie 2011
Proiect de raport PE: România şi Bulgaria, pregătite să aplice acquis-ul Schengen

18 aprilie 2011
Franţa îşi reafirmă convingerea că România trebuie să intre în spaţiul Schengen

2 mai 2011
Comisie PE: România şi Bulgaria îndeplinesc condiţiile pentru aderarea la Schengen

6 mai 2011
Şeful Comisiei parlamentare italiene de Afaceri Externe sprijină România în aderarea la Schengen

20 mai 2011
Premierul polonez Donald Tusk: Polonia va insista ca România şi Bulgaria să adere la Schengen în 2011

7 iunie 2011
Comisarul european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom: României şi Bulgariei trebuie să li se acorde un calendar limpede privind Schengen

7 iunie 2011
Ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaș: România este într-adevăr pregătită să adere la Spaţiul Schengen şi acest lucru se va întâmpla, în proporţie de 99 la sută, în 2011

8 iunie 2011
Carlos Coelho, raportorul privind aderarea la Schengen a României şi Bulgariei: Ne putem aştepta ca România şi Bulgaria să adere la Schengen anul acesta

9 iunie 2011
Boc: Votul PE privind aderarea la Schengen, un semnal care să fie consolidat în perioada imediată

10 iunie 2011
Secretarul general al PDL, deputatul Ioan Oltean: Asigur că în septembrie România va adera la Spaţiul Schengen

23 iunie 2011
Băsescu: Dacă vrem, cel puţin parţial intrăm în Schengen anul acesta

19 septembrie 2011
Igaş: România nu poate să fie de acord că nu intră în Schengen în 2011

21 septembrie 2011
Băsescu: Firmele olandeze să nu mai exporte flori pe firme fantomă din România

21 septembrie 2011
Blocarea tirurilor cu flori, motiv în plus ca România să rămână în afara Schengen – ministru olandez

22 septembrie 2011
Băsescu: Se vor lua măsuri foarte dure de control al lactatelor importate

22 septembrie 2011
Băsescu i-a mulţumit preşedintelui PPE pentru susţinerea constantă acordată României.

22 septembrie 2011

Europa întoarce spatele României, JAI amînînd sine die admiterea ei în Schengen.

REACȚII

Boc: „Partea goală a paharului – nu s-a luat decizia pe Schengen, cea plină – nu s-a luat una negativă”.
Băsescu: „Îmi asum, ca şef de stat, eşecul neaderării la Schengen”.
Baconschi: „Diplomaţia românească merită felicitări pentru ce a făcut în privinţa Schengen”.

Ioan Oltean: „România n-a fost admisă în Schengen, iar nouă, celor de la putere, ne-a produs un gust amar”. Foto Inquam

Puterea de atunci a încercat din primul moment să minimalizeze marele eșec al Schengen după ce, pe parcursul întregului an 2011, tot ea forțase inocularea ideii în mentalul colectiv a marelui succes.

Doar că lucrurile au evoluat altfel. Total diferit de planul guvernului Boc.

În chiar ziua eșecului, alianța care conduce azi România spre un eșec similar, PNL și PSD, a cerut oficial demisiile miniștrilor de Interne și Externe, Traian Igaș și Teodor Baconschi.

„PNL constată, din nou, că România nu dispune de sprijin la nivelul UE, amânarea unei decizii privind aderarea ţării noastre la Spaţiul Schengen fiind, în primul rând, un vot de blam pentru preşedinte şi diplomaţia românească. Ca urmare a amânării votului pe Schengen, se impune foarte clar asumarea responsabilităţii de către Guvern, dar mai ales de către Ministerul de Externe, pentru că eşecul Schengen nu ţine doar de o problemă tehnică, ci şi de o problemă politică, de relaţii internaţionale” se arăta într-un comunicat al PNL.

Eurodeputaţii PSD ceruseră la rîndul lor demisia ministrului de Interne, Traian Igaş, şi a ministrului de Externe, Teodor Baconschi, pentru eşecul aderării României la Schengen.

La nivelul opiniei publice lucrurile stăteau însă mult mai grav, pentru că eșecul Schengen venea după situația social-economică precară provocată de criza economică din 2009-2010, iar populația era cu nervii în piuneze.
După eșecul Schengen se luaseră măsuri urgente de blocare a sondajelor de opinie, pentru că ele relevau o situație catastrofală pentru Traian Băsescu și PDL. Dar Băsescu știa că trebuie să ia măsuri dure de damage control, astfel că îi cere în particular demisia premierului Boc. Care, surpriză, refuză cererea Cotrocenilor.

Următoarele săptămîni aduc o bătălie surdă în culisele puterii, Băsescu presînd pe demisia guvernului, iar Boc încăpățînîndu-se să reziste. În noiembrie, premierul enervează și mai tare poporul spunînd că va demisiona doar dacă ţintele economice asumate pentru 2012 nu vor fi îndeplinite.

În primele zile din ianuarie, demiterea secretarului de stat Raed Arafat constituie pretextul perfect pentru declanșarea unor proteste de stradă antiguvernamentale.
După cîteva zile, ministrul Baconschi e aruncat peste bord în urma unei gafe grosolane de exprimare la adresa manifestanților („mahalaua ineptă”), în speranța că se mai detensionează situația guvernului. „Premierul nu trebuie să-şi dea demisia, nu are niciun motiv în momentul acesta, când ţara are nevoie să fie guvernată. E nevoie de continuitatea actului de guvernare în momentul acesta”, spune secretarul general al PDL, Ioan Oltean. Prim-vicepreşedintele PDL Roberta Anastase declară că „niciodată” nu s-a discutat în PDL despre demisia premierului Emil Boc. „Nu am avut o astfel de discuţie niciodată în partid. Eu nu am participat la nicio astfel de discuţie”, a susţinut și Vasile Blaga.

Doar că tensiunile iau amploare. Adriana Săftoiu declară public că președintele Băsescu i-a cerut în mai multe rînduri demisia premierului Boc.

PNL, PSD, UDMR, UNPR cer în cor demisia guvernului, iar Ion Iliescu merge mai departe, cerînd suspendarea lui Traian Băsescu.

La 5 februarie, Elena Udrea spune public că în partid există o aşteptare şi o nemulţumire, care s-au acumulat pe întreaga clasă politică. Ea mai spune că în PDL există o stare de agitaţie şi aşteptare, poate chiar nemulţumire vizavi de faptul că, după trei săptămâni de proteste, conducerea partidului nu a exprimat un punct de vedere clar legat de ce urmează să se întâlmple politic şi guvernamental.
În aceeași zi, Năstase scrie pe blog o profeție: Băsescu va anunța la 6 februarie demisia guvernului.

La 6 februarie, Boc demisionează.

Băsescu și PDL speră să se reabiliteze în ochii electoratului după impactul măsurilor de austeritate și al eșecului Schengen, dar aducerea neinspirată la guvern a lui Mihai Răzvan Ungureanu prăbușește și mai tare partidul, care pierde catastrofal alegerile din acel an, luînd cca.16% față de cele 60% ale PSD și PNL. Încă puțin și PDL era bătut și de partidul otevistului Dan Diaconescu.

ACUM

Revenind în prezent, putem spune că situația românilor, după pandemie, cu un război în coastă, cu inflație tot mai mare, datorie publică în creștere dramatică, și cu facturi ucigătoare la energie, e mult mai gravă decît cea din 2011.

După eșecul Schengen, va trebui un decont cel puțin la fel de mare ca cel din 2012. Altfel, PNL și PSD riscă un dezastru electoral mai mare decît al PDL în 2012.

Din perspectiva trecutului, întrebarea momentului nu e dacă Nicolae Ciucă va preda șefia guvernului către PSD în primăvară ori nu, sau ce șanse are la prezidențialele din 2024.

Întrebarea momentului e dacă va fi suficientă dărîmarea actualului guvern și aruncarea ostentativă a lui Ciucă la gunoi, ori va fi nevoie de o reconfigurare încă și mai spectaculoasă a hărții puterii, poate chiar neîntrezărită în acest moment?

60m.ro – Știri de ultimă oră și ultimele știri online

Fost consilier CIA, previziuni sumbre pentru Ucraina

Pierderea Forțelor Armate și problemele cu livrarea armelor occidentale la Kiev vor duce la faptul că, până la sfârșitul conflictului, teritoriul Ucrainei va fi redus semnificativ, a scris fostul consilier CIA James Rickards într-un articol pentru Daily Reckoning.

„Ucraina se va transforma într-un stat fragmentat, ocupând teritoriul dintre Kiev și Lvov”, mai susține el.

Potrivit autorului articolului, Forțele Armate ale Ucrainei au suferit pierderi grele, iar asistența militară din Occident nu va aduce niciun beneficiu, deoarece soldații ucraineni sunt slab pregătiți. În plus, există dificultăți în logistică pentru transferul de arme în prima linie.

Rickards a remarcat că, potrivit informațiilor de la Casa Albă, UE și NATO , „lucrurile din Ucraina merg relativ bine pentru Kiev”, dar „situația reală de pe câmpul de luptă este aproape complet în contradicție cu narațiunea occidentală”.

60m.ro – Știri de ultimă oră și ultimele știri online

Varta a amânat investiția de un miliard de euro într-o fabrică de baterii din România

Varta amână investiția de un miliard de euro în fabrica de baterii pentru mașini electrice din România, după ce oficialii companiei au discutat în acest an cu oficiali români despre posibilitatea investiției.

Compania a anunțat că amână noi investiții investiții pe fondul costurilor în creștere și că va continua construcția noii fabrici atunci când sunt asigurate angajamente obligatorii din partea clienților, scrie economica.net.

„Varta evaluează constant oportunitățile de extindere a fabricilor noastre existente. În prezent, am oprit toate planurile pentru o eventuală extindere a prezenței noastre în România și nu am mai continuat cu o analiză pentru noi capacități de producție în țară”, au transmis reprezentanții companiei, pentru sursa citată.

Premierul Nicolae Ciucă a subliniat în vara anului 2022 importanţa acordată de Guvern investiţiilor, în special în domenii cu nivel înalt de tehnologizare, domenii de viitor, care contribuie atât la dezvoltarea economică, precum şi la crearea de noi locuri de muncă.

Gigantul german Varta ar lua în calcul România pentru o investiţie într-o fabrică de baterii pentru maşini electrice, iar investiţia s-ar ridica la circa un miliard de euro.

Varta Microbattery deţine pe plan local o fabrică la Braşov, din 2014, iar în 2019 a beneficiat de un ajutor de stat în valoare de 25,3 de milioane d euro pentru a-şi extinde capacitatea de producţie. Un an mai târziu, firma a înregistrat o cifră de afaceri de 407 milioane de lei, mai mare cu circa 50% faţă de cea din 2019. În 2020, a bifat un profit de aproximativ 20 de milioane de lei, cu 3,6 milioane de lei peste cel raportat din 2019.

La nivel global, anul trecut, gigantul german a avut afaceri de aproape 1 miliard de euro.

60m.ro – Știri de ultimă oră și ultimele știri online

Ministrul austriac de Interne insistă asupra blocării aderării României la Schengen

Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, a declarat că ”are sens să includem Croația (în spațiul Schengen) și să nu includem Bulgaria și România acum”.

”Pentru noi, decizia se aplică faptul că noi credem că are sens să includem Croația și să nu includem Bulgaria și România acum. Este important (în cazul sistemului de azil – n.red.) ca trei aspecte de bază să funcționeze: protecția frontierelor externe, refuzurile de primire și distribuția celor care cer azil. Adevărul este că multe lucruri nu funcționează în aceste domenii. Și de aceea trebuie să continuăm să lucrăm și să luptăm”, a declarat că ministrul austriac de interne, Gerhard Karner.

Austria este singurul stat membru UE care se opune aderării României la Schengen.

60m.ro – Știri de ultimă oră și ultimele știri online

România a început exportul de gaze către Republica Moldova

România a început sâmbătă, 3 decembrie, la orele prânzului exportul de gaze către Republica Moldova prin conducta Iaşi-Ungheni, au declarat reprezentanţii Transgaz.

„Astăzi (sâmbătă – n.r.), la ora 13:00, a început transportul de gaze pe direcţia România – Republica Moldova. Sunt nominalizaţi 1.023.266 de metri cubi. Compresorul funcţionează normal”, au precizat oficialii companiei transportatoare de gaze.

Potrivit acestora, este pentru prima dată când se transportă gaze din România în Republica Moldova prin conducta Iaşi-Ungheni.

Pe 22 noiembrie, oficialii de la Chişinău au precizat că Gazprom va reduce din 1 decembrie cu 56,5% livrările de gaze naturale către Republica Moldova, acuzând că numai o parte din volumul de gaze pe care-l livrează acestei ţări prin conductele care traversează Ucraina ajunge efectiv în Republica Moldova.

60m.ro – Știri de ultimă oră și ultimele știri online

Președintele Bulgariei: În loc de solidaritate europeană, primim cinism

Guvernul olandez a decis oficial, vineri seară, 2 decembrie, că va accepta aderarea României şi Croaţiei la spaţiul Schengen, dar că va bloca Bulgaria, pentru că această ţară nu întruneşte condiţiile necesare. În acest context, preşedintele bulgar, Rumen Radev, a reacționat.

„În loc de solidaritate europeană, Bulgaria primeşte cinism!”, a scris şeful statului bulgar pe Facebook, potrivit agenției Rador. Radev a amintit de cei trei poliţişti bulgari care şi-au pierdut viaţa în timp ce asigurau paza frontierei externe a Uniunii Europene.

„Prim-ministrul Ţărilor de Jos, Mark Rutte, a sugerat într-un mod inadmisibil că această frontieră ar putea fi trecută contra sumei de 50 de euro”, a adăugat preşedintele Bulgariei.

La şedinţa desfăşurată vineri seară, 2 decembrie, guvernul olandez a analizat posibila extindere a spaţiului Schengen inclusă pe agenda reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 8 decembrie, analiză în urma căreia a hotărât să-şi dea acordul numai pentru admiterea României şi a Croaţiei, a informat Agerpres.

Ministrul olandez de externe, Wopke Hoekstra, a declarat că „încă este prea devreme” pentru a accepta aderarea Bulgariei, iar Olanda va face o nouă evaluare numai când se va dovedi că Bulgaria este „un stat constituţional capabil să combată corupţia şi criminalitatea organizată”.

60m.ro – Știri de ultimă oră și ultimele știri online

Oficialii bulgari răbufnesc: Sunt două cercuri în UE. Statele care vor să fie ”țări albe” și restul forță de muncă ieftină

Politicienii bulgari acuză duplicitatea țărilor din vestul Europei care se comportă cu statele est-europene ca fiind țări „second-hand”, după ce Țările de Jos au anunțat că vor bloca aderarea Bulgariei în spațiul Schengen, conform novini.bg, scrie Rador.

„Problema intrării noastre în Spaţiul Schengen nu este tehnică. Bulgaria a îndeplinit de mult toate criteriile. Este o chestiune de decizie politică şi economică. Asistăm la ipocrizia şi duplicitatea extremă a unora dintre ţările occidentale. Bulgaria şi România se află în afara Spaţiului Schengen de 11 ani din motive pur economice. Pentru a se putea opri funcţionarea eficientă a unei părţi a business-ului bulgar – este vorba despre transportul rutier. Şoferii noştri aşteaptă ore întregi la graniţă. Orice altceva este duplicitate”, a declarat europarlamentarul bulgar Anghel Djambazki

Potrivit acestuia, țările occidentale au tratat Sofia şi Bucureştiul ca „ţări second-hand”. „Nu există solidaritate şi nici nu va exista. Aceasta este înţelegerea valorilor europene – două standarde, două cercuri de ţări. Cercul din interior – cei care vor să fie ‘ţări albe’, iar ceilalţi să fie într-un fel de zonă gri din care provine forţa de muncă ieftină. Astfel sunt privite ţările de la periferie”, a subliniat Anghel Djambazki.

„Au murit bulgari să-i apere și pe ei. Rutte să aibă grijă”

Ministrul bulgar interimar al justiţiei, Krum Zarkov, a comentat și el subiectul.

„Au murit bulgari, pentru a ne proteja nu numai pe noi, ci şi pe ei. Rutte să aibă grijă. Aceste lucruri nu vor trece aşa, pur şi simplu. Nu este vorba despre emoţie, ci despre un drept. Tot ceea s-a spus, s-a făcut. Nu mă aşteptam la acest gen de reacţie. Noi facem o mulţime de paşi în această direcţie, este o luptă continuă. Nu pentru Ţările de Jos doresc o luptă împotriva corupţiei, ci pentru noi. Ceea ce a spus Mark Rutte nu este poziţia Europei. Comisia Europeană la cel mai înalt nivel, Parlamentul European şi toate statele membre, cu excepţia unuia, sunt de partea Bulgariei”, a zis  ministrul justiţiei.

„Ţările de Jos nu au dreptul să nu ne dorească în Schengen. Modul în care au făcut-o este absolut inacceptabil, nejustificat din punct de vedere politic şi juridic”, a subliniat ministrul Krum Zarkov.

„Cel mai bun cadou de Crăciun pentru eurosceptici”

Vicepreşedintele Bulgariei, Iliana Iotova, a criticat și el decizia Guvernului olandez de a bloca admiterea Bulgariei în Spaţiul Schengen.

„Ţările de Jos au oferit cel mai bun cadou de Crăciun tuturor euroscepticilor, partidelor populiste din Europa şi celor care nu doresc o Europă puternică. Prin decizia lor, tolerează standardele duble în Europa, ceva care nu stă la baza creării Uniunii Europene, ca să nu mai vorbim despre valori precum solidaritatea, empatia, ajutorul reciproc, respectul reciproc”, a menţionat vicepreşedintele Bulgariei.

60m.ro – Știri de ultimă oră și ultimele știri online

Donald Trump Jr. sugerează oprirea finanțării Ucrainei

Fiul cel mare al fostului preşedintelui american Donald Trump a criticat pe Twitter faptul că Ucraina primește bani fără să dea socoteală pentru ceea ce face.

• „BREAKING: Zelenski interzice Biserica Ortodoxă Ucraineană. Guvernul lui a descins, de asemenea, la bisericile ortodoxe și a arestat preoți. Este un susținător al libertății. Hai să-i trimitem încă 100 de miliarde de dolari fără să aibă vreo responsabilitate”, a scris Donald Trump Jr.

Statele Unite vor oferi Ucrainei un nou ajutor financiar în valoare de 4,5 miliarde de dolari, a anunţat pe 22 noiembrie secretara Trezoreriei SUA, Janet Yellen.

Potrivit unui comunicat semnat de Janet Yellen, noul ajutor financiar american, ”combinat” cu ajutorul militar pe care SUA îl oferă Ucrainei, este un instrument important în ”rezistenţa” acestei ţări în faţa invaziei ruse.

Asistenţa financiară a SUA pentru Ucraina ajunge astfel la 13 miliarde de dolari, precizează secretara Trezoreriei SUA, care însă îndeamnă şi ”alţi donatori să sporească asistenţa pentru Ucraina”.

60m.ro – Știri de ultimă oră și ultimele știri online

Viktor Orban acuză Comisia Europeană că blochează fondurile europene din „motive politice evidente

Premierul ungar Viktor Orban a acuzat vineri Comisia Europeană că, din motive politice, îngheață fondurile europene destinate Ungariei.

Aceste motive ar fi legate de încălcarea politicilor europene referitoare la primirea migranților și de neaplicarea sancțiunilor europene impuse Moscovei. ‘

‘În câteva subiecte fundamentale există divergenţe de opinie între Comisia Europeană şi Ungaria şi de aceea nu agreează guvernul ungar”, astfel că ”birocraţii de la Bruxelles” amână în cazul Ungariei aplicarea planului de relansare post-pandemie ”din motive politice evidente”, a declarat Orban, preluat de Agerpres.

Acesta a adăugat că UE ”cere deschiderea frontierelor noastre pentru migranţi, dar noi nu vom face asta, introducerea propagandei lor sexuale în şcolile noastre, dar la fel nu o vom face, şi ne mai cere sprijinul necondiţionat pentru sancţiuni (împotriva Moscovei) şi pentru război (în Ucraina), dar nici pe aceasta nu o vom face”.

Potrivit lui Viktor Orban, birocrații de la Bruxelles sunt incorecți cu Ungaria punându-i mereu noi și noi condiții. ‘Trebuie să ne străduim să ajungem la un acord” cu Comisia Europeană, a admis Orban.

El a reafirmat că se opune iniţiativei UE de a sprijini Ucraina cu un ajutor de 18 miliarde de euro, pentru că asta presupune constituirea unui nou împrumut comun. El a spus că preferă să ofere Ucrainei pe bază bilaterală partea din acest ajutor ce ar reveni Ungariei.În ceea ce priveşte sancţiunile contra Rusiei, Orban consideră ce cele opt pachete de sancţiuni adoptate până în prezent de UE nu și-au atins ținta provocând însă pierderi blocului comunitar.

Ungaria ”şi-a atins mereu obiectivele naţionale” în negocierea acestor sancţiuni, ”aşadar suntem încrezători când mergem la următoarea rundă de dezbateri asupra celui de-al 9-lea pachet” de sancţiuni, a mai spus premierul Ungariei.

Comisia Europeană le-a propus miercuri statelor UE suspendarea a 7,5 miliarde de euro din fondurile de coeziune alocate Ungariei şi a celor 5,8 miliarde de euro ce revin acestei ţări sub formă de granturi în planul european de relansare în urma pandemiei. O decizie ar trebui luată până pe 19 decembrie.

Comisia Europeană a validat planul naţional de redresare şi rezilienţă unguresc în baza căruia pot fi accesate 5,8 miliarde, dar a transmis Budapestei o listă cu 27 de condiţii, descrise ca măsuri de combatere a corupţiei sau reforme pentru asigurarea independenţei justiţiei.

60m.ro – Știri de ultimă oră și ultimele știri online

Mașinile de sute de mii de dolari ale consilierului lui Zelenski. Procurorii de la Kiev îi anchetează pe jurnaliști

Ukrayinska Pravda a publicat o anchetă jurnalistică despre șeful adjunct al Administrației Prezidențiale a lui Volodomir Zelenski, Kirill Timoșenko, care conduce o nouă mașină electrică Porsche, în valoare de aproximativ 100 de mii de dolari.

Poliția ucraineană a anunțat sâmbătă că a deschis o anchetă pentru că ziarul a folosit în anchetă capturi de pe camerele de supraveghere.

Jurnaliștii publicației au relatat că, judecând după traseul mașinii și fotografiile de pe rețelele sociale ale lui Timoșenko, oficialul locuiește într-un cartier de lux de lângă Kiev, pe care publicația îl numește „principalul așezământ al milionarilor ucraineni”.

În octombrie, jurnaliştii unei alte publicaţii ucrainene au publicat o altă anchetă despre Timoşenko şi maşinile sale. Apoi s-a raportat că oficialul folosește un SUV în călătoriile de afaceri, transferat la American General Motors pentru nevoi umanitare.

După ce au analizat fotografiile și videoclipurile publicate de Timoșenko, jurnaliștii ucraineni au observat acolo un Chevrolet Tahoe negru. Un lot de 50 de astfel de SUV-uri a fost predat Ucrainei de gigantul auto american General Motors în primăvară.

60m.ro – Știri de ultimă oră și ultimele știri online

„Papusarul”Zelenski pregătește eliminarea primarului Kievului cu ajutorul procurorilor

Zelenski pregătește eliminarea primarului Kievului cu ajutorul procurorilor

Angajații Biroului de Investigații de Stat al Ucrainei au raportat percheziții în clădirile Consiliului Orășenesc Kiev condus de primarul capitalei, Vitaliy Klitschko.

„Ofițerii SBU au efectuat percheziții în două departamente ale Administrației de Stat a orașului Kiev (KSCA) ca parte a unei investigații preliminare privind utilizarea abuzivă a terenurilor de agrement dintr-unul dintre parcurile din Kiev fiind vorba de abuz de putere”, a spus agenția pe site-ul său.

Anchetatorii ar fi descoperit că, în 2015, una dintre societățile capitalei a încheiat un acord de investiții cu Administrația de Stat a orașului Kiev privind construcția de facilități și facilități sportive. Cu toate acestea, organizația a îndeplinitdoar 30 la sută din termenii contractului. În plus, a fost posibil să se identifice „fapte de utilizare abuzivă a parcului”.

Se precizează că investiția totală în temeiul acordului este de aproximativ 149 milioane de grivne (patru milioane de dolari).Angajații Biroului de Stat verifică implicarea funcționarilor în motivele nerespectării de către companie a termenilor acordului în ultimii șapte ani. Anchetatorii au deschis urmărirea penală în temeiul articolului privind abuzul de putere, care prevede pedepse sub formă de închisoare de până la șase ani.

Ancheta urmează după ce președintele ucrainean Zelenski l-a acuzat pe Klitschko că nu ar oferi condiții cetățenilor din capitală.

60m.ro – Știri de ultimă oră și ultimele știri online

Polonia denunță „dominaţia” Germaniei în Europa

Preşedintele partidului conservator naţionalist la putere în Polonia, Jaroslaw Kaczynski, a denunţat sâmbătă „dominaţia” Germaniei în Europa, acuzând-o că doreşte să realizeze prin metode paşnice „planurile pe care şi-a dorit cândva să le ducă la îndeplinire prin metode militare”, relatrază Agerpres conform AFP.

Jaroslaw Kaczynski, considerat omul forte şi principalul strateg al dreptei la putere, obişnuit să atace Germania şi Uniunea Europeană, a ţinut un discurs la Legnica, în sud-vestul ţării, în cadrul turneului său în provincie în vederea alegerilor legislative prevăzute în toamna anului 2023.

El a declarat, potrivit agenţiei de presă PAP, că puterea Europei constă în cea a naţiunilor sale şi, în mare măsură, în cea a statelor suverane.

El a denunţat „situaţia de dominaţie, o situaţie în care, prin metode paşnice, unul din statele europene, astăzi cel mai mare după Rusia, îşi realizează planurile pe care şi-a dorit cândva să le ducă la îndeplinire prin metode militare. Este o cale care duce la criză şi nefericire. Nu numai a Poloniei, ci şi a Europei. Şi, de asemenea, a acestei ţări, Germania”, a spus Kaczynski.

În paralel cu retorica antigermană şi eurosceptică, despre care opoziţia poloneză crede că este cel puţin parţial legată de campania electorală, autorităţile poloneze au lansat recent o ofensivă diplomatică pentru a cere Germaniei reparaţii pentru cel de-Al Doilea Război Mondial, estimate de Varşovia la o mie trei sute de miliarde de euro.

Potrivit Germaniei, Polonia a renunţat la reparaţii de război în 1953 şi a confirmat în mai multe rânduri această renunţare.

În acest context, Varşovia a declinat la sfârşitul lui noiembrie propunerea germană de a-i trimite sistemul de apărare antiaeriană Patriot, după căderea, soldată cu victime, a unei rachete în Polonia. Guvernul polonez a sugerat ca Germania să transfere acest echipament în Ucraina, reaminteşte AFP.

60m.ro – Știri de ultimă oră și ultimele știri online

Sacrificarea lui Zelensky.Șeful german al PPE: Germania nu mai poate primi refugiați ucrainieni. Va fi o iarnă dramatică

Șeful german al PPE: Germania nu mai poate primi refugiați ucrainieni. Va fi o iarnă dramatică

În această iarnă, un număr mare de ucraineni vor veni în țările UE, în special în Germania, dar țara nu este pregătită pentru o astfel de situație, a declarat politicianul german, președintele Partidului Popular European (PPE) Manfred Weber într- un interviu acordat ziarul Welt am Sonntag.

„Centrele de primire din Germania sunt supraaglomerate, municipalitățile gem, de altfel, și în țări precum Țările de Jos, Belgia și Austria . <…> Trebuie să fim pregătiți pentru faptul că un număr mare de ucraineni vor ajunge în UE în această iarnă – și mulți dintre ei și în Germania. Mă tem că vom vedea o iarnă dramatică pentru refugiați”, a spus el.

Politicianul a sugerat că în câteva luni, Germania va trebui să deschidă mai multe săli de sport pentru vizitatori și să limiteze activitățile școlare și sportive deoarece facilitățile de primire ar putea rămâne fără căldură. El a subliniat că acum țara nu este pregătită pentru o asemenea desfășurare a evenimentelor în timp ce autoritățile pur și simplu ignoră problema.

Anterior, cancelarul german Olaf Scholz a declarat că peste un milion de refugiați din Ucraina au ajuns în țară. În același timp, liderul partidului Uniunea Creștin Democrată, care se află în opoziție în Germania, Friederich Mers , într-un interviu pentru postul de televiziune Bild, a folosit expresia „turism social” în legătură cu aceștia.

60m.ro – Știri de ultimă oră și ultimele știri online

Sondajele despre Unire fără diaspora sunt inutile! Dacă moldovenii din vest care au votat cu Maia Sandu, ar vota pentru Unire într-un referendum, acesta trece fără probleme!

Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum privind Unirea Republicii Moldova cu România, o treime din cetățeni moldoveni ar vota „Pentru”. Datele se regăsesc în sondajul sociologic, prezentat de Institutul de Politici Publice.

Unirea celor două state este susținută de 35%, în timp ce 47,4% au declarat că ar vota împotrivă.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion 1132 de respondenți. Marja de eroare este de +/- 3%.

 

Pentru Maia Sandu în alegerile din 2021, în turul 2 au votat un număr record de 243 de mii cetățeni aflați în Diaspora.

Cifra este suficientă pentru înclina balanța unui referendum în favoarea Unirii.

Toate sondajele de opinie din ultimii 10 ani oferă curentului unionist la doar 40% din votanți, dar niciodată nu a fost întrebată și diaspora.

Diaspora occidentală a R. Moldova este formată aproape în totalitate de cetățeni ai Românie, deși acest lucru nu implica automat un vot pentru Unire la un potențial referendum.

60m.ro – Știri de ultimă oră și ultimele știri online

Victoria Nuland s-a întâlnit cu Zelenski: Putin nu este sincer în privința discuțiilor despre pace

Președintele rus Vladimir Putin nu este sincer în privința discuțiilor de pace cu Ucraina în acest moment, a declarat sâmbătă subsecretarul american pentru afaceri politice, Victoria Nuland, după ce s-a întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski și cu alți înalți oficiali ucraineni la Kiev, conform Mediafax.

Nuland a vizitat Ucraina pentru a-și arăta sprijinul într-un moment în care Rusia încearcă să distrugă infrastructura energetică a țării, relatează Reuters.

„Diplomația este, evident, obiectivul tuturor, dar trebuie să ai un partener dispus să accepte. Și este foarte clar, fie că este vorba de atacurile energetice, fie că este vorba de retorica de la Kremlin și de atitudinea generală, că Putin nu este sincer sau pregătit pentru asta”, a declarat ea reporterilor.

Președintele american Joe Biden a declarat joi că este pregătit să vorbească cu Putin dacă liderul rus este interesat să pună capăt războiului. Dar ideea a eșuat rapid când Kremlinul a spus că Occidentul trebuie să recunoască anexarea declarată de Moscova pentru patru regiuni ucrainene. Această reacție din partea Rusiei, a spus Nuland, a arătat „cât de neserioși sunt” rușii.

Nuland s-a întâlnit, de asemenea, cu Andriy Yermak, șeful Administrației lui Zelenski, care și-a exprimat mulțumirea pentru ajutorul de miliarde de dolari pe care Washingtonul s-a angajat să-l acorde Ucrainei.

„Victoria Ucrainei, de care suntem siguri, va fi victoria noastră comună”, i-a spus Zelenski, citat de biroul acestuia, lui Nuland.

60m.ro – Știri de ultimă oră și ultimele știri online