Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis sâmbătă, 24 decembrie 2022, un mesaj cu prilejul Crăciunului.
Vă prezentăm în continuare textul mesajului:
„Să întâmpinăm Nașterea Domnului cu bucurie și cu credință – bucuria de a-i simți aproape pe cei dragi și credința în forța mântuitoare a compasiunii și a solidarității.
Spiritul acestor Sfinte Sărbători să ne lumineze sufletele, să ne inspire să îi ajutăm pe cei care au nevoie de sprijin și să ne aducă împreună, pentru că doar uniți suntem mai puternici.
Dăncilă, atac devastator: Ciolacu e total la ordinele lui Iohannis. Va candida la Cotroceni
Marcel Ciolacu și PSD sunt complet la ordinele președintelui Klaus Iohannis și execută orbește tot ce comandă acesta, afirmă fostul lider pesedist Viorica Dăncilă, în emisiunea lui Ionuț Cristache de la EvzPlay. Fostul premier spune că Ciolacu e șantajat inclusiv cu dosarul său de fals revoluționar și că își pregătește minuțios candidatura la Cotroceni, în pofida dezmințirilor sale.
În interviu, Dăncilă a dezvăluit cum a fost sabotată în campania prezidențială de către grei ai PSD, nominalizîndu-i pe Marcel Ciolacu și Paul Stănescu, despre care afirmă că sunau în teritoriu la primarii PSD și le cereau să-i dea jos afișele electorale. Asta, în ciuda faptului că Marcel Ciolacu a fost chiar cel care a propus candidatura ei la prezidențiale, în 2019, în Comitetul Executiv.
”Nu mi-am imaginat că există asemenea oameni pentru care scaunul e mai important decît destinul România și al românilor. Să nu uităm că aceiași oameni au fost cei care au contribuit la trecerea moțiunii de cenzură (care a dărîmat guvernul său n.n.). Eu nu acuz PNL, ei și-au făcut datoria. Ceea ce m-a nemulțumit a fost că cei din partidul pe care îl conduceam au ajutat ca să treacă moțiunea”.
”Au făcut asta sub oblăduirea dlui.Iohannis, știu că dl.Ciolacu se supune și acum cerințelor dlui.președinte Iohannis. Aducerea PSD la guvernare îi conferă (lui Iohannis n.n.) liniște deplină, 70% în parlament, ascultă toată lumea ceea ce spune, Marcel Ciolacu îi e supus total, deci coordonează atît activitatea parlamentului cît și a guvernul și pe cea prezidențială. A fost un calcul electoral care l-a liniștit foarte mult, e mulțumit cu tot ceea ce se întîmplă” mai spune Dăncilă.
Fostul premier a punctat și bizareria comisă de PSD, care îl acuză permanent pe ministrul Energiei, Virgil Popescu, dar moțiunea simplă împotriva lui nu a trecut pentru că PSD s-a opus. ”Se contrazic singuri. Cred că vor avea candidați separați la prezidențiale” a spus Dăncilă.
”Ciolacu va candida. Dacă ne uităm la modul în care se poziționează în ultima vreme e clar că urmărește o candidatură. Vedem că apar fotografii cu el singur, că iese la comunicare publică de pe poziții de forță, ca și cum ar fi premier, din aceste lucruri se vede că își pregătește candidatura la Cotroceni”. ”În PSD sunt foarte multe nemulțumiri”, mai spune Dăncilă, ”sunt primari care nu mai pot ieși pe stradă, îi întreabă lumea de pensii, de facturi…. Toate aceste lucruri sunt rezultatul măsurilor care se iau la nivel guvernamental, la nivelul coaliției” afirmă ea.
”Ciolacu premier va fi o calamitate pentru România, Ați văzut modul său de abordare, modul în care se poziționează și să nu uităm că la dl.Ciolacu singura meserie a fost cea de politician” spune Dăncilă.
Vorbind despre candidaturi la Cotroceni, fostul premier spune că ”Dl.Geoană ar putea candida la președinție, dar nu din partea PSD, pentru că dl.Ciolacu nu va fi niciodată de acord cu candidatura dlui.Geoană, își dorește să candideze dînsul. Doar dacă vine vreun ordin, avînd în vedere că ai noștri sunt foarte supuși”. (B.T.I.)
Nivelul de lăcomie şi foamea de putere este atât de mare încât unii vor „să-şi consume chiar şi vecinii”, a spus papa Francisc, într-o aluzie aparentă la războiul din Ucraina şi la alte conflicte, transmite Reuters.
Francisc, care sărbătoreşte al zecelea Crăciun al pontificatului său, a prezidat o slujbă solemnă în ajunul Crăciunului în Bazilica Sfântul Petru. A fost prima dată când au participat mii de credincioşi, după anii în care asistenţa a fost limitată din cauza COVID. Alte mii s-au aflat afară, în Piaţa Sfântul Petru, într-o noapte relativ caldă.
Aşa cum s-a întâmplat în ultimele luni, o afecţiune la genunchi l-a împiedicat pe Francisc să stea în picioare perioade lungi de timp, astfel că a delegat un cardinal ca principal celebrant la altarul celei mai mari biserici din creştinătate.
De la invazia Rusiei în ţara vecină, în februarie, Francisc s-a pronunţat împotriva războiului la aproape fiecare eveniment public, cel puţin de două ori pe săptămână, denunţând ceea ce el a numit atrocităţi şi agresiune neprovocată.
El nu a menţionat în mod special Ucraina, scrie Reuters.
”Ca întotdeauna, principalele victime ale acestei lăcomii umane sunt cei slabi şi vulnerabili”, a spus el, denunţând „o lume avidă de bani, putere şi plăcere…”.
”Mă gândesc în special la copiii care sunt devoraţi de război, sărăcie şi nedreptate”, menţionând, de asemenea, „copiii nenăscuţi, săraci şi uitaţi”.
Făcând o paralelă între pruncul Iisus, născut într-o iesle, şi sărăcia din zilele noastre, Papa a spus: „În ieslea respingerii şi a disconfortului, Dumnezeu devine prezent. El vine acolo pentru că acolo vedem problema umanităţii noastre: indiferenţa cauzată de goana lacomă după posesie şi consum”.
La începutul acestei luni, Papa i-a îndemnat pe oameni să cheltuiască mai puţin pentru sărbătorile şi cadourile de Crăciun şi să trimită diferenţa ucrainenilor pentru a-i ajuta să treacă iarna.
Papa a împlinit săptămâna trecută 86 de ani şi, în afară de afecţiunea de la genunchi, pare să aibă o stare generală de sănătate bună.
Duminică, el va rosti binecuvântarea şi mesajul „Urbi et Orbi” (către oraş şi lume) de la balconul central al Bazilicii Sfântul Petru, în faţa a zeci de mii de oameni care se vor afla în piaţă.
Naşterea Domnului (întruparea Fiului lui Dumnezeu), sărbătorită în Biserica Ortodoxă la 25 decembrie (după calendarul gregorian) sau la 7 ianuarie (după calendarul iulian), face parte din cele 12 sărbători domneşti (sau praznice împărăteşti) ale Bisericii Ortodoxe, a treia mare sărbătoare după cea de Paşti şi de Rusalii.
Mesia Hristos a venit pe pământ cu o fire străină de a Sa, adică cu fire omenească, în cetatea Betleemului (Beit Lehem – Casa pâinii), care se află la o distanţă de 7 km de Ierusalim.
În oraşul natal al regelui David, s-a săvârşit marea taină a dreptei credinţe: „Dumnezeu S-a arătat în trup, S-a îndreptat în Duhul, a fost văzut de îngeri, S-a propovăduit între neamuri, a fost crezut în lume, S-a înălţat întru slavă” (I Tim. III, 16).
Peştera care, după tradiţie, este locul unde a venit pe lume Iisus Hristos se află pe o colină din partea de est a oraşului. Sfinţii împăraţi Constantin şi mama sa Elena au înălţat aici, în anul 330, o biserică, care ulterior a fost restaurată de împăratul Iustinian (527-565). Este cea mai veche biserică din Ţara Sfântă. Sub altarul acestui aşezământ se află peştera naşterii Domnului, intrarea în acest spaţiu se face prin partea de nord şi cea de sud a altarului.
Naşterea Domnului, eveniment unic în istoria omenirii, s-a petrecut pe vremea regelui Irod cel Mare, care domnea peste Galileea (Nazaretul) şi Iudeea (unde era Betleemul). Amândouă regiunile făceau parte din Imperiului Roman şi erau guvernate de către un procurator. Imperiul era condus de Octavian Augustus (27 î.Hr-14 d.Hr), reorganizator al administraţiei şi armatei romane.
În acea perioadă, a fost dispusă de autorităţi organizarea unui recensământ, fiecare trebuind să meargă în cetatea lui de origine pentru a se declara. Printr-un astfel de procedeu se stabilea o bază de date pentru impozitarea populaţiei şi a terenurilor.
Potrivit Sfintei Scripturi şi Sfintei Tradiţii, mergând cu Iosif de la Nazaret la Betleem, spre a împlini porunca autorităţilor, Sfânta Fecioară Maria a născut pe Iisus, într-un staul de animale de la marginea cetăţii.
Acolo, la marginea câmpului, în noaptea sfântă, îngerul a vestit păstorilor Naşterea Mântuitorului lumii. Tot atunci şi tot acolo, în pragul colibei în care se afla pruncul sfânt, s-au oprit cei trei magi din lunga lor călătorie, spre a lăsa, lângă copilul sărac, daruri împărăteşti: aur, smirnă şi tămâie.
Naşterea Domnului, numită şi Crăciunul, pare a fi cea dintâi sărbătoare specific creştină, dintre cele ale Mântuitorului, dar nu este tot atât de veche ca Paştile (Învierea Domnului) sau Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile).
Despre vechimea sărbătoririi Naşterii Domnului, Sfântul Ioan Gură de Aur spune că în vremea sa (în cea de-a doua jumătate a secolului al IV-lea), sărbătoarea era cunoscută numai de câţiva ani, dar ea strălucea prin cinstirea care i se dădea.
Marele părinte al Bisericii spune însă că Naşterea Domnului ar putea fi numită sărbătoare nouă şi veche. Nouă, pentru că ea se făcuse cunoscută de puţin timp; veche, pentru că era trăită cu aceeaşi intensitate ca sărbătorile mai vechi (Paştile sau Rusaliile).
Pentru a întări spusele sale, Sfântul Ioan Gură de Aur citează din Faptele Sfinţilor Apostoli cuvântul învăţătorului de Lege iudaică, Gamaliel, adresat sinedriului. Gamaliel era conducător al unei celebre şcoli rabinice şi membru în sinedriu (instituţie evreiască care avea funcţie de conducere religioasă şi politică). El a cerut cu autoritate şi argumentat să nu mai fie urmăriţi şi prigoniţi apostolii lui Hristos.
„Şi acum zic vouă: Feriţi-vă de oamenii aceştia şi lăsaţi-i, căci dacă această hotărâre sau lucrul acesta este de la oameni, se va nimici; Iar dacă este de la Dumnezeu, nu veţi putea să-i nimiciţi, ca nu cumva să vă aflaţi şi luptători împotriva lui Dumnezeu”, spunea cărturarul evreu. (Fapte 5; 38-39)
Tot la fel se va întâmpla şi cu praznicul Naşterii Domnului, spune profetic Sfântul Ioan Gură de Aur, când va fi mai mult cunoscut, se va bucura de o cinste mult mai mare. (surse: „Predici la praznice împărăteşti şi la sfinţii de peste an”, arhimandrit Ilie Cleopa, 1996; „Arheologie Biblică”, Ed. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, pr. prof. dr. Dumitru Abrudan, diac. Prof. dr. Emilian Corniţescu, 1994).
Peste 700.000 de români îşi sărbătoresc, duminică, onomastica, de sărbătoarea Naşterii Domnului – Crăciun.
Potrivit Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor, este vorba despre 381.486 de bărbaţi şi 322.784 de femei.
Dintre bărbaţi, cei mai mulţi poartă numele Cristian – 327.275.
Alte prenume derivate sunt: Christian – 7.870, Cristi – 11.712, Cristinel – 31.247, Crăciun – 2.480, Crăciunel – 321, Crăciunică – 8, Kristian – 573.
La femei, cel mai întâlnit este Cristina – 287.235 de persoane.
Mai sunt sărbătorite şi persoanele care se numesc: Cristiana – 27.165, Cristinela – 758, Crăciuneasa – 1, Crăciunică – 45, Crăciuniţă – 132, Kristiana – 176, Kristina – 756, Krisztina – 6.516.
Toate cele care ni s-au dat au fost puține sau n-au fost de ajuns. Prin alte Sărbători ale Nașterii Domnului fără zăpezi am mai trecut. Cu politicieni nesuferiți, proști și gomoși, la fel, fără să-i băgăm în seamă, am mai colindat.
Dar așa sărbători ale Crăciunului apăsate de apropierea războiului n-au mai cunoscut decît părinții și bunicii noștri. Prețurile au sărit ca în vremuri de încercuire, curentul este mai scump și gazul metan este cheia unei dispute planetare, la care sunt legate și caloriferele noastre de pe hol și din bucătărie.
Pericolele cresc vertiginos, iar valorile morale se prăbușesc la genunchiul broaștei. În vremuri grele, instinctul de supraviețuire bate morala. Puterea este mai crudă și nu are simțul vremelniciei.
Zvonurile, veștile și poveștile se amestecă de parcă am trăi cu toții într-o gară aglomerată în prag de sărbători. Fiecare așteaptă un tren care întîrzie și nimeni nu dă semne că are timp de grija celuilalt. Importantă este numai destinația lui.
Este un Crăciun cu lumini mai sărace, cu multe porți închise, cu colindători mai puțin voioși și cu o ploaie care îngreunează căciulile colindătorilor și sufletele gazdelor.
Iar mesele nu sunt atît de încărcate. Crăciunul săracilor este mai greu ca niciodată. În Sărbătoarea Creștinătății se simte un tremur. Parcă o umbră sau o teamă pentru ziua de mîine ar fîlfîi peste noi.
România nu este în război, dar nici nu este străină și departe de el. Atîția soldați și atîta armament străin pe teritoriul țării noatre n-au mai fost de pe vremea rușilor rămași după Războiul împotriva lui Hitler. Acum războiul se duce împotriva lui Putin și a Rusiei. S-a schimbat doar direcția. Așa-i pe la noi. Mereu vin și trec trupe.
Execuția cuplului Ceaușescu în 25 Decembrie 1989 obligă Justiția la o condamnare oficială, în principal pentru perspectiva legalității în statul român european.
Tot dezastrul ulterior execuției a fost creat de o forță cu adevărat incontrolabilă, instalată ca dimensiune ocultă a României, blocând până astăzi accesul la democrație și adevăr public.
Românii au devenit din captivi ai sistemului totalitar exteriori condiției de cetățeni în înțeles constituțional. Cele peste 5 milioane de emigranți, și refacerea statului de funcționari politruci, inutil și agresiv, arată fața “schimbării” survenită inclusiv după integrarea în UE.
Execuția din 1989 s-a petrecut pe fondul diversiunii instituțiilor specializate aflate în păienjenișul tranzacțiilor prin relațiile externe.
Execuția cuplului Ceaușescu a continuat o putere care, prin toți președinții, a stabilit un parcurs aflat sub controlul unui singur om, funcția de dictator nefiind încă anulată
Revoluționarii din 1989, categorie incertă și artificioasă, garantând implicit privilegiile abuzului prin instituții anexe, mențin România într-un moment critic imposibil de depășit prin rețetele KGB-iste.
Chinese
French
German
Italian
Japanese
Korean
Russian
Spanish
RADARDEMEDIA
Octavpelin's Weblog 
Comentarii recente