Alina Mungiu-Pippidi, despre dezastrul Schengen: A fost o dovadă de crasă incompetență din partea autorităților românești
Alina Mungiu-Pippidi afirmă că eșecul României la Schengen este „o dovadă de crasă incompetență din partea autorităților românești”, precizând că „degeaba ne dă cineva un loc la masa unde se iau deciziile, dacă tu nu știi regulamentul de vot”.
„Eu am o interpretare oarecum diferită a ceea ce s-a întâmplat, fiind evident de aceeași părere cu toată lumea că e o formă de ipocrizie la mijloc pentru că am fost respinși. Găsesc în același timp că suntem foarte slab europeni, foarte necalificați europeni. Degeaba ne dă cineva un loc la masa unde se iau deciziile, dacă tu nu știi regulamentul de vot și nu știi cum se construiesc majoritățile unde se iau deciziile.
Ce am văzut noi, a fost o dovadă de crasă incompetență din partea autorităților românești. O decizie de acest gen necesită unanimitate. Câtă vreme asemenea decizii necesită unanimitate, câtă vreme imigrația este cel mai sensibil subiect pe agenda europeană, câtă vreme nu există un alt fel să te pronunți față de imigrație când ai alegeri, ceea ce ni s-a întâmplat acum cu Austria ni se poate întâmpla cu orice altă țară în care există un segment semnificativ de populație care nu vrea să aibă migranți”, a spus Mungiu-Pippidi.
Nu funcționează UE atâta vreme cât un populist are niște alegeri și găsește o problemă ca să ne blocheze
„A ne concentra numai asupra Austriei și a relațiilor noastre cu Austria este o eroare. Suntem în situația asta pentru că o asemenea decizie poate fi blocată de un singur stat membru. Aici este problema. Nu funcționează UE atâta vreme cât un populist are niște alegeri și găsește o problemă ca să ne blocheze.
Aceste încercări de a reforma, de a reduce domeniile în care să poată fi exercitat dreptul de veto a fost blocat mai ales de țările din Europa de Est, cu noi în frunte. Actualul sistem de vot paralizează Europa. Orice populist care are alegeri undeva ține ostatică Europa”, a continuat politologul român.
Iohannis, tratat ca o cârpă: Ambasadorul Austriei în România nu a participat la întâlnirea cu preşedintele
Ambasadorul Austriei în România nu a participat, marţi, la întâlnirea preşedintelui Klaus Iohannis cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene acreditaţi în România, în locul acesteia fiind prezent un adjunct, au precizat surse oficiale pentru News.ro.
Preşedintele Klaus Iohannis a avut, marţi, o întâlnire cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene acreditaţi în România, care a avut loc la Hotel Athénée Palace Hilton.
Ambasadoarea Austriei, E.S. Dna. Adelheid FOLIE nu a participat la eveniment, fiind reprezentată de un adjunct, au precizat sursele. Şeful statului a dat, luni seară, la Palatul Cotroceni, prima reacţie după votul de respingere a aderării României în Schengen. Preşedintele a arătat că a fost dezamăgit şi supărat după ce a primit rezultatul acestui vot.
”Această dezamăgire şi supărare vine din faptul că noi de 11 ani ne străduim, negociem şi sperăm să intrăm cu drepturi depline în spaţiul Schengen – noi, românii, după ce în decursul acestui an care se apropie de final, am avut câteva reuşite notabile”, a spus şeful statului.
”Acest vot, chiar dacă m-a supărat sau dezamăgit, nu mă va face să dau înapoi. Personal, voi rămâne foarte conectat şi sunt hotărât să duc lucrurile mai departe până când România va deveni membru Schengen. Voi ridica această problemă cu certitudine în Consiliul European. Vor fi dezbateri, diferite opinii, dar un nou vot va fi când se întruneşte din nou Consiliul JAI, iar din datele pe care le am e greu de crezut că se va schimba prea curând opinia din partea austriaca, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să discutăm în continuare. Eu voi duce lucrurile mai departe şi sunt convins că vom găsi soluţii şi pentru această problemă. Pe mine o supărare sau o frustrare de acest tip nu m-a oprit niciodată pentru a face ceea ce e mai bine pentru comunitatea care m-a ales şi mă voi implica total”, a mai spus preşedintele Iohannis.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunţat, vineri, că a chemat în ţară, pentru consultări, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României în Austria, Emil Hurezeanu, ”un gest politic care subliniază poziţia României de dezacord ferm cu conduita Austriei şi indică decizia de diminuare a nivelului actual al relaţiilor cu acest stat”.
”Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează că, având în vedere poziţia Austriei de a vota negativ Decizia privind aderarea României la spaţiul Schengen în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 8 decembrie 2022, din dispoziţia ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Austria, Emil Hurezeanu, a fost chemat în ţară pentru consultări”, a transis, vineri, MAE, într-un comunicat de presă.
Potrivit ministerului, conducerea Ambasadei României la Viena va fi asigurată la nivel de însărcinat cu afaceri ad interim.
”Sunteți un președinte ticălos care și-a trădat și înșelat electoratul. Nu aveți niciun pic de credit. Aveți o singură realizare: alianța USL. E greu de crezut că sunteți capabil de rafinamente diplomatice sau de leadership. Sunteți însă capabil de șmecherii. Atât” a scris artistul Tudor Chirilă pe pagina de Facebook a președintelui Klaus Iohannis, drept comentariu la o postare a acestuia în care se angajează să lupte pînă la capăt pentru admiterea României în Schengen.
În scurt timp, comentariul lui Chirilă a strîns cca.1,5 mii de likeuri, la concurență strînsă cu postarea lui Iohannis în sine.
România fără lideri: lui Marcel Ciolacu îi e rușine să recunoască unde a lucrat până la 37 de ani
România rămâne în urmă, pentru că liderii ei sunt slabi și pentru că sistemul politic actual încurajează o contraselecție programatică.
Nu doar poarta Schengen trântită din nou în nasul Bucureștiului i-a enervat pe români, ci și neimplicarea politicienilor autohtoni, absența lor din peisajul internațional, accesul lor de optimism inițial, neînsoțit de un efort ulterior, incapacitatea lor de a negocia de la egal la egal cu Occidentul.
De ce-ar fi liderii români mai slabi decât cei din Vest? Fiindcă se tem să pună interesele țării pe tapet? Fiindcă nu știu cum să se bată pentru obiectivele României? Sunt doar slab pregătiți sau, poate, le lipsește cumva și vâna națională? Nu au anvergura necesară, se pierd cu firea în divanurile europene, sunt prea timizi și se lasă luați de val sau pur și simplu au alte interese? Poate că e vorba despre toate aceste lipsuri comasate, care converg în cele din urmă către un eșec total.
Marii lideri ai României nu și-au schimbat programul standard, nu au făcut nicio fandare în plus, niciun efort suplimentar în lunile care au precedat decizia referitoare la lărgirea Schengen: președintele Klaus Iohannis a părut să se consoleze destul de repede cu semnalele primite din cancelariile vestice, premierul Nicolae Ciucă nu e destul de pregătit să se ocupe de politică externă iar liderul PSD, care se încălzește pe margine pentru preluarea fotoliului de șef de guvern, a părut să ignore subiectul.
Niciunul dintre aceștia nu a debordat de energie și entuziasm în încercarea de a demonstra că România aduce cu ea o plus-valoare importantă în Schengen. Niciunul nu a transpirat schimbând avioane, costume, cămăși și cravate în întâlniri nesfârșite, care ar fi putut influența rezultatul final. Cu toții s-au lăsat în seama fatalității, ca și cum n-ar avea idealuri naționale, ci doar mici obiective personale.
Klaus Iohannis se apropie de finalul celui de-al doilea mandat și nu are încă nicio realizare de anvergură. Președintele și-a pregătit o trambulină personală, dar nu a lucrat prea mult la azimutul țării, mai ales că a fost nevoit ani de zile să-și rezolve acuzațiile legate de imobilele din Sibiu. Premierul Nicolae Ciucă este incomodat de verdictul de plagiat, pe care a încercat să-l ajusteze cu ajutorul amicilor din Justiție, și pregetă să se ocupe de agenda internațională, iar șeful social-democraților Marcel Ciolacu ar putea să fie tras înapoi de complexele de inferioritate pe care le încearcă în fața liderilor socialiști de pe continent. În vreme ce fostul general devenit prim-ministru se teme să spună că a greșit scriindu-și pe genunchi doctoratul, lui Marcel Ciolacu îi e rușine să recunoască unde a lucrat până la 37 de ani sau să descrie împrejurările în care a ajuns doctorand la Academia Națională de Informații.
Liderii români au o educație modestă, vin din lumi crepusculare, în care mereu există detalii compromițătoare și câte ceva trebuie ascuns. Președinții români din ultimii 30 de ani au avut mereu puterea pe care le-a dat-o Sistemul. Ion Iliescu, format la școala sovietică, a cerut în decembrie 1989 ajutor de la fostul său coleg Mihail Gorbaciov, pe Emil Constantinescu a încercat să-l implice un colonel de la Ministerul de Interne într-o operațiune de trafic de țigări, Traian Băsescu s-a dovedit a fi fost informator al Securității. Elita politică autohtonă a avut mereu probleme de credibilitate. Ani de zile, parlamentul a fost înțesat de colaboratori și chiar ofițeri care au lucrat pentru Departamentul Securității Statului înainte de 1989. Deși, după aderarea României la NATO, serviciile secrete au fost curățate de cei formați în perioada lui Ceaușescu, multe dintre metodele anterioare au continuat să fie folosite de profesioniști actuali.
Absența încrederii în liderii politici ai țării vine însă în urma prestației lor precare și a circumstanțelor tenebroase din biografiile lor. Mersul înainte al țării nu a avut loc datorită eforturilor acestor politicieni, ci, poate, uneori, chiar împotriva lor. Echilibrul în care s-a aflat România ține cumva de noroc și s-a format în afara politicului, fiindcă electoratul a luat-o în ultimii 15 ani mult înaintea clasei politice. Spre deosebire de liderii autohtoni, cei patru milioane de români care au plecat în Occident și care au consolidat poziția pro-Vest au fost nevoiți să învețe din greu și să muncească din greu. Lumea lor a fost dură și n-ar fi făcut față cu metodele de parvenire folosite de Ciucă, Ciolacu sau chiar Iohannis.
România rămâne în urmă pentru că liderii ei sunt slabi, pentru că sistemul politic actual permite o contraselecție programatică. Peisajul celor mai importanți oameni în stat scoate în evidență că România e condusă de bărbați fără țeluri importante, incapabili să formuleze ținte mari pentru România, fără planuri serioase, fără să aibă capacitatea de a învăța din mers și fără principii morale care să le ghideze cariera.
Marius Ghilezan: Manifest pentru un Commonwealth balcanic
Toată lumea vorbește despre Shengen, dar puțină lume știe cum în iunie 1985, cinci lideri europeni, în timpul unei croaziere pe Moselle (un fel de Jiu, între Franța și Germania), au pus la cale o uniune vamală, fără restricții, cu liberă circulație a oamenilor și a mărfurilor. Aceeași acțiune s-ar putea repeta pe Dunăre sau Marea Neagră. De partea noastră e istoria.
De atunci, conceptul filosofic al volatilității frontierelor avea să prindă cheag în dreptul civil internațional. Dar noi și Bulgaria nu putem face un Shengui? Sau un Ro-Bulg la Calafat sau, de ce nu, la Sulina?
Convenția de la Viena cu privire la dreptul tratatelor permite o uniune regională. În loc să ne tânguim sau, mă rog, să ne tăguim furia și să lansăm belzebute boicoturi, mai efficient ar fi să punem presiune pe autorități să invite liderii Greciei, Ungariei, Serbiei, Bulgariei – pe un yacht sau un hotel plutitor – și să nu se dea jos până ce nu perfectează o uniune sau o confederație regională, așa cum visa Regina Maria.
Articole relaționate
“Dacă Dunărea n-aveam, Jiul Dunăre-l făceam…”
“Dacă Dunărea n-aveam, Jiul Dunăre-l făceam”, parcă așa cânta rapsodul “Muică, suntem un neam.” Dar avem și Dunăre și Mare. Cât despre semnificația Sulinei, politrucii o știu doar din “Toate pânzele sus” sau din memoriile lui Jean Bart, dar că Sulina a fost un Schengen avan la letter, n-au de unde să știe, pentru că manualul de istorie nu tratează subiectul.
Când Marea Britanie a suferit de o gravă criză a cerealelor, în anul 1856, puterile europene au înființat Comisia Europeană a Dunării, brațul de mijloc al Dunării fiind decolmatat și transformat într-un canal navigabil.
Pictură: Farul de la Sulina, Trandafir Marian
La fel ca mica localitate Schengen din Luxemburg, devenită azi o atracție turistică și un mare exportator de vinuri, așa și Sulina în trecut, beneficiară a Războiului Crimeei. Dintr-un sat pescăresc, în care trăiau o mie de locuitori, permanent terorizați de pirații ascunși în smârcurile Deltei, odată cu înființarea Comisiei Europene a Dunării, s-a transformat într-un oraș în care se vorbeau toate limbile europene. O simplă incursiune prin cimitir, vă convinge despre pluralismul de culturi, urmărind înscrisurile aproape șterse de pe crucile nu prea îndepărtate de celebrul far, care l-a inspirat pe Jean Bart. Sulina a fost unul dintre primele orașe europene, care a beneficiat de ceea ce azi numim fonduri structurale și de coeziune.
Atunci, când există tradiție, o bună vecinătate, relații durabile, se pot cimenta ușor noi acorduri de cooperare.
Românii sunt apreciați în Balcani. Liderii pot lua inițiativa. Asta dacă nu sunt constrânști de obediențe străine
Europa occidentală se tot îndepărtează de rudele sărace din est. Nevoile și neamul, cum ar zice poetul, ne îndreptățesc să cerem elitelor o bună reprezentare internațională.
Românii sunt mari călători. Știu cât de apreciat e poporul român în Balcani. De ce să nu profităm de simpatie, de ce să nu fim primii cu o astfel de inițiativă?
Puțină lume știe că la începutul domniei lui Ferdinand, Parlamentul bulgar i-a cerut să preia și Coroana statului riveran Dunării. Grijile primului război mondial l-au făcut pe Suveranul român să nu accepte.
După Conferința de Pace de la Paris, Regina Maria și-a legat prin căsătorii familia de casele domnitoare din Austria, Serbia, Grecia. Visa la un Commonwealth balcanic.
Feng shui-ul geopolitic impune spargerea oglinzilor din cancelariile occidentale, după principiul lui Alexandru Lăpușneanu: “Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau.”
Cum să mai iei înapoi ceva ce ai dăruit?
Zilele acestea, românii s-au înfuriat tare, dar am descoperit prea puține idei aplicabile. Renegocierea contractului Petrom-OMV se impune, încă din 2014. E justă cererea celor aproape un milion de români, ca statul să-și ia înapoi Petromul. Dar ce să mai iei, în condițiile în care statul român i-a dăruit Fondului Proprietatea 20 %, controlat de fostul ambasador Mark Gitenstein (poreclit portofelul lui Joe Biden)? Statul mai are doar 20%. Adrian Năstase explică aici. Trimisul hegemonului a vândut partea lui de acțiuni. Mai putem lua praful de pe tobă, dar agitația e mare.
Argumentul neprimirii României și Bulgariei în Shengen din cauza migrației excesive e pueril, chiar de râsul gâștelor care și-au muscat limba. Occidentul poate fi mințit, o dată, de două ori, de trei ori, dar nu de mii de ori.
Austria a jucat rolul de proxy al Olandei în această tragicomedie. De aceea, administrațiile de la București și Sofia sunt îndreptățite să dea cu pumnul în masă. Dar cum? La un refuz atât de categoric trebuie o decizie care să le strice Feng Shui-ul de Crăciun.
De ce nu ne-a ajutat Partenerul strategic?
Țărilor de Jos, cum li se spun ducatelor olandeze, nu le convin ca majoritatea mărfurilor din Europa, de proveniență chinezească, să fie descărcate în Pireu, un port administrat de o companie din China. Iar apoi să o ia pe calea rutieră prin Bulgaria și România. Dacă ar exista o astfel de rută, portul din Rotterdam ar rămâne ca-n picturile lui Paul Signac, sărăcăcioase.
Croația a avut o bonificație, pentru că s-a predat total Germaniei. Și mai e și catolică. România a depășit PIB-ul Greciei, economia Bulgariei depinde de agențiile de turism străine, Serbia are o bună relație cu China, iar România a înflorit PIB-ul Austriei, o țară de mâna a treia a Europei, înainte de 1989.
Ce se vor face diplomații români, după 15 decembrie 2022, când vor trece printr-o altă provocare? Kosovo își va depune cererile de aderare la UE și de integrare în NATO. Până acum, guvernul român nu a recunoscut independența secesionistei regiuni din vestul Serbiei. Mai are sens să ne mai întrebăm de ce a fost hăcuită Iugoslavia? De către cine? Putin e, bineînțeles, de vină.
Deci?
Se închiriază una bucată navă, se fac mise en place-urile și se crează o agendă de lucru cu acțiunile viitoare. Ce mare scofală că se iau decizii, fără a fi consultate verzele de Bruxelles? Un act de demnitate. Nu ne pot azvârli dincolo de Balcani.
VOCILE LUMII
Cozmin Gușă
Specialist în geopolitică
“De ieri noapte sârbii au ajuns la granița cu Kosovo, Iosefina Pascal ne-a informat că a început să se tragă, iar azi vor ajunge acolo 1000 de militari NATO din trupele KFOR. Tăcerea americanilor legată de România pe subiectul Schengen, respectiv susținerea Croației, pot apărea acum ca fiind dictate de interesele militare ale SUA, prin generarea acestui nou focar de război lângă noi, ce fusese prevestit în emisiunile GOLD FM din ultimele luni”, a scris ieri Cozmin Gușă.
Manfred Weber se spală pe mâini: Veto-ul Austriei a fost o greșeală. România nu se află pe ruta imigranților ilegali
Șeful PPE, Manfred Weber, a declarat marți, în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, în ședința dedicată refuzului Austriei de a accepta aderarea României și Bulgariei în spațiul Schengen:
„Veto-ul de saptamana trecuta a fost o greseala si cu totii resimtim frustrare cand vorbim despre aceasta eroare. Ma refer la respect. Romania si Bulgaria au aratat ca infaptuiesc control corect la frontiere. Romania, in privinta refugiatilor din Ucraina, a avut realizari extraordinare si trebuie sa recunoastem aceste lucruri.
In vreme de razboi trebuie sa dam dovada de unitate, extinderea Schengen ar fi insemnat ca credem in noi si credem in ce avem impreuna ca europeni.
Da, exista o problema cu migratia ilegala si centrele din Austria sunt pline, si trebuie combatuta migratia ilegala, nu exista niciun dubiu, dar vom face asta mai bine impreuna. Romania si Bulgaria nu sunt de vina pentru cifrele acestea mari de migranti. Cifrele Frontex arata ca cele doua state nu se regasesc pe ruta Balcanilor de Vest. Mai repede ar trebui sa vorbim de Ungaria, pentru ca Viktor Orban si-a deschis granitele.
PPE sustine Romania si Bulgaria, veto-ul a fost gresit si cetatenii romani si bulgari se pot baza pe sprijinul nostru”.
Le Monde: Armata franceză se confruntă cu o provocare logistică în România. Tabăra de la Cincu nu are infrastructura necesară pentru a găzdui atât de mulți militari și echipamente
Cum să găzduiești și să hrănești peste o mie de soldați într-un loc fără apă și electricitate, departe de orice aglomerație și fără nicio clădire în care să se adăpostească?
Aceasta este provocarea logistică cu care se confruntă armata franceză de la Cincu, România, unde au fost trimise mai multe regimente franceze după atacul asupra Ucrainei de către Rusia, pentru a întări apărarea flancului estic al Alianței Atlantice.
Plecând în grabă după 24 februarie, forțele franceze au staționat mai întâi la baza aeriană Constanța, de lângă Marea Neagră, unde se află 3.000 de soldați americani, dar acest lucru s-a dovedit rapid prea puțin pentru nevoile lor. România a propus apoi statului major francez să se stabilească în centrul țării, în Transilvania, unde are un centru de pregătire de 50 de kilometri pătrați. Un „loc de joacă” ideal pentru vehiculele blindate franceze, care pot executa astfel exerciții de tragere.
Șase cisterne cu apă pe zi
Folosită ocazional de armata română, tabăra Getica din Cincu nu dispune de infrastructura necesară pentru a găzdui atât de mulți militari și echipament. Un factor agravant, francezii au fost nevoiți să se așeze pe un deal pe care l-au nivelat parțial, pentru a avea spațiul necesar pentru cele 250 de vehicule ale lor, printre care și treisprezece tancuri Leclerc de 54 de tone.
„A trebuit să înființăm o bază de la zero, pe un teren în pantă, din lut, cu o grosime de până la 7 metri”, a spus comandantul Jean-Pierre, care conduce serviciul de infrastructură a apărării cu sediul la Metz.
Adăpostiți mai întâi în corturi de campanie, militarii s-au mutat treptat din această vară în containere dotate cu dormitoare și băi. Aproape 300 au fost trimise din Franța continentală, dar mai ales din Mali, unde au fost folosite de contingentele Operațiunii „Barkhane”, Franța hotărând să nu le predea autorităților din Bamako, așa cum se întâmplă de obicei la finalul unei operațiuni.
„Au experimentat căldură puternică în Sahel, care a degradat anumite elemente și uneori a provocat infiltrații. Dar sunt în curs de reparare”, asigură comandantul Jean-Pierre. În curând, acoperișurile bungalourilor vor fi acoperite cu prelate pentru a le proteja de intemperii.
Pentru a hrăni cei o mie de oameni prezenți la Cincu, armata are nevoie de treizeci de paleți de mâncare livrați acolo pe săptămână.
„În acest moment, 80% sunt transportați din Franța cu camionul, din motive sanitare. Dar sperăm să folosim în curând economia locală”, explică locotenentul Franck, responsabil cu bucătăria de campanie, parte a grupului de sprijin al bazei de apărare Mourmelon-Mailly (Marne).
Întrucât tabăra Cincu nu este conectată la nicio rețea, șase autocisterne livrează zilnic trupelor 125 de metri cubi de apă. Există o stație mobilă de epurare pentru a o aduce la standardele franceze de sănătate, mai stricte decât cele românești.Alimentarea cu energie electrică este asigurată de unsprezece centrale electrice alimentate cu motorină din Franța. Amplasate în diferite locuri din tabără, ele generează un zgomot de fond permanent cu care militarii spun că s-au obișnuit.
„Cu această capacitate am putea aproviziona întreaga localitate vecină Cincu [aproximativ 1.500 de locuitori].
Este de două ori peste nevoile noastre, dar este strict necesar în cazul unei avarii. Toate generatoarele noastre sunt redundante, pentru că centrul de comandă nu își poate permite să rămână fără curent”, explică sergent-major Sully, de la compania 972 de producere a energiei din Castelsarrasin (Tarn-et-Garonne).
Dar, dincolo de dificultățile de aprovizionare, de frig se tem mai presus de orice militarii francezi din România. Baza franceză de la Cincu se află la 700 de metri deasupra nivelului mării, la poalele Munților Carpați. Temperatura scade în mod regulat la -15°C iarna și ninsorile pot fi abundente aici. Conductele de apă au fost îngropate la mai bine de un metru adâncime și sunt echipate cu încălzitoare electrice pentru a preveni înghețul. În mod similar, în întreaga tabără au fost instalate generatoare de aer cald, alimentate tot cu motorină.
Măsuri de precauție la care au dreptul și vehiculele. Deși au fost concepute pentru a funcționa în Europa Centrală, tancurile Leclerc sunt sensibile la frig, în principal componentele lor electronice. Pentru a evita avariile, o suflantă cu aer cald le va tempera cabina în fiecare noapte, a decis personalul. „Această operațiune ne obligă să redescoperim un know-how pe care puțini dintre noi l-am cunoscut, Franța fiind angajată preponderent în Sahel în ultimii ani”, rezumă locotenent-colonelul Fanny, șeful departamentului național de sprijin dislocat la Cincu, făcând parte din regimentul 121 Montlhéry (Essonne).
Ultima dată când armata franceză a trebuit să facă față acestor condiții a fost în timpul războiului din Kosovo, o misiune mandatată de ONU care datează de la sfârșitul anilor 1990.
Daniel Funeriu: Modul în care a fost făcută debăsificarea de către Klaus Iohannis a fost unul idiot
Fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, a analizat regimul Iohannis din perspectiva resursei umane. „S-a pierdut enorm de multă competență”, este concluzia trasă de Funeriu, care îl acuză pe actualul președinte că a promovat o serie de „nulități” în poziții cheie din statul român.
„Președintele Iohannis a dus o campanie radicală de debăsificare ale cărei rezultate negative se văd azi. Eu însumi am spus de nenumărate ori că schimbarea este esența democrației, că nu poți să faci băsism cu oamenii epocii Iliescu și Iohannism cu oamenii epocii lui Băsescu, deci schimarea era legitimă.
Modul în care a fost făcută debăsificarea a fost unul idiot. S-a pierdut enorm de multă competență. Nu mă includ aici, pentru că eu oricum nu voiam să mai fac parte din conducerea țării în această perioadă, dar mă întreb cât de idiot poți să fii, cât de ne-iubitor de țară și iubitor al propriului nombril, încât să îți bați joc de expertiza unui Miclea, unui Teodor Baconschi, ca să numesc doar doi oameni cu rezultate remarcabile, a căror calitate intrinsecă nu are nimic de-a face cu politica?
Da, schimbă oameni, dar pune în loc unii mai buni, reciclează competența, fie și din spatele cortinei.
La un moment dat, observând cum îi ies toate jocurile politice, mi-am spus că Iohannis se descurcă bine. Doar că jocurile politice te duc la putere. Adevăratul test al unui om de stat este ce face cu puterea. Iohannis nu numai că nu a făcut nimic cu puterea, ci mai mult: promovând o bandă de nulități în poziții cheie, din care nu vor fi ușor scoși, a blocat dezvoltarea* României pentru ani buni.
Un președinte eșuat în propriile-i ambiții mărunte, de om mărunt al unei țări pe care putea să o facă mare dar a ales să o lase măruntă.
Da, ar fi nevoie de un viitor președinte cu anvergură. Dar în acești 10 ani atât de mult au fost ditruse în fibra lor presa, mediul politic, discursul public, ideile din spațiul public, încât cu greu vom putea evita o luptă între personaje fără relief și vânzători de iluzii.
Rămânem cu norocul că sunt suficienți oameni deștepți în țara asta ca să trecem, cum putem, și peste asta.
*nu vă lăsați înșelați de „creșterea PIB-ului”. Creșterea PIB-ului e un lucru bun, dar care arată doar o față a României: cea care îți spune unde pot merge oamenii în vacanță și ce mașini își pot cumpăra. Capitalul uman, însă, e tot mai sărac în epoca Iohannis și pentru a observa asta nu e nevoie decât de puțin bun-simț”, a concluzionat Daniel Funeriu, pe pagina sa de Facebook.
Guvernul fiscalizează bacșișul: Totul va fi trecut pe nota de plată
Camera Deputaţilor a adoptat decizional un proiect de lege iniţiat de fostul senator Eugen Teodorovici care prevede evidenţierea bacşişului pe nota de plată şi pe bonul fiscal, iar sumele care provin din bacşis vor fi distribuite angajaţilor integral şi banii din bacşiş sunt consideraţi venituri cu reţinere la sursă, fără a fi cuprinse în baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale şi nici nu intră în zona de aplicare TVA. Astfel, operatorii economici au obligaţia de a înmâna clientului o notă de plată, în prealabil emiterii bonului fiscal, în care sunt prevăzute rubrici destinate alegerii de către client, a nivelului bacşişului oferit, între 0% şi 15% din valoarea consumaţiei. Prevederile ar urma să intre în vigoare, potrivit prezentei legi, de la 1 ianuarie 2023, iar nerespectarea acestor dispoziţii pot fi sanţionate cu amendă de la 2.000 la 4.000 de lei. Legea merge la promulgare.
Proiectul de lege iniţiat de fostul ministru de Finanţe Eugen Teodorovici modifică ordonanţei Guvernului nr. 10/2015 pentru organizarea Loteriei bonurilor fiscale şi completează ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.
Astfel, propunerea legislativă reglementează definirea bacşişului în vederea evidenţierii acestei sume pe bonul fiscal, cu scopul delimitării clare a acesteia de veniturile încasate de către operatorii economici pentru livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor direct către populaţie şi asigurării fiscalizării bacşişului. Astfel, bacşişul se defineşte ca fiind orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici care desfăşoară activităţi corespunzătoare codurilor CAEN: 5610 – „Restaurante”, 5630 – „Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor”.
Pe 8 noiembrie, cât a fost emis raportul favorabil la proiectul de lege, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, deputatul PNL Bogdan Huţuca arăta că bacşişul poate fi plătit atât cu cardul, cât şi în numerar, la opţiunea clientului.
„În ultimii ani s-a extins plata cu cardul în detrimentul plăţii în numerar. Tocmai de aceea, oferim posibilitatea ca bacşişul să fie plătit de clienţi şi atunci când plătesc cu cardul şi atunci când plătesc în numerar. Dacă clientul este o entitate juridică, atunci el poate înregistra bacşişul ca şi cheltuială de protocol, deductibila in limitele prevăzute de Codul fiscal pentru cheltuielile de acest tip”, explica atunci Huţucă.
De asemenea, legea stabileşte clar că bacşişul astfel reglementat, nu poate fi reconsiderat de către autorităţile fiscale ca venit de tip salarial sau asimilat salariilor, iar in acelaşi timp, în oglindă, nici operatorul economic nu poate înregistra drept cheltuială, distribuirile de bacşişuri către salariaţi. Deci singura sarcină fiscală stabilită de lege asupra acestor sume este impozitul pe venit de 10%
„Prin bacşiş se înţelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici care desfăşoară activităţi corespunzătoare codurilor CAEN: 5610 – «Restaurante», 5630 – «Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor». Bacşişul nu poate fi asimilat, din punctul de vedere al TVA, unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii”, arată un amendament admis la proiectul de lege iniţiat de către deputatul PNL Bogdan Huţucă.
De asemenea, pentru operatorii economici, bacşişul încasat de la clienţi se evidenţiază pe bonul fiscal, indiferent de modalitatea de încasare a acestuia.
„Operatorii economici au obligaţia de a înmâna clientului o notă de plată, în prealabil emiterii bonului fiscal, în care sunt prevăzute rubrici destinate alegerii de către client, a nivelului bacşişului oferit, între 0% şi 15% din valoarea consumaţiei. Nota de plată trebuie să conţină şi o alta rubrică în care clientul să poată înscrie, suma oferită drept bacşiş, în valoare absolută, dacă acesta optează pentru acest mod de stabilire a valorii bacşişului acordat”, mai prevede amendamentul deputatului PNL Bogdan Huţucă la iniţiativa legislativă.
Totodată, este interzis operatorilor economici să condiţioneze, sub orice formă, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordare a bacşişului.
Prin excepţie, pentru livrarea produselor la domiciliul clienţilor, operatorii economici nu au obligaţia de a evidenţia bacşişul pe bonul fiscal.
„Bacşişul se evidenţiază distinct pe acelaşi bon fiscal cu bunurile livrate/serviciile prestate şi este introdus în baza de date a aparatelor de marcat electronice fiscale sub formă de articol, cu denumirea «bacşiş»”, conform unui amendament admis la proiectul de lege formulat de către deputatul UDMR Miklos Zoltan.
Un alt amendament admis al lui Bogdan Huţucă prrevede că „în situaţia în care, la solicitarea clienţilor, utilizatorii eliberează acestora şi factură, bacşişul se evidenţiază distinct şi pe aceasta. Sumele reprezentând bacşiş, astfel evidenţiate în factură, se înregistrează în contabilitatea operatorilor economici sau altor entităţi plătitoare pe seama cheltuielilor de protocol şi au regimul fiscal al acestora, în limita nivelului de deductibilitate stabilită prin Codul fiscal”.
În plus, sumele provenite din încasarea bacşişului se înregistrează în contabilitatea operatorilor economici pe seama conturilor de datorii folosind un analitic distinct şi se distribuie integral salariaţilor, pe baza unei evidenţe nominale a acestora.
„Operatorii economici stabilesc printr-un regulament intern, procedura şi modalitatea de distribuire către salariaţi, a sumelor provenite din încasarea bacşişului”, potrivit amendamentului admis la proiect al deputatului PNL Bogdan Huţucă.
Un alt amendament admis la proiectul de lege precizează că „din punct de vedere fiscal, sumele provenite din încasarea bacşişului de la client de către operatorul economic, nu pot fi asimilate unui element de natura veniturilor pentru acesta din urmă, iar distribuirea acestora către salariaţi nu poate fi asimilată unui element de natura cheltuielilor”.
Pentru nerespectarea prevederilor din iniţiativa de lege sunt prevăzute şi amenzi de la 2.000 lei la 4.000 lei.
Dispoziţiile prezentei legi intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2023.
Pe 16 octombrie 2019, Senatul a adoptat proiectul, ca prim for sesizat, iar votul de marţi al Camerei Deputaţilor a fost decizional. Prin urmare, legea urmează să fie trimisă la promulgare.
Cele cinci cereri pe care le are Austria pentru deblocarea aderării României la Schengen
Problema azilului va juca pentru Austria un rol vital la viitorul summit al UE de la Bruxelles. Acest lucru a fost convenit de cancelarul austriac Karl Nehammer cu președintele Consiliului European, Charles Michel. Austria are cinci cerreri pe care solicită UE să le pună rapid în aplicare, relatează presa din Austria.
Comisia UE ar trebui să plătească pentru operațiunile polițienești din străinătate pentru a combate migrația ilegală. În plus, se intenționează să ofere mai mult sprijin țărilor de frontieră externă în ceea ce privește protecția frontierelor, în special cu resurse financiare pentru viitoarele proiecte de infrastructură (de exemplu, construcția de garduri la granița dintre Bulgaria și Turcia).
Comisia UE ar trebui – ca urmare a Directivei privind persoanele strămutate (statut de protecție mai rapid sau acces la piața muncii) – să elaboreze o „Directivă privind returnarea”.
Procedurile de azil în țările terțe sigure trebuie să fie posibile – un model pe care Danemarca și Marea Britanie, de exemplu, îl urmăresc.
Ar trebui să fie mai ușor să se revoce statutul de protecție al infractorilor.
Comisia UE urmează să înființeze și să finanțeze un proiect-pilot pentru procedurile rapide de azil la frontiera externă a UE.
Ungaria evită o catastrofă economică pe ultima sută de metri: Obţine o parte din fondurile europene suspendate
Ungaria a reuşit, pe ultima sută de metri, să ajungă la un acord cu Bruxelles-ul pentru a-i fi deblocate miliarde de euro din fondurile UE pentru anul viitor, ceea ce o va ajuta să evite o devalorizare severă a monedei naţionale şi a obligaţiunilor sale, dar Budapesta rămâne sub supravegherea Comisiei Europene din cauza riscurilor de corupţie, relatează Reuters.
Guvernul premierului Viktor Orban urmează să semneze în câteva zile acordurile de finanţare cu Uniunea Europeană, însă o parte din fonduri vor intra anul viitor doar dacă Ungaria va îndeplini toate condiţiile pentru a reduce riscurile de corupţie şi pentru a spori independenţa sistemului judiciar.
A fost pentru prima dată când UE a îngheţat fondurile de coeziune pentru un stat membru din cauza unei erodări a valorilor democratice, deşi premierul Orban a negat că măsurile sale luate în plan intern ar fi afectat statul de drept.
Articole relaționate
Acordul la care UE a ajuns luni cu Ungaria a dat undă verde totodată ajutorului financiar european pentru Ucraina, în valoare de 18 miliarde de euro, şi impunerii unui impozit minim global pe profit pentru marile companii, două decizii faţă de care Budapesta îşi exercitase dreptul de veto, pentru a obţine un compromis în privinţa deblocării fondurilor sale.
„Avem un calendar de performanţă care a fost convenit în septembrie. Până acum am îndeplinit toate condiţiile, ultima etapă a acestui proces va avea loc la sfârşitul lunii martie”, a declarat marţi negociatorul-şef al Ungariei cu UE, Tibor Navracsics.
El a declarat că parlamentul naţional va aproba un set de măsuri legislative până la sfârşitul lunii martie pentru a putea accesa fondurile suspendate – este vorba despre fondurile din PNNR, plus 6,3 miliarde de euro – adică 55% din banii alocaţi de UE – pe care Ungaria trebuie să îi primească până în 2027 de la bugetul UE.
Negociatorul Ungariei a spus că fondurile ar putea începe să vină din aprilie.
Acordul complex la care s-a ajuns luni este rezultatul unor luni de dispute între instituţiile UE şi va ajuta Ungaria să evite cel mai rău scenariu – de a pierde irevocabil 70% din cele 5,8 miliarde de euro din fondurile din cadrul PNRR, precizează Reuters.
Polonia, al cărei acces la fondurile din PNRR a fost, de asemenea, suspendat, din cauza preocupărilor legate de statul de drept, încă încearcă să ajungă la un acord cu Bruxelles-ul ca să deblocheze banii.
„Un acord între UE şi Ungaria era inevitabil. Înalţii oficiali din UE nu vor să îl împingă pe Orban şi mai mult în braţele lui Putin sau să declanşeze o criză financiară ungară”, a comentat Mujtaba Rahman, director general la think tank-ul Eurasia Group. „Iar Orban va trebui în continuare să implementeze reformele, înainte de a primi vreun ban”, a subliniat el.
VULNERABILITATE EXPUSĂ
În absenţa unui acord, forintul şi obligaţiunile Ungariei s-ar fi prăbuşit, spun analiştii, şi ar fi expus Ungaria unor perspective negative, pe fondul războiului din Ucraina şi al creşterii costurilor cu energia, care au sporit vulnerabilitatea economiei.
Orban, aflat la putere din 2010, a cultivat legături strânse cu Moscova şi a blocat în mod repetat sancţiunile UE împotriva Rusiei. El s-a luptat cu partenerii săi din UE şi în ceea ce priveşte libertatea presei şi libertatea academică, drepturile migranţilor şi drepturile LGBT.
Organizaţiile internaţionale de monitorizare spun că de mult timp Orban canalizează fonduri UE către oligarhi apropiaţi de partidul său Fidesz pentru a-şi consolida puterea. Orban se apără şi spune că Ungaria nu este mai coruptă decât alte ţări.
Forintul, care s-a depreciat cu 10% faţă de euro în acest an şi a subperformat faţă de monedele vecine, s-a întărit marţi cu peste 1%, în timp ce randamentele obligaţiunilor guvernamentale au scăzut cu 35-40 de puncte de bază.
Acordul cu UE a fost încheiat într-un moment în care Orban se confruntă cu cea mai mare provocare economică din timpul mandatului său, deoarece inflaţia este de peste 22% şi continuă să crească, ratele dobânzilor sunt cele mai ridicate din Europa Centrală, în timp ce economia încetineşte brusc.
Ungaria, ţară fără ieşire la mare, este, de asemenea, puternic expusă la importurile de petrol şi gaze ruseşti, iar factura sa la gaze a crescut vertiginos, ceea ce a dus la creşterea bruscă a deficitului comercial şi a deficitului de cont curent, acesta din urmă fiind estimat la aproximativ 8% din PIB în acest an.
Partidul consilierului lui Ilie Bolojan susține că România nu merită în Schengen
Alianța Maghiară din Transilvania susține într-o luare de poziție că „antimaghiarismul ridicat la nivel de politică de stat” și „atitudinea instigatoare a președintelui României împotriva maghiarilor din Transilvania” fac parte din motivele pentru care România nu este pregătită pentru Schengen.
Formațiunea politică este condusă de János Mezei, iar prim-vicepreședinte este orădeanul Csomortányi István, consilier al președintelui CJ Bihor, Ilie Bolojan.
Partidul format la începutul lunii noiembrie prin fuziunea Partidului Popular Maghiar din Transilvania și a Partidului Civic Maghiar consideră justificată indignarea opiniei publice din România față de veto-ul exprimat de Austria și de Olanda în Consiliul Justiție și Afaceri Interne.
„Dacă România ar fi investit doar jumătate din energia cu care activează pentru unirea Moldovei cu România – acţiune izvorâtă din eforturile secolului al XIX-lea de a construi un imperiu – în implementarea efectivă a integrării occidentale atât de mult dorite şi proclamate la nivelul sloganurilor politice, azi am fi avut mai multe şanse să devenim membru cu drepturi depline al spaţiului Schengen”, se arată în comunicatul Alianței Maghiare din Transilvania, potrivit Hirado.hu.
Alianța Maghiară din Transilvania susține că „antimaghiarismul ridicat la nivel de politică de stat, atitudinea instigatoare a preşedintelui României împotriva comunităţii noastre, precum şi atacurile continue şi metodice împotriva maghiarilor din Transilvania” se numără printre motivele pentru care „România nu este pregătită să adere la spaţiul Schengen”.
Potrivit presei maghiare, AMT așteaptă ca ministrul de externe Bogdan Aurescu să își asume responsabilitatea pentru eșecul României în privința aderării la spațiul Schengen, precizând că eșecul aderării reprezintă un fiasco al afacerilor externe române.
Consilierul… special al lui Bolojan
Preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Ilie Bolojan, l-a angajat în 2021 consilier personal pe Csomortányi István, președinte al Partidului Popular Maghiar din Transilvania. Președintele PPMT are la activ gesturi și declarații controversate.
În decembrie 2019, preşedintele Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania, orădeanul Csomortanyi Istvan, a fost amendat cu 5.000 lei de către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, pentru că într-o fotografie în care făcea salutul nazist. Fotografia a fost realizată în 2006, în timpul Taberei Tineretului Maghiar din Ardeal (EMI), organizată anual la Gheorghieni, în judeţul Harghita, şi susţinută financiar de partidul ultranaţionalist Jobbik, de extremă dreapta, precum şi de alte organizaţii maghiare. Amenda a fost contestată, însă instanța a menținut sancțiunea.
Mai recent, după izbucnirea războiului din Ucraina, același Csomortanyi Istvan susținea că niciuna dintre părți nu dorește pacea, iar țările europene nu ar trebui să intervină. „Ucraina este un stat care, cu sistemul său de guvernare corupt până în măduva oaselor, este dușmanul tuturor cetățenilor săi, ceea ce nu este dovedit de nimic mai mult decât de faptul că aproximativ 10 milioane de cetățeni au plecat în străinătate în ultimii ani”, a scris Csomortányi.
Enel și alți grei din energie sunt ținta unei anchete explozive în Italia: Cartel pentru umflarea prețurilor
Autoritatea de Reglementare Antitrust din Italia a anunţat marţi că a demarat o investigaţie pentru suspiciuni de comportament ilegal în stabilirea preţurilor la electricitate şi gaze naturale, fiind vizate şapte companii energetice, inclusiv Enel şi Eni, transmite Reuters.
Firmele implicate, printre care se află şi Hera, Edison, A2A, ACEA şi grupul francez Engie, reprezintă aproximativ 80% din piaţa italiană, a indicat Autoritatea de Reglementare Antitrust, informează Agerpres.
Instituţia a suspendat validitatea contractelor din 10 august 2022 până în 30 aprilie 2023 care permit companiilor să-şi schimbe preţurile, ceea ce contravine decretului guvernamental din 9 august. Schimbările de preţ care erau deja în vigoare înainte ca decretul să fie aplicat au fost excluse de la decizia instituţiei.
Fabrica de zahăr austriacă Agrana a fost amendată cu 50.000 de lei de către inspectorii ANPC
Fabrica de zahăr din Buzău a fost amendată cu 50.000 de lei de inspectorii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) pentru practici comerciale înșelătoare.
Potrivit unui comunicat al ANPC, fabrica din Buzău produce şi pune pe piaţă zahăr alb cristal sub două branduri cunoscute, ambalat în pungi de hârtie sau de polietilenă de 1 kg, pe ambalaje fiind inscripţionată menţiunea „Origine din UE şi din afara UE”, fără a fi declarat ingredientul primar din care este obţinut zahărul – sfeclă de zahăr şi/sau trestie de zahăr, potrivit Mediafax.
De asemenea, fabrica produce zahăr numai din zahăr brut obţinut din trestie de zahăr, importat ca atare din ţări din afara Uniunii Europene, spre exemplu Eswatini (Africa), Belize (America Centrală), Brazilia (America de Sud), pe care îl ambalează. În schimb, în unitate se ambalează şi zahăr obţinut din sfeclă de zahăr în fabrica din Roman a producătorului, arată ANPC.
„S-a prezentat specificaţia tehnică a zahărului alb cristal normal (sortimentul pus pe piaţă pentru consumatori), în care nu se menţionează materiile prime din care este obţinut. Din documentele de certificare a calităţii prezentate, a rezultat că parametrii fizico-chimici şi microbiologici sunt aceiaşi pentru ambele produse. Ambele tipuri de zahăr se ambalează sub acelaşi brand, în acelaşi tip de ambalaj, cu aceeaşi etichetare, uneori un tip de zahăr, alteori celălalt tip, fiind inscripţionat pe ambalaj lotul de fabricaţie, care cuprinde în codificare un cod al fabricii, un cod al ambalatorului, un cod al naturii ingredientului primar [B – pentru sfeclă de zahăr (sugar beet), R – pentru trestie de zahăr (raw cane)], precum şi data ambalării. Cele două tipuri de zahăr nu se amestecă”, se precizează în comunicat.
Conform ANPC, deşi informaţia corectă asupra naturii ingredientului primar ar putea fi determinată prin decodificarea lotului de fabricaţie, în realitate consumatorii nu au acces la aceasta, neexistând pe ambalaj vreo explicaţie a codului.
Inspectorii spun că informaţiile privind originea geografică sunt înscrise într-o formă inexactă, „Origine din UE şi din afara UE”, din declaraţii rezultând că este vorba de originea ingredientului primar.
„Nu se menţionează locul de producţie, România, produsul având declarat doar distribuitorul din Viena al grupului Agrana. În realitate, nici ingredientele primare şi nici produsele puse pe piaţă şi achiziţionate de consumatori nu pot fi şi din UE şi din afara UE, ci doar din Uniunea Europeană (zahăr din sfeclă de zahăr) sau doar din afara Uniunii Europene (zahăr din trestie de zahăr). Conform Regulamentului (UE) nr. 775/2018, este obligatorie indicarea ţării de origine sau locului de provenienţă al ingredientului primar, atunci când acesta diferă de ţara de origine sau locul de provenienţă al produsului alimentar”, mai spune ANPC.
Conform acestora, indicarea ingredientelor din care este obţinut un produs este obligatorie.
„În concluzie, faptele descrise mai sus constituie pactică comercială incorectă, respectiv practică comercială înşelătoare – acţiune înşelătoare, întrucât informaţiile oferite şi modul de prezentare induc sau este susceptibil că induc în eroare consumatorii asupra unora dintre principalele caracteristici prevăzute de lege: natura ingredientelor şi produselor, ţara de origine sau locul de provenienţă şi, ca urmare, consumatorii sunt determinaţi sau este susceptibil că sunt determinaţi să ia o decizie de tranzacţionare pe care altfel nu ar fi luat-o”, precizează ANPC.
Inspectorii au aplicat o amendă de 50.000 lei şi au dispus măsura de încetare a practicii comerciale incorecte constatate.
Wall Street Journal: E vremea să ne pregătim pentru pace în Ucraina
Trezită din apatie de ascensiunea unor puteri revizioniste precum China, Rusia și Iranul, alianța occidentală își reamintește acum un adevăr vital: în vreme de pace trebuie să te pregătești de război. Însă la fel de valabil e și inversul: în vreme de război trebuie să te pregătești pentru pace.
Războiul lui Vladimir Putin din Ucraina a devenit deja cel mai grav conflict din Europa de după 1945 – și continuă să se intensifice. Pe fondul venirii iernii, Rusia și-a intensificat și campania barbară menită a forța o capitulare ucraineană prin distrugerea infrastructurii energetice. Dar Ucraina a replicat printr-o escaladare proprie, lovind ținte situate adânc în teritoriul Rusiei.
Chiar în timp ce continuăm să ajutăm Ucraina, americanii trebuie să înceapă să se gândească la ce fel de pace își doresc. Încă nu se pune problema să discutăm de hărți. Nu știm unde se vor afla armatele atunci când vor începe discuții serioase de pace, iar realitățile militare din teren vor determina mersul negocierilor pentru teritoriu. Dar, chiar și ignorând problema granițelor, încheierea păcii e o treabă anevoioasă. Așa cum îmi spuneau niște prieteni polonezi în timp ce se chinuiau să-și reconstruiască societatea după comunism, e mai ușor să transformi un acvariu în ciorbă de pește decât să transformi ciorba de pește înapoi în acvariu.
America are mai multe așteptări de la pace. În primul rând, războiul ar trebui să se încheie rapid. Cu cât va dura mai mult, cu atât mai distrugător va fi.În al doilea rând, războiul ar trebui să se încheie printr-o pace autentică. Cu alte cuvinte, luptele nu ar trebui să se domolească până într-o fază de conflict înghețat, care ulterior ar putea exploda oricând. Nu vrem ca sancțiunile să persiste, devastând economia mondială. Nu vrem ca jumătate din Europa să fie permanent pe picior de război. Vrem ca acest război să se încheie cu un tratat, nu cu un armistițiu instabil.În al treilea rând, războiul ar trebui să se încheie în așa fel încât să reiasă clar că agresiunea Rusiei n-a scăpat nepedepsită. Viitorii conducători ruși, dar și potențialii agresori din alte regiuni, trebuie să vadă că războaiele de cucerire sunt costisitoare.În al patrulea rând, sfârșitul acestui război nu ar trebui să pregătească terenul pentru următorul conflict. Expansiunea parțială a NATO a fost o greșeală.
Dacă pui avertismente cu „Pescuitul interzis” doar pe o porțiune a malului bălții, se înțelege implicit că în restul bălții pescuitul e permis. Georgia, Moldova, Ucraina și Belarus nu au fost aduse în NATO, și atunci Rusia le-a invadat ori le-a subminat. Acest război trebuie să se încheie cu un aranjament de securitate fără echivoc. O soluție simplă ar fi accederea în NATO a țărilor care-și doresc acest lucru, dar mai pot exista și altele.În fine, America nu-și dorește ca războiul să se termine cu dezmembrarea Federației Ruse. În cel mai rău scenariu, colapsul autorității pe tot cuprinsul Rusiei ar duce la haos și război în tot Caucazul. Ar dezlănțui un coșmar: arme și materiale nucleare de vânzare pentru cine licitează mai mult. Ar întări China. Chiar dacă nu ne place întotdeauna cum se guvernează ea, o Rusie stabilă e preferabilă fără discuție unui spațiu cuprins de anarhie întins din Ucraina la Pacific și de la Oceanul Arctic la Marea Neagră.Atingerea oricăruia dintre aceste obiective, pentru a nu mai pomeni de a tuturor, nu va fi facilă.
Cu excepția cazului unui colaps deplin al statului rus, e improbabil ca Moscova să elibereze toate teritoriile pe care Ucraina vrea să le recupereze, să plătească toate reparațiile de război dorite de Ucraina și să permită desfășurarea acelor anchete și procese privind crime de război pe care Ucraina și simpatizanții ei le consideră justificate. Însă angajamentele de securitate și asistență ale Americii și Occidentului pot face acceptabil pentru ucraineni un tratat de pace care inevitabil le va părea imperfect.
Chinese
French
German
Italian
Japanese
Korean
Russian
Spanish
Octavpelin's Weblog 
Comentarii recente