După solidarizarea extraordinară a românilor împotriva ticăloșiei austriece, Iohannis a ieșit azi din bârlog ca să ordone anularea de urgență a boicotului.
El a anunțat categoric că România nu va boicota Austria în niciun fel, după ce Karl Nehammer s-a opus intrării României în Schengen.
„Alte teme care vor apărea în discuție sunt teme pe care eu le voi ridica. Voi ridica tema Schengen. Este tema care pe noi ne interesează cel mai mult. Miniștrii de Interne nu au reușit să aprobe intrarea noastră în Schengen. Acum se pune problema cum continuăm. Intrarea România în Schengen rămâne obiectiv principal. În realitate avem două probleme: Atitudinea Austriei, care (chipurile – n.n.) este rezervată acum însă înainte a votat împotrivă. Votul Olandei a fost mixt, pentru România a fost da, iar pentru Bulgaria a fost jumătate nu (??? – n.n.). Acestea sunt chestiunile care trebuie tratate și rezolvate. Acest moment poate fi tratat într-o singură cheie, cu diplomație. Orice altceva este exclus. Am auzit în ultimele zile opinii, sfaturi. Nu va exista un boicot la adresa Austriei din partea statului român. Așa ceva este exclus”, a declarat Klaus Iohannis.
Deputatul Daniel Ghiță a reacționat imediat și, potrivit colegilor de la Știripesurse, „șterge pe jos cu președintele Klaus Iohannis”, după ce șeful statului a anunțat că România nu va boicota Austria. Ghiță spune că Iohannis a susținut Austria cu toată puterea sa și că președintele nu e în măsură să le dicteze românilor dacă să boicoteze sau nu Austria.
Daniel Ghiță: „Iohannis, acum în direct : „România merită să între in spațiul Schengen”
1. Romania nu merită, România are acest DREPT de 11 ani, din care Dvs șapte ani nu ati făcut nimic, decât sa favorizați Austria OMW- Gazprom: petrolul și gazele României!
Romania este membră a UE, și are dreptul la libera circulație a persoanelor fIzice și a mărfurilor!
Romania de 11 ani,se încalcă aceste doua drepturi fundamentele! Paguba de 25 de miliarde de Euro!
România are acest drept, nu ca „merităm”.
Aberația sa nu boicotăm Austria și Olanda. România nu vă aparține !
Cum a ajuns BCR sa preia toate Tranzacțiile interne de la noi in defavoarea CEC, banca română? 40 de miliarde de Lei!!! Cum ?
Românii nu mai negociază nimic!
Românii își cer drepturile lor.
S-au saturat sa fie sluga austriecilor și a olandezilor!
Mergeți și mai faceți statui criminalului austriac Brukenthal, in timp ce eroul Avram Iancu este umilit și luat jos din centru orașului.
Ion Cristoiu prezintă TOPUL CIOCLILOR APOCALIPTICI și Învingatorii lor între care și ActiveNews.
Extras dintr-o emisiune de la finalul „pandemiei”: „Stimați telespectatori, timp de doi ani, în această nebunie, niște oameni s-au bătut pentru dreptul nostru de a spune ce ne trece prin cap. Au fost terfeliți, interziși, înjurați, s-a aruncat în ei… Toți dobitocii, șmecherii, toți așa zișii influențări, plătiți de Guvern, i-au tocat într-una, indiferent de ce. Cum a fost Cristi Puiu, de ajunseseră să-l conteste până și că este regizor. Acești oameni, timp de doi ani… Eu vă spun acum lista lor și vă rog să-mi trimiteți și alte nume, pentru că chiar merită să ne ridicăm în picioare – jos pălăria! -, pentru că acești oameni au fost ținta unei campanii, regizate de autorități, în-gro-zi-toa-re. (…)
Citiți și AU CERUT ARESTAREA ȘI ELIMINAREA NOASTRĂ pentru că devoalam Minciuna Covid. Acum vor amnistie și ne dau lecții de antivaccinism. Să nu uităm să iubim Cioclii Plandemiei: Alexandra Păcuraru și Vasile Bănescu la REALITATEA PLUS. VIDEO
(…) Și toți acei rahați, influențări, jurnaliști, moderatori, care ne-au tocat pe noi la cap, n-au zis un cuvânt când Iohannis a spus că s-a încheiat pandemia.” Integral, mai jos:
Totul a pornit de la un editorial scris de colaboratoarea ActiveNews Anca Radu care afirma întemeiat că e bine să ne aducem aminte ce s-a întâmplat în ultimii ani și cine au fost trâmbițele vaccinării – chiar forțate – și cioclii apocaliptici.
„Totuși, lipsa recunoașterii publice nu echivalează cu lipsa rușinii, ei știu foarte bine că și-au pus creierul în paranteză și sunt jenați de asta, unii chiar îndură urmări tragice ale conformismului tâmp.”, scria autoarea în materialul său de opinie intitulat POATE MĂCAR EFECTUL RETROACTIV.
„Nu avem garanții că se vor trezi și că vor reacționa diferit pe viitor, dar avem garanția că permițând să se lase liniștea despre toate episoadele de hipnoză în grup din anii trecuți îi încurajăm să nu se trezească niciodată, să nu-și asume nimic niciodată, să-și confecționeze mereu iluzia confortului anonimatului și al lipsei de responsabilitate pentru propriile decizii, sub pretextul că au decis alții pentru ei.”, mai scria aceasta.
Iar un cititor ActiveNews a sugerat că este bine să le oferim vacciniștilor posibilitatea să-și ceară iertare. Așadar, noi le oferim spațiu publicistic pentru a-și face mea culpa și a începe o nouă viață.
Iată de ce, la sugestia cititorilor noștri și cu aportul dvs. direct vom încerca să realizăm LISTA TUTUROR VACCINIȘTILOR DIN ROMÂNIA.
Cei care se regăsesc pe această Listă au șansa să-și ceară public scuze, printr-un mesaj transmis redacției sau făcut cunoscut pe plan național, iar cititorii pot contribui direct la completarea listei incipiente.
Pentru vacciniștii din țară mai puțini cunoscuți dar și pentru vedete, ca să nu uităm vreuna, solicităm și transmiterea unui link pe tema propagandei pentru injectarea în masă cu seruri experimentale insuficient testate și cu reacții adverse grave între care se include și moartea, mai mult sau mai puțin subită.
Nu avem ce face. Trebuie să îi iertăm, așa cum i-am iertat și pe criminalii revoluției și ai mineriadelor, cu care trăim alături, ei de multe ori la putere, de aproape 33 de ani. Dar mai întâi să-i cunoaștem pe toți.
Începem așadar cu un capăt de listă de persoane sugerate de cititorii noștri și vă așteptăm cu completări. La fiecare ACTUALIZARE a Listei vom înlocui cifra Fazei.
Cioclii Apocaliptici – Actualizare FAZA 29
LISTA TUTUROR VACCINIȘTILOR DIN ROMÂNIA:
Politicieni, guvernanți
Klaus Iohannis – preș. vaccinist, a recunoscut după doi ani că vaccinurile nu protejează
Raed Arafat – DSU, DSP
Guvernul României
Ludovic Orban – PNL
Florin Cîțu – PNL
Nicolae Ciucă – PNL
Marcel Ciolacu – PSD
Mihai Tudose – PSD
Kelemen Hunor – UDMR
Nelu Tătaru – PNL
Vlad Voiculescu – USR
Ioana Mihăilă – USR
Dan Barna – USR
Maia Sandu – preș. Chișinău
Dacian Cioloș – REPER
Emil Boc – PNL
Sorin Cîmpeanu – ex-ministru PNL
Bogdan Gheorghiu – ministru PNL
Ion Marcel Vela – ex-ministru PNL
Lucian Bode – ministru PNL
Alina Gorghiu – PNL
Ovidiu Raețchi – PNL
Raluca Turcan – PNL
Emanuel Ungureanu – parlamentar USR
Cristian-Silviu Bușoi – europarlamentar PNL
Gheorghe Falcă – europarlamentar PNL
Mircea Abrudean – prefect
Iulian Bulai – USR
Traian Băsescu
Nicu Ștefănuță – europarlamentar USR
Mircea Toma – CNA
Nicolae Balasa Sorescu – CNA
Orsolya Borsos – CNA
Oana Dinca – CNA
Monica Gubernat – CNA
Valentin Jurcan – CNA
Ionel Palar – CNA
Cristina Pocora – CNA
Rasvan Popescu – CNA
Dorina Rusu – CNA
Ramona Sorescu – CNA
Radu Herjeu – CNA
Attila-Zoltán CSEKE – UDMR
Sorin Grindeanu – PSD
Daniel Funeriu
Carmen Avram – europarlamentară PSD
Toader Paleologu – ex-candidat prezidențial PMP (a stat șase luni închis în casă de frica virusului)
Teodor Baconschi -ex-PDL, ex-PMP
Mario de Mezzo – PNL
Cristian Diaconescu – ex-ex-ex
Cătălin Teniță – Renew Cioloș
Dana Hering – Renew Cioloș
Ambrozie Irineu Darău – USR
Cristian Ghinea – USR
Adrian Wiener – USR
Violeta Vijulie – PNL
George Scarlat – PNL
Tudor Ciuhodaru – PSD
Levente Vass – UDMR, ministru interimar al Sănătății
Traian Berbeceanu, administrator Deva
Medici, executanți:
Valeriu Gheorghiță – col. MApN – CNCAV
Andrei Baciu, fost fotomodel – CNCAV, MS
Adriana Pistol – INSP
Andreea Căpâlna/Moldovan – secretar de stat în Ministerul Sănătății
Emilian Imbri, politruc, Victor Babeș, București
Beatrice Mahler – Marius Nasta
Carmen Dorobăț – Regina Maria
Virgil Musta – Victor Babeș, Timișoara
Adrian Streinu Cercel – Carol Davila
Adrian Marinescu – Matei Balș
Alexandru Rafila – OMS, PSD, Ministerul Sănătății
Daniel Coriu – președinte Colegiul Medicilor din România
Ioana Nicolescu – DSP
„Andi” Manciu – PNL – coordonator Grup Cenzură
Dan Dungaciu – coordonator ”Laborator”
Alina Bârgăoanu – propagandistă ONG Eurocomunicare
Paul Dobrescu – propagandist ONG Eurocomunicare, ex-Era Socialistă
Răzvan Cherecheș – „expert”
Petcu Niculina, dr. – Petrom/OMV
Octavian Jurma – Impostor, Timișoara
Voichița Lăzureanu – UMF, Timișoara, PSD
Sandra Adalgiza Alexiu – președinte Asociația Medicilor de Familie
Gindrovel Dumitra – Secretar general Colegiul Medicilor din România, Medic de familie
Mihai Craiu – INSMC
Cristian Oancea – Victor Babeș, Timișoara
Gabriel Diaconu – psihiatru
Radu Tincu – ATI, Spitalul de Urgență Floreasca
Balcan Oana Georgina, 26 ani – asistent medical generalist
Simin Aysel Florescu
Radu Vladareanu – Spitalul Elias
Anca Buzoianu – UMF Cluj
Daniel David – UBB Cluj
Viorel Scripcariu – rector UMF Iași
Marinela Mititelu
Vlad Ciurea – „L-am auzit pe dr. Streinu-Cercel, profesor de boli infecțioase, care a zis clar: doctorului care nu recomandă vaccinul să i se ridice diploma – a spus-o și așa și gândește. Gândesc exact la fel” (Adevărul)
PepsiCo / Silviu Popovici, Chief Executive Officer PepsiCo Europe („Drumul spre recuperare pentru societatea noastră va veni prin vaccinarea completă” „În primele 2-3 luni (de pandemie – n. red.). Nu ne-am părăsit casa, nici măcar când a fost permis. Am alergat 42 de kilometri în grădina mea, pe perioada lockdownului. Îmi pot imagina cât de greu a fost pentru familiile din apartamentele mici.”)
Vedete, sportivi, influențări:
Vasi Rădulescu, plagiator
Simona Halep
David Popovici
Maia Morgenstern
Oana Pellea
Dorian Popa
Cătălina Grama – Jojo
Ioana Ginghină
Pr. Constantin Necula
Pr. Visarion Alexa
Vasile Bănescu
Pr. Francisc Doboș – Biserica Catolică
Loredana Groza
Andrei Pleșu
Viorica de la Clejani
George Buhnici
Andreea Bănică
Tudor Gheorghe (regretabil), muzician
Victor Rebengiuc, actor
Pr. Crin-Triandafil Theodorescu.
Ilie Dumitrescu, fost fotbalist
Gelu Vișan, animator
Marius Pieleanu, sociolog
Teodor Baconschi
Mircea Cărtărescu
Lucian Mîndruță – „Nu știu la ce categorie se încadrează și ce profesie are conlocutorul lui Brucan. Feisbucist de frunte sau așa ceva…” (Cititor) / „Cavaler de Cornu” (Cititor)
Gabriel Liiceanu – „filosof care, „filosofând” despre libertate, a venit cu „argumentul” că omul nevaccinat își pierde libertatea întrucât îl omoară pe el, pe Liiceanu: „A apărut ideea că (vaccinarea) încalcă libertatea. Libertatea de a ce? De a mă omorî pe mine și pe ceilalți? Asta nu-i libertate. Libertatea încetează în clipa în care se ciocnește de libertatea altuia”.”(Cititor)
Tudor Chirilă, gurist
Adrian Papahagi, politician partidul M10 fondat de Monica Macovei
Dorian Popa, vlogger
Mihai Bendeac
Teo Trandafir
Ilie Năstase
Ion Țiriac
Horia Brenciu
Ioana Grama
Cristina Ich
Ioana Chicet-Macoveiciuc – Prințesa Urbană
Alice Drăghici – avocat Baroul București
Andreea Marin
Dan Petrescu – antrenor fotbal
Helmut Duckadam – fostă glorie
Andrei Caramitru – userist
Ion Caramitru (+) – fost actor
Silviu F(r)aier – vlogger
Ruxandra Gîdei – vlogăriță „4fara15” – „Recomanda fetelor sa nu vorbeasca cu baietii ce citesc Orwell, ca risca sa fie antivaccinisti” (Cititor)
Mitică Dragomir – personaj
Mariciu si Backpackyourlife – youtuberi
Horațiu Mălăele
Horia Roman Patapievici
Nicolae Manolescu
Tzancă Uraganu
Las Fierbinți – actorii ProTv din show-ul preferat al lui Andrei Pleșu
Pr. Bogdan Chiorean – Cluj
Oana Roman
Ileana Badiu
Marian Godină
Delia
Andra
Cătălin Măruță
Andreea Bălan
Andreea Antonescu
Mihai Morar
Speak și Ștefania
Dana Rogoz
Ștefan Bănică
Horia Brenciu
Micuțu (Cosmin Nedelcu)
Șerban Suru
Lucian Dan Teodorovici
Cristian Teodorescu
Ana Barton
Ioana Nicolae
Raluca Feher
Doru Antonesei
Robert Șerban
Dan Mircea Cipariu
Cezar Paul Bădescu
Cosmin Bumbuț
Alina Nedelea
Radu Paraschivescu
Mihaela Miroiu
Valeriu Gherghel
Sabin Gherman
Bianca Drăgușanu
Alexandru Lăcătuș
Nicușor Gheorghiță
Dan Cadar
Ciprian Lospa
Andrei Vochin
Adrian Despot
Irina Margareta Nistor
Radu Naum
ÎPS Nifon (Mihăiță), Arhiepiscop al Târgoviștei, Mitropolit onorific și Exarh Patriarhal pentru relațiile Patriarhiei Române cu instituțiile creștine internaționale și cu instituțiile europene
ÎPS Calinic (Argatu) Argeșeanul, Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului
ÎPS Casian (Costică Crăciun), arhiepiscop al Arhiepiscopiei Dunării de Jos cu sediul la Galați
Pr. Cristian Preda
Lucian Viziru
Concurentii Asia Express 2021 (Faceau autostopul si spuneau: „we are vaccinated, please take us”.
Au repetat de n ori ca sunt vaccinati si ca sunt responsabili, ca sunt „safe” – Cititor):
În decembrie 2016, la aniversarea revoluției, am dat un interviu pentru TVR Timișoara. Subiectele interviului au fost evenimentele din decembrie 1989 și blogul Marius Mioc. Am procurat între timp înregistrarea, pe care o prezint și cititorilor ActiveNews împreună cu transcrierea ei.
Transcriere înregistrare:
00:05 Simona Boțoc-Popovici: În 1989 a sperat din tot sufletul că va cădea Ceaușescu. A ieșit în stradă. El și alții ca el, din care mulți au plătit cu viața, au făcut ca visul să se împlinească. Întoarcem încă o filă din istoria revoluției din 1989 în interviul ediției. Eu sînt Simona Boțoc-Popovici. Vă mulțumesc că ne-ați fost alături și vă doresc o seară minunată. Pe curînd.
00:31 Cosmin Jitariuc: Doamnelor, domnilor, bun găsit la interviul ediției. Am trecut de jumătatea lunii decembrie și e momentul să răsfoim file din istorie. Istorie nu foarte îndepărtată, dar foarte importantă pentru Timișoara și România. Vorbim de revoluția din decembrie 1989. Alături de mine, în studioul jurnalului regional se află domnul Marius Mioc, unul dintre cei care a participat atunci, în decembrie 1989, la revoluție, și care ține oarecum vie partea de istorie, prin blogul pe care îl gestionează. Bună seara, mulțumesc că sînteți aici.
01:04 Marius Mioc: Bună seara.
01:05 Cosmin Jitariuc: În primul rînd, haideți să ne amintim un pic de acele momente de acum 27 de ani. Iată, au trecut 27 de ani. Ce v-a motivat pe dumneavoastră să ieșiți atunci în stradă?
01:16 Marius Mioc: Eram student pe vremea aceea. Eram profund scîrbit de regimul comunist, în care nu exista libertate și văzusem în țările din jur că se schimbă ceva. Și m-am gîndit că este foarte posibil să apară și la noi o schimbare. În 16 decembrie 1989, cînd am trecut prin Piața Maria, am văzut lumea adunată, și mi-am zis, de atunci m-am gîndit că este posibil ca acesta să fie prilejul pe care-l așteptăm. Și m-am alăturat și eu acelei mulțimi, care la vremea respectivă era, poate sub 200 de persoane, pașnici, cu lumînări în mîini, unii. Ulterior s-au strigat lozinci. S-a anunțat întîi că o să vină pompierii. Atunci s-a început să se strige lozinci – jos Ceaușescu!, s-a cîntat „Hora Unirii”, „Deșteaptă-te române!”. Ulterior au și venit trupe ca să ne împrăștie. Dădeau cu apă, fugeam, ne regrupam după ce treceau. Și pînă la urmă ne-au împins de acolo, de lîngă… era casa pastorului Tokes. La vremea aceea știam destul de vag despre dînsul. Știam că este un dizident, nu știam foarte multe amănunte.
02:37 Cosmin Jitariuc: Nefiind reformat.
02:38 Marius Mioc: Nu. Nefiind reformat, dar am observat și în mulțimea respectivă se vorbea românește, în mare majoritate, cînd am ajuns eu acolo. Ulterior, după ce ne-au împins din zona respectivă, ne-am regrupat la podul care merge spre centru. Atuncea, era așa o situație staționară, ca să zic. Mai strigau cîțiva lozinci, mulți erau pe margine, pe trotuare, nu se implicau foarte mult, dar se uitau. Numai un grup, un nucleu mic, era mai activ. Și pe urmă au înaintat scutierii, băteau cu bastoanele în scuturi ca să ne sperie, și au înaintat să ne împingă peste pod. După chestia asta eu m-am gîndit hai să le spun oamenilor să revină și a doua zi. De fapt, și înainte de asta strigasem lozinca „și mîine să venim!”, nu foarte, n-a prins foarte bine lozinca asta la mulțime, dar era un gînd al meu că trebuie să continuăm. Să nu se întîmple ca la Brașov, cînd după un scurt foc de paie s-a terminat tot. Atuncea m-am dus printre oameni și le-am spus „mîine la 5 după-masă întîlnire în Maria”, adică în Piața Maria, unde de fapt fusese și pînă atunci manifestație, Piața Maria fiind lîngă casa pastorului.
04:01 Cosmin Jitariuc: V-ați asumat acest rol de a transmite mesajul…
04:02 Marius Mioc: Da, da. Exact. Ulterior am plecat. Nu mai rămăsese multă lume în zona respectivă. Erau două grupuri de manifestanți, unii pe splaiul Tudor Vladimirescu, lîngă „Flora”, și alții împinși către Catedrală, peste pod. M-am dus, printr-un ocol, și la cei de lîngă „Flora”, și după aia am mers prin oraș să spun „mîine la 5 după masă întîlnire în Maria”. Am fost la gara de Nord, am intrat acolo, lumea din gară, să le spun. Cînd am ieșit din gară am văzut că fug niște milițieni după mine. Am fugit și eu. M-au prins. M-au băgat pe bulevardul Republicii, aveau ei un sediu, și după aia m-au dus la miliția județeană. Acolo era plin. Deci tot aduceau, toată noaptea respectivă au tot adus arestați.
04:50 Cosmin Jitariuc: În 16 spre 17.
04:51 Marius Mioc: Da. În noaptea de 16 pe 17 au tot adus arestați, ajunseserăm la sfîrșit, ca sardelele stăteam. Și ulterior, în 17 dimineața ne-au dus la penitenciarul din Popa Șapcă. După… în penitenciar am stat pînă în 19. Și acolo a fost o anchetă. Ne lua pe rînd la anchetă. Eu am povestit, am o carte, adică mai multe cărți am publicat, în care am și scris ce am făcut mai pe larg, nu știu dacă e timp acuma.
05:25 Cosmin Jitariuc: Da, nu avem foarte mult timp. Dar, foarte pe scurt, ancheta, cum decurgea ancheta? Erați duși la întrebări? Erați…
05:31 Marius Mioc: Da. Deci ancheta cea mai dură anchetă a fost cînd m-au reîntors la sediul miliției județene. Și acolo am fost cel mai dur anchetat, cu bătaie, cu… Întins pe burtă și lovit peste spate, peste tălpi, peste picioare, pentru a spune tot ce am făcut, pentru a spune cine au fost organizatorii. Mă rog, toate aceste amănunte să le dau.
05:58 Cosmin Jitariuc: Cît timp ați rămas închis. Cînd ați ieșit din detenție?
06:03 Marius Mioc: În 22 decembrie, în 22 decembrie. Nouă ne dăduseră deja și haine de pușcăriași. A fost o anchetă în 21 pe 22, care a fost fără bătaie. Chiar am remarcat că era fără bătaie această anchetă, și după aceea în 22 după-masă văd că ne dă hainele înapoi, hainele noastre civile, și ne urcă într-o dubă. Noi nu știam exact ce s-a întîmplat. De fapt, fugise Ceaușescu. Și noi nu știam exact ce s-a întîmplat. Ne uităm prin gemulețul dubei. Vedem lume cu steaguri, așa, parcă veselă. Era șoferul dubei și cu încă un însoțitor în cabina șoferului. Ăia făceau așa cu mîna, prietenoși către oamenii de afară. Noi nu știam ce se întîmplă.
06:55 Cosmin Jitariuc: Părea altă lume față de cea pe care ați lăsat-o.
06:57 Marius Mioc: Da. Și ne-am gîndit „o fi căzut Ceaușescu?”. Să știți că tot timpul eu m-am gîndit că e o posibilitate să cadă Ceaușescu. Și eu chiar, în 16 decembrie, asta a fost gîndul meu că regimul poate fi răsturnat. Eu n-am crezut nici o clipă că sistemul represiv este atotputernic. Și și în timpul cît am stat închis, mereu aveam această nădejde că va cădea. Și zic: poate a… s-a întîmplat ceva? Hai să forțăm ușa dubei. Am forțat-o și am sărit din mers din acea dubă. Am fugit repede să nu vină după mine, iar să mă aresteze. Am intrat într-o curte și acolo am aflat de fapt că a fugit Ceaușescu.
07:35 Cosmin Jitariuc: Cum ați văzut lumea, nu imediat după aceea, nu în ziua aceea cînd ați recăpătat libertatea și ați pătruns într-o lume liberă. Cum vi s-apărut că e lumea asta de după ’89? Cum a arătat România în toți anii ăștia?
07:51 Marius Mioc: Deci vă referii la toți cei…
07:53 Cosmin Jitariuc: La cei 27 de ani, da, așa. Adică sînteți dezamăgit, este ce vă așteptați să se întîmple atunci? Se putea schimba? Se putea să fie altfel?
08:03 Marius Mioc: Înainte hotăra partidul pentru toată societatea. Acuma fiecare are posibilitatea, are libertatea să își aleagă calea în viață. Înainte era și repartiție, primeai repartiție cînd terminai facultatea, nu îți alegeai tu…
08:16 Cosmin Jitariuc: Da, părea mai sigură oarecum lumea atunci.
08:20 Marius Mioc: Desigur, dar eu zic că este mai bine acum. Există libertate, există democrație. Iată, am avut alegeri libere. Poporul și-a ales conducătorii pe care i-a dorit. Nu au fost impuși de nimeni. Eu zic că progresul este vizibil.
08:35 Cosmin Jitariuc: De ce există acest blog pe care-l administrați – mariusmioc.wordpress.com?
08:41 Marius Mioc: Pentru a… Acest blog este în principal consacrat revoluției din ’89.
08:46 Cosmin Jitariuc: Știu, dar de ce? De ce țineți la el, de ce lucrați la el?
08:51 Marius Mioc: Păi eu încă imediat după revoluție, din ’90, am început să scriu pe acest subiect. Am văzut că se minte foarte mult, se falsifică istoria. Și am publicat în ziare la vremea respectivă. După aceea am scos niște cărți. În 1994 am avut prima mea carte – „Falsificatorii istoriei” se cheamă – exact pe această temă a falsificării istoriei. Și ulterior, apărînd internetul, am considerat să-mi continui practic activitatea pe care o avusesem pe internet. Prin acest blog în care am pus filmări din decembrie 1989, fragmente din emisiunea televizată din ’89, documente care sînt. Pentru că multă lume zice că așteptăm să se deschidă arhivele. Dar există o cantitate uriașă de documente care e deja disponibilă și care văd că nu prea interesează.
09:40 Cosmin Jitariuc: Asta voiam să vă întreb: Cercetează cineva aceste documente?
09:40 Marius Mioc: Foarte mulți, foarte mulți se plîng că nu au acces la arhive, dar există foarte multe documente deja disponibile. Nu interesează pe acești așa-ziși doritori de adevăr.
09:53 Cosmin Jitariuc: Redeschiderea dosarelor revoluției credeți că va duce la clarificarea misterelor care planează în jurul acelor momente?
10:02 Marius Mioc: Eu de multă vreme spun că nici nu este așa de misterioasă revoluția, că multe lucruri se știu și sînt lămurite. Trebuie doar recunoscute, inclusiv juridic. Deci noi avem o problemă nu de necunoaștere a adevărului ci de nerecunoaștere a adevărului. Avem o campanie de falsificare a istorie prin care unii criminali din ’89 au fost declarați eroi. Cum ar fi de pildă generalul Vasile Milea. Imediat după ce s-a sinucis a fost declarat erou și și în prezent încă mai are străzi…
10:35 Cosmin Jitariuc: Sînt străzi care-i poartă numele.
10:36 Marius Mioc: …cu numele lui, deși există documente foarte clare că a dat ordin să se tragă. Deci nu e o chestie că noi dorim, așteptăm să se deschidă nu știu ce arhivă ca să aflăm că Vasile Milea a dat ordin să se tragă. Documentele există, de la începutul anilor 90 au fost publice. Cu toate acestea nu se schimbă nimic.
10:53 Cosmin Jitariuc: O ultimă întrebare. V-ați simțit manipulat atunci, în ’89?
10:56 Marius Mioc: Nu m-am simțit manipulat. Eu asta am dorit, să cadă Ceaușescu, și asta am realizat.
11:00 Cosmin Jitariuc: Mulțumesc, mulțumesc mult pentru prezența aici în Jurnal Regional. Timpul e destul de scurt. Doamnelor, domnilor, mulțumesc pentru atenție. O seară frumoasă. La revedere.
Claudiu Iordache: 17 decembrie 1989. Dimineața Timișoara coboară din nou în stradă. Majoritatea liderilor încleștărilor din noaptea trecută fuseseră sălbatic bătuți ori arestați de către Miliție și Securitate, în razii ce măturaseră orașul întreaga noapte. Dar, spre sfârșitul dimineții, sute de oameni se adună în jurul sediului județean al partidului comunist, pe Bulevardul 23 August. Scandând lozinci antiguvernamentale, un grup al celor mai aventuroși asaltează clădirea și, sub privirile înlemnite ale funcționarilor de partid, timișorenii smulg tablourile lui Ceaușescu de pe pereți, iau cărțile lui Ceaușescu de pe etajere și, împreună cu alte totemuri comuniste, le aruncă pe fereastră jos, în stradă. Afară, mulțimea întâmpină fiecare sfărâmare a unui simbol comunist cu aplauze și urale.
Dar entuziasmul se transformă rapid în suferință, pentru că acesta este locul în care soldații își folosesc pentru prima dată baionetele împotriva oamenilor. Poveștile martorilor care au asistat sunt teribile: oameni străpunși cu baioneta în stomac, în spate, baionete tăind fețele oamenilor… o contraofensivă brutală din partea armatei care ar fi trebuit să-i apere pe oameni, nu să-i ucidă pentru singura vină de a fi vrut să fie liberi… Panică și furie. Cruzime și răzbunare. Simbolurile comuniste ale autorităților criminale făcute una cu pământul. Ceaușescu, în efigie, târât în noroi. Cărțile lui glorioase puse pe foc. Și apoi au apărut baricadele. Primele ciocniri. Lideri naturali iau conducerea coloanelor, îndreptându-le spre nervii Puterii. Nimic nu mai poate ține sub control orașul răzvrătit. Cartierele muncitorești fierb. Dictatura hărțuită cedează la fiecare pas. Sufletul înăbușit al libertății începe să respire. Tancurile trimise pe străzi sunt blocate de pieptul gol al timișoreanului de rând. Pentru prima dată în ultimii cincizeci de ani, undeva în România, la Timișoara, Dumnezeu trece de partea celor mulți. Nu și funcționarii lui, ce i-au baricadat pe dinăuntru bisericile.
Timișoara, 17 decembrie 1989. În fața Primăriei, un șir de militari, înarmați până în dinți, apără o linie invizibilă. Mii de oameni scandează: „Armata e cu noi!” Armata nu e cu ei. Armata și-a folosit armele împotriva oamenilor – și ce e mai rău încă n-a venit…
În București dictatorul Nicolae Ceaușescu strigă la Miniștrii Apărării și Internelor, numindu-i trădători pentru că nu au tras direct în oameni, așa cum ordonase. „Am ordonat ca forțele de securitate să fie înarmate, să tragă foc de avertisment și apoi demonstranții să fie împușcați în picioare. De ce nu s-a făcut asta?” Miniștrii dictatorului se scuză că nu s-au putut gândi să scoată armata în stradă cu muniție de război. Furia lui Ceaușescu crește: „V-am ordonat să trageți foc de avertisment, și apoi dacă nu se retrag să-I împușcați în picioare. Nu m-am gândit nici o clipă că veți folosi gloanțe oarbe. Cei care au pătruns în sediul județean al partidului comunist n-ar fi trebuit să iasa de acolo în viață! Ar fi trebuit să fie împușcați!”
Și au fost… în Timișoara, doar câteva ore mai târziu… apoi în Cluj, Arad, Lugoj, Brașov, București…
În conferința telefonică de la prânz, Ceaușescu le spusese oficialilor trimiși în Timișoara: „Evenimente importante s-au întâmplat în Timișoara în ultimele două zile… S-au făcut greșeli, problemele ar fi trebuit rezolvate într-o oră sau două… Unitățile au fost trimise fără armament corespunzător, dar acum au primit muniție de război… Este stare de urgență… Oricine nu se supune somației am dat ordin să se tragă. Oamenii trebuie să fie somați, și dacă nu se supun ordinului trebuie să se tragă… Am dat ordinul să se tragă… Au mai făcut greșala de a întoarce și celălalt obraz… Umanismul nu înseamnă pactizare cu dușmanul. Umanismul înseamnă apărarea socialismului.”
Masacrul din Duminica Sângeroasă a Timișoarei a început la ora 17:30, când peste oraș se însera…
În imagine: Rodica Luca, împușcată în Timișoara, în 17 decembrie 1989, de soldați în termen de la UM 01024, arsă la Crematoriul Cenușa din București odată cu ceilalți martiri timișoreni, cenușa fiindu-le apoi aruncată într-o gură de canal din Popești-Leordeni
Tovarășul Nicolae Ceaușescu:
„Am discutat aseară, am spus: luați măsuri, măsuri ferme … Dacă miliția era înarmată trebuia să tragă … N-ați executat ordinul dat, că am dat ordin în calitatea pe care o am de comandant suprem, ordin care este obligatoriu pentru toate unitățile … Trebuia să-i omoare pe huligani…”
„Voi da ordin ca imediat să se primească, acum, armamentul; toți să fie înarmați și să se aplice ordinul … Să lichidăm repede ce este la Timișoara, să punem trupele în stare de luptă … și oriunde se încearcă vreo acțiune, lichidată radical, fără nici o discuție. Vom lupta până la ultimul… Totul să se apere cu arma în mână. Toți trebuie să știe că suntem în stare de război!”
” …Acum am trimis și sunt la Timișoara toți comandanții. Am discutat acum câteva minute cu tovarășul Coman care a sosit la Timișoara cu trupe, și au primit muniție de război. Oricine nu se supune la somație… am dat ordin să se tragă… Începând de azi … unitățile vor purta armament de luptă, inclusiv gloanțe … Umanismul nu înseamnă pactizare cu dușmanul! Umanismul înseamnă apărarea integrității socialismului… Toate unitățile sunt în alarmă și în această situație au armament de luptă în dotare… Dacă s-a înțeles bine? Întreb și la Timișoara, să răspundă primul secretar care are și funcția de comandant. Și tovarășul Coman…”
Ion Coman: „Vă raportez, tovarășe Nicolae Ceaușescu, capătul a trei coloane intră în Timișoara, vor fi dirijate spre centru, am ordonat să se tragă foc. Suntem gata să îndeplinim ordinul dumneavoastră.”
Libertatea câștigată în 1989 este ceea ce au pierdut după 1989 cei care n-au avut nevoie de ea, cei care îl regretă și astăzi pe dictatorul Ceaușescu, cei care ar mai fi trăit liniștiți câteva veacuri în condițiile subumane oferite de gloriosul ev al „socialismului biruitor” și al „omului nou”! Faptul că marea majoritate a românilor n-a avut nevoie de libertatea câștigată cu sânge de eroii lui Decembrie 1989 nu înseamnă că ea n-a fost câștigată! A fost câștigată! Și apoi pierdută, în atât de puțin timp, într-un fel atât de trist, și de rușinos! O mulțime românească incapabilă de a fi făcut și cel mai mic gest de curaj în zilele dramatice ale lui Decembrie 1989 a petrecut următorii 26 de ani cârcotind împotriva Revoluției și a eroilor ei, pe motiv că “a fost lovitură de stat” – perfectă justificare pentru indiferența și lașitatea pe care această mulțime românească…
21 decembrie 1989. Este rândul orașelor Lugoj, Arad, Cluj, Brașov, București să se ridice și să ceară libertate! Și, din nefericire, este rândul altor români curajoși să plătească tribut de sânge și disperare pentru cauza Libertății! În Cluj, în jurul orei 15,30, un grup de prieteni îi înfruntă pe soldații armatei, toți cei din acest grup sunt tineri și curajoși: Lucian Matiș, Călin Nemeș, Gavrilă Ladiu, Mircea Miclea, și unul dintre ei, Călin Nemeș, face un pas înainte, își deschide jacheta și le strigă soldaților: “Trageți! Am o singură inimă!” Și ei trag. La ordinul ofițerului, soldații trag în oameni care nu făcuseră nimic decât să ceară Libertate! Călin Nemeș, prietenul lui Lucian Matiș și alți câțiva dintre ei cad sub gloanțele ucigașe ale soldaților care ar fi trebuit să-și apere poporul, nu să tragă în el! Fotografii făcute de o persoană necunoscută arată scena masacrului: trupurile zăcând pe pământ…
20 decembrie 1989: ziua în care Timișoara a devenit oraș liber! Dimineață muncitorii și-au părăsit locurile de muncă și, împreună cu alte zeci de mii de timișoreni, au pornit în coloane prin oraș, până au ajuns în centru. La ora prânzului, peste o sută de mii de oameni se aflau în Piața Operei din Timișoara, față în față cu linia de soldați care înconjura Opera. În jurul orei 13,30 echilibrul a fost rupt de către un bărbat care a făcut un pas înainte, și-a deschis jacheta și i-a cerut ofițerului de armată să tragă sau să se dea înapoi. “Armele voastre sunt plătite de poporul meu”, i-a strigat el ofițerului. “Gloanțele din armele voastre sunt plătite de poporul meu, ca și postavul uniformei pe care o purtați. Trageți în mine, sau dați-vă la o parte!” a spus Claudiu Iordache în timp ce continua…
19 Decembrie 1989. Dimineața, când ajung la locurile lor de muncă, oamenii Timișoarei își află poveștile. Tatăl cuiva nu s-a întors acasă din 17 decembrie. Soția altcuiva nu s-a întors din 18 decembrie. Timp de două zile timișorenii și-au numărat dispăruții. Veștile se răspândesc fulgerător în întreg orașul. În aceste zile timișorenii nu vorbesc despre nimic altceva decât despre cei dispăruți. Știu că o ființă dragă a fost văzută ultima oară în încleștarea din Calea Girocului sau în masacrul de pe Podul Decebal. Se aude că ar fi fost arestat cineva care-i semăna – sau mai rău, că altcineva care-i semăna ar fi fost ucis lângă Catedrală de către rafale pornite din armele forțelor de represiune. Timișorenii aud aceste vești, își împărtășesc poveștile și spaimele, și mai mult decât atât, furia, care continuă să crească.
Este ziua în care faimosul general de armată Gușă, sosind la fabrica Elba…
Decembrie 18, 1989. În Timișoara românii continuă să plătească jertfă de sânge, împușcați de forțele de represiune. Mii de timișoreni sunt arestați și bătuți cu sălbăticie de către forțele de miliție și securitate.
Partidul comunist român își trimite oficialii în fabrici și la locurile de muncă ale oamenilor, pentru a justifica represiunea, explicând că Timișoara a fost atacată de huligani și iredentiști, inamici ai socialismului glorios pe care partidul îl construiește pentru binele oamenilor. Zeci de mii de muncitori ascultă minciunile reprezentanților dictatorului, dar în mințile și sufletele lor cu toții știu Adevărul. Știu că acolo, în stradă, au fost copiii lor, părinții lor, soțiile și soții lor, cei care au fost bătuți, împușcați, omorâți, pentru singura vină de a fi strigat Libertate! În Institutul de Proiectări Timișoara, un român se ridică în picioare în…
17 decembrie 1989. Dimineața Timișoara coboară din nou în stradă. Majoritatea liderilor încleștărilor din noaptea trecută fuseseră sălbatic bătuți ori arestați de către Miliție și Securitate, în razii ce măturaseră orașul întreaga noapte. Dar spre sfârșitul dimineții, sute de oameni se adună în jurul sediului județean al partidului comunist, pe Bulevardul 23 August. Scandând lozinci antiguvernamentale, un grup al celor mai aventuroși asaltează clădirea, și sub privirile înlemnite ale funcționarilor de partid, timișorenii smulg tablourile lui Ceaușescu de pe pereți, iau cărțile lui Ceaușescu de pe etajere și, împreună cu alte totemuri comuniste, le aruncă pe fereastră jos, în stradă. Afară, mulțimea întâmpină fiecare sfărâmare a unui simbol comunist cu aplauze și urale. Dar entuziasmul se transformă rapid în suferință, pentru că acesta este locul în care soldații își folosesc pentru prima dată baionetele împotriva oamenilor. Poveștile martorilor care au asistat sunt teribile: oameni străpunși cu baioneta în stomac…
„La 16 Decembrie străzile Timişoarei au început să curgă, asemenea râurilor dezgheţate; sângele s-a ivit mai târziu, când banchiza fisurată a derivei s-a izbit în plin de un mal al revoltei, pe care, adunându-se spontan, oamenii au aprins făcliile de speranţă. Ce altceva poate fi speranţa decât o primă asumare a devenirii? Stau şi meditez în acest moment dacă vom afla vreodată motivele obscure pentru care noi, românii, apucăm să însemnăm atât de puţin în biografia universală. Şi totuşi, trebuia pornit de undeva! De la un 16 Decembrie 1989! În ziua aceea, un prieten m-a chemat la telefon, şoptindu-mi: “A început!” O oră mai târziu eram acolo, între ceilalţi, gata de a ne lăsa cuprinşi în vârtej, gata de a ne îneca în istorie.”
Măsurile luate de Parlamentul European împotriva Qatarului, a cărui acces la legislativul comunitar ar putea fi blocat în urma scandalui de corupţie, vor avea un „impact negativ” asupra relaţiilor cu emiratul din Golf şi aprovizionarea mondială cu gaz, a avertizat duminică un diplomat din Qatar, relatează AFP.
Ancheta o vizează în special pe eurodeputata greacă Eva Kaili, suspectată că a fost plătită de Qatar pentru a apăra interesele ţării care găzduieşte Campionatul Mondial de fotbal.
Joi, la Strasbourg, eurodeputaţii au votat aproape în unanimitate un text în care cer „suspendarea imediată a titlurilor de acces ale reprezentanţilor intereselor qatareze” pe durata anchetei. Decizia îi revine în final preşedintei Parlamentului European, Roberta Metsola.
„Decizia de a impune Qatarului o restricţie atât de discriminatorie, limitând dialogul şi cooperarea înainte de încheierea procedurii judiciare, va avea un efect negativ asupra cooperării regionale şi mondiale în materie de securitate, precum şi asupra discuţiilor în curs privind securitatea energetică mondială”, a reacţionat duminică un diplomat qatarez.
Qatarul, care „respinge cu fermitate” acuzaţiile la adresa sa, regretă „judecăţile bazate pe informaţiile inexacte apărute în urma unor scurgeri”, a mai afirmat el într-un comunicat.
Deşi nu este singura ţară menţionată în ancheta deschisă de Belgia, criticile şi atacurile vizează „exclusiv” Qatarul, a estimat el.
Bogatul stat gazier a denunţat lipsa de cooperare a guvernului belgian, căruia îi este un partener „apropiat” şi „un important furnizor” de gaz natural lichefiat.
Ursula von der Leyen: Acordul dintre Ungaria-România-Georgia-Azerbaidjan, tranziție spre energie verde și o rupere de combustibilul Rusiei
Președintele României, Klaus Iohannis, a găzduit sâmbătă întrunirea pentru semnarea unui acord strategic în domeniul energiei, între guvernele din Ungaria, Azerbaidjan, Georgia și România.
La semnarea acordului este prezentă și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Aceasta a subliniat că este deosebit de bucuroasă pentru semnarea acestui acord care aduce UE mai aproape de partenerii din Caucazul de Sud, estimând că proiectul va ajuta la o cooperare a ambelor regiuni spre „tranziția în energia vede”, precum și la respingerea combustibilului din Rusia.
Acest acord ne va ajuta să întoarcem spatele combustibilului din Rusia și sa promovăm parteneriate pentru energia verde. UE a mai reșit să compenseze aprovizionarea cu petrol rusesc însă este vorba și despre o întemeiere a unui viitor al nostru pe un concept de energie verde și sănătoasă, ceea ce acest acord va face. Acordul va pune accent pe acest tip de energie regenerabilă, curată.”, a comentat Ursula von der Leyen.
Ea a punctat semnificația și unicitatea acestui proiect din energie, care va asigura interconectivitatea dintre Europa și Caucazul de Sud, care va lega capetele Mării Negre urmând să întărească și să securizeze transportul de energie.
„Cablul care se va construi pe sub Marea Neagră e plin de posibilități pe viitor. Georgia va avea beneficii pentru că se va putea transforma într-un hub important de energie. Va putea asigura Moldovei și Balcanilor de Vest electricitate. Proiectul va ajuta și la reconstruirea Ucrainei.”, a spus Von der Leyen.
Proiectul aduce cu sine mari promisiuni, remarcă șefa Comisiei Europene, cu argumentul că liderii europeni și Uniunea Europeană vor avea obligația să „se țină de obiectivele acestui proiect”, astfel încât el să se realizeze.
„Aștept Studiul de Fezabilitate care înțeleg că este în curs de elaborare Noi (Comisia Europeana – n.red) vom fi gata să sprijinim acest proiect major, iar eu chiar mă bucur că acum avem posibilitatea sa sprijinim un proiect cu interes comun, pentru că aici este clar că există un interes comun”, a spus Ursula von der Leyen.
La semnarea acordului, la Cotroceni, au fost prezenți premierul Ungariei, Viktor Orban, preşedintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, premierul Georgiei, Irakli Garibashvili și premierul României, Nicolae Ciucă, dar și președintele României Klaus Iohannis.
Urme de cocaină găsite după petrecerile fostului premier britanic Liz Truss
Urme ale unui drog suspectat ca fiind cocaină au fost găsite într-o reședință guvernamentală, după petreceri la care au participat Liz Truss și aliații săi politici, relatează The Guardian.
Pulberea albă a fost descoperită la proprietatea Chevening vara trecută, în zilele dinaintea câștigării de către Truss a concursului pentru conducerea conservatoare și să devină prim-ministru, potrivit unor surse.
Un membru al personalului a afirmat că a testat pulberea cu ajutorul unui tampon care își schimbă culoarea atunci când intră în contact cu cocaina, iar acesta a indicat că drogul era prezent.
Posesia de cocaină este o infracțiune penală care poate duce la o pedeapsă cu închisoarea de până la șapte ani sau la o amendă uriașă.
În iulie, guvernul a lansat o nouă campanie de reprimare a consumatorilor ocazionali de droguri, anunțând că pașapoartele acestora ar putea fi confiscate.
Surse separate au descris că au mai fost găsite urme ale unor depozite similare în birourile de la Downing Street nr. 10 după două petreceri de retragere organizate pe vremea când Boris Johnson era prim-ministru.
Personalul care lucrează la Chevening susține că, în două rânduri, a găsit urme de cocaină pe o măsuță laterală dintr-o sală de jocuri cu o masă de biliard, după nopți în care Truss era cunoscută ca fiind invitată la casa de la țară din Kent, un refugiu pentru miniștrii de externe.
Truss, pe atunci ministru de externe, a găzduit o reuniune la casa din secolul al XVII-lea, în weekendul 19-21 august, în timp ce campania sa electorală era în plină desfășurare. O altă adunare a avut loc în weekendul 2-4 septembrie. O serie de aliați politici au fost prezenți în ambele weekenduri.
Chevening este o casă de vacanță amplasată pe 3.000 de hectare. Utilizarea conacului de 115 camere este în mod tradițional acordată secretarului de stat pentru afaceri externe, iar întreținerea acestuia este finanțată de un fond înființat printr-o lege a parlamentului.
O persoană din interior a declarat că cocaina a fost folosită pe scară largă în Whitehall și în proprietățile parlamentare și a afirmat că unii dintre aliații politici ai lui Truss au folosit-o.
Nu există nicio sugestie că Truss sau Johnson ar fi consumat ei înșiși droguri sau că ar fi știut dacă erau folosite sau prezente droguri. The Guardian nu a fost informat cine a fost responsabil pentru presupusele depozite de pulbere albă.
Chinese
French
German
Italian
Japanese
Korean
Russian
Spanish
Octavpelin's Weblog 
Comentarii recente