Primele efecte ale zburlirii românilor

În ciuda faptului că dosarul aderării României şi Bulgariei la spațiul Schengen nu a fost pe agenda Consiliului European, la nici o săptămînă, după vociferările din țară, se conturează primele efecte. Adică, răsar alte speranțe pentru țara noastră în dosarul aderării noastre la spațiul Schengen.

Oare de ce subiectul a fost abordat din moment ce nu era pe agenda din 15 decembrie? Explicația este destul de simplă. Reacțiile din România au provocat o neliniște politică pînă la Bruxelles. Nu le convine funcționarilor prețioși și îmbuibați de acolo ca un val anti-UE și o contestare populară a unei decizii luate într-un comitet ministerial să fie contestată în felurite chipuri de populația a două țări sau chiar de mai multe. O nemulțumire descătușează energii negative care pot duce la redeschiderea unor dosare, inclusive economice. Și cine știe ce găinării și cazuri de corupție mai ies la iveală. Într-o perioadă în care corupția Evei Kaili a ieșit la iveală (semn că fetele drăguțe și amatoare de marafeți au simpatizanți și susținători și în politica europeană), atîta le mai trebuia. O nemulțumire în România care să se întindă pe urmă și în Bulgaria dă mai rău decît revolta vestelor galbene de la Paris! Așa se explică faptul că, la ședința de joi, președintele Charles Michel s-a grăbit să iasă și să facă următoarea declarație concesivă, egală cu o promisiune:

„Am avut ocazia să avem o discuţie politică despre aderarea la Schengen a Bulgariei şi României şi sunt optimist că o decizie în privinţa lor poate fi luată în cursul anului 2023. Am simţit angajamentul politic de a lucra pentru a face progrese şi sincer sper că vom putea să facem să se întâmple asta în cursul anului 2023” (Charles Michel, la conferinţa de presă susţinută la încheierea summitului UE).

Repede-repede, s-a pronunțat și pavoazata președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen:

„–Vreau să le spun: vă sprijinim deplin pentru aderarea dvs. la Schengen, vom continua să lucrăm neobosit pentru a o face posibilă cât mai curând în cursul anul viitor”.

Ca să nu ne imaginăm că s-au speriat de reacțiile amestecate ale românilor, Charles Michel a mai precizat:

„Migraţia nu a fost subiectul principal astăzi, dar ştim cu toţii că ne confruntăm cu un număr tot mai mare de persoane atât pe ruta mediteraneană, cât şi pe ruta balcanică”.

Putea să lipsească din orchestra de liniștire a românilor chiar Klaus Iohannis? Nici vorbă. Imediat a spus:

– „Concluzia mea e simplă – toţi actorii au înţeles că avem o problemă care trebuie rezolvată”, pentru anul 2023.

Ce putem învăța noi din efectele unei agitații publice încă neconturată și lipsită de un conducător? Că poporul contează! Poți să-l duci tu cu zăhărelul, poți să-l minți, poți să-l prostești, dar, la un moment dat, se trezește și se întoarce și poate răsturna totul.

Dar lecția așa scurtă și încă neîncheiată cu un scuces merită revăzută de blambecii noștri politicieni. Dacă au curajul să schimbe placa pe teme de interes national au mai mari șanse de reușită, inclusiv de susținere din partea populației.

Cornel Nistorescu  http://cotidianul.ro/