Cristoiu: Mesajul de „ghiorţan” al vizitei lui Iohannis în Japonia şi Singapore pentru români este „Bă, eu petrec, nu muncesc”

Publicistul Ion Cristoiu afirmă că vizita preşedintelui Iohannis în Japonia şi Singapore reprezintă un moment care întăreşte imaginea de turist de lux a şefului statului, lipsa de bun simţ şi indiferenta faţă de reactiile românilor, cu efecte dezastruoase pentru PNL.

Ion Cristoiu spune ca vizita sefului statului este lipsita de pragmatism, fara scop, iar imaginile cu avionul de lux pe care l-a inchiriat pentru deplasare arata ca a fost vorba mai degraba despre o excursie.

„Daca va uitati la toata aceasta iesire, ea are aspectul unei excursii. De ce? In primul rand avionul, nu e vorba ca nu s-a dus cu un avion de linie. In asemenea situatii, eu nu sunt adeptul populismului. Conducatorii politici nu au timp (…) problema e ca in cazul de fata nimic nu e subordonat pragmatismului, adica scopului. Scopul era ca presedintele Romaniei, care se duce dupa atata timp in Japonia, pe langa protocolulul de semnare a parteneriatului, sa plece cu o echipa de investitori care sa se intoarca (cu contracte)”, a afirmat publicistul vineri seara la emisiunea Gandurile lui Cristoiu de la Smart Tv.

Ion Cristoiu critica indiferenta si lipsa de bun simt a sefului statului, care, prin folosirea avionului de lux, transmite romanilor mesajul ca petrece, nu munceste.

„Iohannis nu a avut minima preocupare sa transmita in tara mesajul, ba, eu muncesc. Semnalul pe care el il transmite, nu altul, este ba, eu petrec. E bine? Asta este socant, indiferenta asta la ce zice romanul. Denota lipsa de bun simt. Pentru ca un om cu bun simt nu-si etaleaza fata de cei din jur … ca si eu ca vedeta nu-mi etalez masina. Nu am o masina complicata, dar daca as avea-o, nu m-as duce in Gagesti cu ea, unde se darama casele pe ei. E o chestiune de bun simt, nu ai voie sa-l umilesti pe cel de pe strada doar daca esti ghiortan (…) M-a facut sa surad ironic la ghiortanismul din avion. Circula acum ideea, si eu sunt prudent, ca de fapt a fost pus la cale un complot. Nu, lui ii plac. Este vorba de omul Klaus Iohannis, care este totusi un om cu facultate. De la un nivel de cultura in sus nu mai ai macrameuri. El are gusturi de oligarh din est”, a sustinut publicistul.

Ion Cristoiu mai spune ca vizita in Asia si ideea de lux transmisa de cuplul prezidential ar putea fi inceputul sfarsitului pentru Klaus Iohannis, conform zvonurilor din piata, reprezentand punctul culminant al imaginii de turist pe bani publici a sefului statului.

„Deja circula in piata zvonul ca acest moment e inceputul sfarsitului. Avionul nu l-a dat el. Deci cineva… pozele cu avionul… de regula, presa mogulista este prudenta cu el. De aici s-a nascut o intreaga teorie a conspiratiei, ideea fiind ca e inceputul sfarsitului. Implicatiile politice sunt uriase pentru PNL. Daca va uitati, momentul acesta este punctul culminant al unei imagini deja formate in legatura cu Klaus Iohannis. La Traian Basescu, in al doilea mandat, s-a creat incetul cu incetul imaginea tipului care se inconjoara de o gasca, de o camarila care se imbogateste. Adica era ideea mai inspre corupt, care face afaceri. Daca va uitati, imaginea acum este de turist. Uitati-va la povestea din Egipt, cand nu a mai pus el poze. El s-a pozat atunci cu ea. Care era ideea? Un turist de lux”, a explicat publicistul.

Ion Cristoiu adauga ca Iohannis este unul din oamenii ajunsi intr-un post de putere care nu gusta puterea in sine, ci beneficiile materiale, de comoditate.

„Deci imaginea din Egipt a fost un turist de lux in timp ce poporul geme. A venit vizita la San Francisco, la fel, turism de lux, cutare, cutare. Asta reprezinta unul din punctele de adancire a imaginii de sultan, de padisah, de calif, de seic, adica de om luxos, bogat, de om care foloseste banul statului, abuz in serviciu, in folos propriu. Din punctul meu de vedere, care il urmaresc din 2014 si am scris intruna, nu cred ca e o ciudatenie. Klaus Iohannis este unul din oamenii ajunsi intr-un post de putere care nu gusta puterea in sine, ci beneficiile materiale, de comoditate”, a afirmat publicistul.

Ion Cristoiu sustine ca imaginea de lux transmisa de vizita lui Iohannis va avea un efect dezastruos asupra PNL, incapabil sa se disocieze de seful statului.

„Este un dezastru pentru PNL. Nici acum nu a reusit sa se disocieze de el. Oricum era o piatra de gatul PNL. (…) Nu exista o factiune in PNL ca sa se delimiteze pentru ca PNL nu are presedinte. Daca venea unul cum era Nastase la PSD sau chiar Ciolacu. Acolo e Ciuca sa traiti si in gruparile de acolo toti se uita la arbitrul de la Cotroceni. Ei depind in continuare de el. Si ei mai stiu un lucru. El este cumplit de ranchiunos. Toti care l-au cunoscut spun ca e ranchiunos fata de cei din jur, cum a fost cu Orban”, a amintit publicistul.

Ion Cristoiu nu crede ca fotografiile cu avionul de lux in care a calatorit Iohannis au fost livrate de PSD, ci este vorba mai degraba de o comanda venita de sus, in urma unui acces de ranchiuna al sefului statului dupa respingerea aderarii Romaniei la Schengen.

„Nu au venit de la PSD. Au venit de sus, sus de tot. Exista o ipoteza cu care eu sunt de acord, desi pare ciudata. Mai tineti minte dupa Schengen, el a avut dupa sedinta Consilului JAI, o iesire cam ranchiunoasa, cand a zis aha, si unde e solidaritatea, cutare, cutare. El cazul Schengen l-a luat personal. Si cred ca a inceput sa-i confunde pe aia cu Ludovic Orban. El are ranchiuni care nu au legatura cu calculul politic, e in stare sa se sinucida politic pentru a-si rezolva problemele. Povestea cu paltonul (n.r trantit pe capota masinii cu ocazia unei vizite la Paris in 2015) a fost pentru mine cea mai tare expresie a arogantei. Aia a exprimat pentru prima data o ranchiuna. Exista si ipoteza ca de fapt Schengen-ul era in schimbul Bistroe. Undeva e o comanda. Toate alea cu avionul… nu e in stare PSD pentru ca stie ca, daca face chestia asta, intra in opozitie”, a sustinut publicistul.

60m.ro – Știri de ultimă oră și ultimele știri online

România, partener strategic dar fără vize! Ambasadorul SUA la București: „sper că vom reuşi să obţinem ceva în timpul mandatului meu”

Ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, Kathleen Kavalec, afirmă, într-un interviu acordat Agerpres, că România a jucat un rol important în asistenţa umanitară acordată Ucrainei, iar empatia şi generozitatea de care românii au dat dovadă faţă de vecinii lor au fost exemplare, lucru apreciat de refugiaţii ucraineni.

„Mulţi refugiaţi ucraineni mi-au spus cât de mult au apreciat sprijinul şi cum acest lucru a îmbunătăţit modul în care văd România. Cred că în viitor, îmi imaginez, România şi Ucraina vor deveni mai apropiate, datorită acestor legături umane şi acestor noi legături comerciale”, spune diplomatul american.

Kathleen Kavalec îşi prezintă priorităţile mandatului de ambasador: securitatea, schimburile comerciale şi investiţiile, dar şi democraţia şi statul de drept.„Companiile vin să investească atunci când văd un sistem transparent, unde văd responsabilitate, stat de drept”, subliniază diplomatul.Legat de programul Visa Waiver, prin care românii ar putea să călătorească liber în Statele Unite ale Americii, ambasadoarea spune că ”sper că vom reuşi să obţinem ceva în timpul mandatului meu”.

”Ca ambasadoare, permiteţi-mi să spun că aş vrea să văd cum acest lucru devine realitate şi mă angajez să colaborez cu guvernul român pe această temă. Va fi pe agenda dialogului nostru strategic. Mai mult, colaborăm, experţii noştri colaborează legat de aspecte tehnice ale acestui program, care implică paşapoarte, chestiuni legate de trecerea frontierei. Cum aţi spus şi dumneavoastră, vorbim de cifre, anume rata de refuz. Dar, analizând situaţia din alte ţări care au intrat în acest program şi parcursul lor, sunt încrezătoare că putem avansa, putem face progrese în aceste domenii. Sper că vom reuşi să obţinem ceva în timpul mandatului meu. (…) Da, cred că ajută să fie emise mai multe vize decât refuzuri, cred că sunt utile informaţiile despre cum să obţii viza pe care o doreşti, despre cum să eviţi să oferi informaţii insuficiente în acest sens, cred că este important să înţelegi ce poţi să faci atunci când primeşti diverse tipuri de vize. De exemplu, dacă aveţi viză turistică, nu puteţi lucra în SUA, aveţi nevoie de un alt tip de viză.

Deci diseminarea acestor informaţii astfel încât cei care solicită o viză să o obţină va ajuta ca rata de refuz să scadă”, a transmis Kathleen Kavalec.În reactoarelor modulare mici (Small Modular Reactors – SMR care ar urma să fie construite în România cu tehnologie americană, ambasadoarea susține că e un proiect ce s-ar putea finaliza în 2028, 2029.”În 2020 am semnat un acord de cooperare pe tema tehnologiei nucleare de uz civil şi cred că este o evoluţie foarte bună a relaţiei noastre atât în ceea ce priveşte modernizarea şi extinderea (centralei de la – n.r.) Cernavodă, cât şi în ceea ce priveşte noua tehnologie a SMR. Apropo, această tehnologie face furori în lumea întreagă, în Europa, în Asia, este o nişă în domeniul energetic în care România poate fi un lider. Totuşi, este un proiect care va dura câţiva ani buni. Înţeleg că vorbim de 2028, 2029.

Pe termen scurt, vom avea simulatoare SMR care vor fi operaţionale la Politehnica din Bucureşti pentru instruire, vor fi puse la dispoziţia studenţilor, cercetătorilor, inginerilor pentru ca aceştia să înveţe care este tehnologia, să înţeleagă modul în care funcţionează. De asemenea, acesta poate fi un centru şi pentru alţi oameni din regiune care sunt interesaţi de această tehnologie. Atrăgător la acest sistem este că e o manieră mai sigură, mai ecologică, mai cuantificabilă de a folosi energia nucleară, care, într-o lume care caută surse de energie fără emisii de carbon, poate aduce o schimbare uriaşă. Aşa că suntem fericiţi să colaborăm cu România, pentru a susţine interesul ţării dumneavoastră faţă de această tehnologie şi capacitatea de a crea, probabil, 8.000 de noi locuri de muncă în acest sector. Cred că va fi o contribuţie importantă”, susține Kathleen Kavalec.

60m.ro – Știri de ultimă oră și ultimele știri online

Macron salută protestele împotriva reformei pensiilor, dar refuză să se întâlnească cu sindicatele

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a transmis, vineri, că nu subestimează nemulţumirile cetăţenilor şi ale sindicatelor privind reforma pensiilor, fără însă a stabili vreo întâlnire cu liderii sindicali.

„Nu subestimez nemulţumirea pe care sindicatele o transmit, reflectând temerile a numeroşi francezi preocupaţi că nu vor mai ieşi niciodată la pensie”, a declarat Emmanuel Macron într-un răspuns trimis liderilor sindicali care cer o reuniune de urgenţă privind planul reformei pensiilor.

Preşedintele Franţei nu a stabilit nicio întâlnire cu liderii sindicali, dar, conform cotidianului Le Figaro, a salutat faptul că protestele s-au derulat „în spiritul responsabilităţii”.

Principalele centrale sindicale din Franţa pregătesc noi proteste masive faţă de o iniţiativă legislativă care prevede creşterea vârstei de pensionare.

60m.ro – Știri de ultimă oră și ultimele știri online

Franța: Peste un milion de francezi în stradă împotriva reformei pensiilor

În Franţa se desfăşoară sâmbătă a şaptea zi de manifestaţii la nivel naţional împotriva planurilor nepopulare de reformă a pensiilor ale preşedintelui Emmanuel Macron, pe fondul grevelor continue care au afectat rafinăriile, transportul public şi colectarea gunoiului, relatează Reuters şi AFP.

Coaliţia sindicatelor franceze, într-o rară demonstraţie de unitate de când a fost lansată mişcarea de protest, la sfârşitul lunii ianuarie, speră să menţină presiunea asupra guvernului pentru a retrage reforma, a cărei măsură-cheie este o prelungire cu doi ani a vârstei de pensionare, la 64 de ani.

Liderii sindicali i-au cerut sâmbătă preşedintelui Macron să „consulte poporul” cu privire la reforma pensiilor, în a şaptea zi de mobilizare, în ajunul unei săptămâni decisive, în care guvernul speră să vadă reforma adoptată definitiv după un parcurs parlamentar haotic.

Aceasta este a doua zi de mobilizare organizată într-o zi de sâmbătă, pentru a permite angajaţilor să participe fără a fi nevoiţi să facă grevă.Potrivit cifrelor Ministerului de Interne, până la 1 milion de persoane sunt aşteptate să participe la peste 200 de marşuri în întreaga ţară, în timp ce Senatul continuă să examineze legea, iar un posibil vot asupra textului din partea camerei superioare a Parlamentului fiind aşteptat până duminică seara.

Demonstraţiile au început la ora locală 10.00 (11.00, ora României) pe străzile marilor oraşe, inclusiv la Toulouse şi Nisa. Marşul de la Paris urma să înceapă după-amiază.Marţi, 1,28 milioane de persoane au ieşit în stradă la demonstraţii, cea mai mare prezenţă de la începutul mişcării de protest, potrivit cifrelor guvernamentale. Sindicatele au estimat totalul la 3,5 milioane de persoane.

Sondajele de opinie arată că majoritatea alegătorilor se opun planului lui Macron, dar acţiunile greviste nu se bucură de o popularitate similară .Un purtător de cuvânt al TotalEnergies a declarat pentru Reuters că grevele continuă în rafinăriile şi depozitele companiei petroliere franceze, în timp ce operatorul feroviar public SNCF a declarat că serviciile naţionale şi regionale vor rămâne puternic perturbate în weekend.

La Paris, gunoaiele continuă să se adune pe străzi, iar locuitorii menţionează o prezenţă tot mai mare a şobolanilor, potrivit presei locale.Senatul, cu majoritate de dreapta în urma alianţei cu partidul centrist Renaissance al lui Macron, ar urma să voteze în favoarea reformei pensiilor, dar, în acest caz, proiectul de lege urmează să fie reexaminat de o comisie mixtă formată din parlamentari ai Camerei inferioare şi ai Camerei superioare, probabil săptămâna viitoare. În cazul în care comisia ajunge la un acord asupra unui text, probabil că va avea loc un vot final în ambele camere, dar, în camera inferioară a Parlamentului, unde majoritatea partidului lui Macron este relativă, rezultatul unui astfel de vot pare încă incert.

O nouă zi de greve şi proteste la nivel naţional este planificată pentru 15 martie.

60m.ro – Știri de ultimă oră și ultimele știri online

Bursa de la Bucureşti a pierdut, în această săptămână, 5,5 miliarde de lei la capitalizare

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a pierdut 5,5 miliarde de lei la capitalizare, 2,49%, în această săptămână, iar valoarea tranzacţiilor cu acţiuni a scăzut cu 20,5%, în comparaţie cu săptămâna anterioară.

Potrivit datelor publicate de BVB, consultate de AGERPRES, capitalizarea bursieră a ajuns la 214,994 miliarde de lei, în perioada 6 – 10 martie 2023, în scădere de la 220,499 miliarde de lei, în perioada 27 februarie – 3 martie 2023.

Tranzacţiile cu acţiuni au generat un rulaj de 137,271 milioane de lei, în scădere faţă de 172,682 milioane de lei, în săptămâna anterioară.

Cea mai bună zi de tranzacţionare la BVB a fost miercuri, 8 martie, când s-a înregistrat un rulaj de 33,396 milioane de lei, iar cea mai slabă zi, vineri, 10 martie, cu o valoare a tranzacţiilor de 22,857 milioane de lei.

Indicele principal al Bursei de Valori Bucureşti – BET – a închis săptămâna la 12.354,76 puncte.

Acţiunile OMV Petrom au fost cele mai lichide titluri pe segmentul principal al BVB, cu tranzacţii de 39,888 milioane de lei şi o creştere a preţului cu 4,51%.

În topul tranzacţiilor se mai află titlurile Băncii Transilvania, cu tranzacţii de 27,932 milioane de lei (-1,13%) şi Romgaz – cu 14,281 milioane de lei (-3,46%).

Cele mai importante creşteri ale cotaţiilor au fost înregistrate de acţiunile SIF Hoteluri (+16,36%), Conted (+12,86%) şi UAMT (+10,84%).

La polul opus, scăderi importante au fost consemnate de acţiunile Condmag, cu un declin de 21,43%, urmate de cele ale Electrica (-11,88%) şi ale societăţii Transelectrica (-6,93%).

60m.ro – Știri de ultimă oră și ultimele știri online

Jurnaliștii EVZ anunță protest cu banderole albe în fața CNA împotriva cenzurii; instituţia, acuzată că vrea să bage pumnul în gură jurnaliştilor care nu vor să se alinieze propagandei oficiale

Canalul HAI România a fost notificat de CNA, fiind pentru prima dată când este pus în discuție un podcast. Se poate vorbi de începutul oficial al cenzurii de tip românesc pe YouTube? Rămâne de văzut, în funcție de reacția societății civile și a ziariștilor. Jurnaliștii EVZ și invitații lor în podcastul HAI România, jurnaliști consacrați ca Ion Cristoiu, Liviu Mihaiu sau Victor Ciutacu, au anunțat măsurile pe care le pregătesc față de precedentul creat de CNA, scrie evz.ro.

Ediția de vineri a podcastului HAI România a avut un platou un grup de jurnaliști cu greutate: realizatorii EVZ-Capital Robert Turcescu, Dan Andronic, Ionuț Cristache și Mirel Curea, cărora li s-au alăturat Victor Ciutacu, Liviu Mihaiu, Octavian Hoandră sau Bogdan Comaroni.

Discuția a pornit de la invitația CNA trimisă pe adresa redacției EVZ-Capital. „Întrunit în şedinţa publică din data de 09.03.2023, Consiliul Naţional al Audiovizualului a analizat raportul de monitorizare întocmit de direcţia de specialitate, ca urmare a unei sesizări, pentru programul „HAI România” (secţiune video EVZ PLA Y), ediţia cu titlul „Dan Puric – România În vremuri de pandemie şi război”, identificat pe platforma de partajare a materialelor video YouTube.

Membrii Consiliului au vizionat secvenţe relevante din programul sus-menţionat, iar în urma dezbaterilor din şedinţă, au decis să vă adreseze invitaţia de a participa la următoarea şedinţă publică a CNA, care va avea loc marţi, 14 martie 2023, începând cu ora 10.00, la sediul instituţiei”.

Jurnalistul Liviu Mihaiu a îndemnat să se organizeze un protest în fața CNA, dar și alte acțiuni. „Trebuie mers la CNA și făcut un eveniment din acest mers la CNA, un eveniment de protest cu toți realizatorii de pe podcastul EVZ. Cu banderola albă la mână, duceți o discuție pe care o transformați într-un protest. După părerea mea, Clubul Român de Presă trebuie reînființat. Hai să ne unim, mai ales că vin vremuri în care, vorba lui Cristache, bucată cu bucată vom fi luați la cenzurat. Așadar unirea oamenilor de presă face puterea de râs.

La rândul său, realizatorul Ionuț Cristache a îndemnat la o atitudine puternică și solidară. „Vor să facă o disecție live pe Evenimentul Zilei. Nu punem la dispoziție nici corpul, nici organele. (…) Cred în continuare cățtia care ne dictează viețile, care ne pun etichete sunt un grup minoritar, dar foarte zgomotos, foarte bine organizat și stimulat financiar de stat în principal.

„Să lăsăm un pic orgolii deoparte, orgolii patronale, orgolii individuale. Simțind pericolul și simțindu-mă vânat, să facem ce l-am rugat pe Victor Ciutacu de acum doi ani, să luăm atitudine. Să ne organizăm și noi un pic, să-i bombardăm birocratic cu ce putem, cu petiții, cu luări de poziție. Să cimentăm un pic o poziție unitară. La ei undeva există un buton unic de comandă. Vreau să fiu convocat la ora de, la data de, unde vreți voi”.

La rândul său, renumitul jurnalist și analist politic Ion Cristoiu a îndemnat la toate formele de protest posibile. „A fost un proiect de lege emis de guvernul Cîțu și adoptat de majoritatea USR-PNL în care se extinde și la online. (…). Ne interzic, trebuie să ne batem. Orice gest contează, trebuie făcut tărăboi”, a afirmat analistul politic.

Acesta recomandă mai multe forme de protest din partea jurnaliștilor, inclusiv o petiție la Ambasada SUA, mai ales că noua ambasadoare în România, Kathleen Ann Kavalec, numită în noiembrie 2022, a criticat public presiunile la adresa presei din țara noastră. „Totuși ambasadoarea SUA, și de la SUA vine lumina, a spus că jurnaliștii sunt hăituiți. De ce nu faceți către ambasada SUA? Sunt primul care semnez asta„, a mai punctat Cristoiu în studioul EVZ-Capital.

La rândul său, jurnalistul și scriitorul Octavian Hoandră, care a realizat o emisiune la Realitatea TV, a îndemnat ca jurnaliștii să fie solidari și să nu cedeze în fața noii direcții de cenzurare care se întrevede la orizont.

„Nu suntem uniți și ei profită de asta. Se poate întâmpla orice. Dacă mâine unul dintre noi este arestat, nu sare nimeni. Doi, pe noi ne judecă niște oameni fără CV. Aș vrea să fie niște personalități care mă judecă, să fie oameni mai deștepți ca mine. Uită-te la ce judecă ei și la cum judecă”, a afirmat Tavi Hoandră.

„În prevederile legislative care au fost promulgate, CNA devine șeful Youtube și nu se adresează doar României. Mă alătur oricărui demers. O să vorbesc în continuare pe unde oi putea, la gura de canal, la ușa frigiderului. Nu o să mă opresc din vorbit, nu o să mă opresc să gândesc cu capul meu (…)”, a comentat la rândul său realizatorul România TV, Victor Ciutacu, îndemnând și la o reacție împotriva sistemului politic.

60m.ro – Știri de ultimă oră și ultimele știri online

Academia Română: Decizia Ucrainei de a considera canalul Vîlcovo–Ceatal Ismail „o cale navigabilă interioară a Ucrainei“ nu este conformă cu normele de drept internațional

Academia Română și-a exprimat, într-un comunicat, poziția cu privire la navigația de pe brațul Chilia și canalul Bâstroe. Comunicatul, care începe cu o prezentare generală a problemei, este semnat de Acad. Nicolae Panin, președintele Secției de Științe Geonomice din cadrul Academiei Române.

În comunicat, Academia Română atrage atenția că aspectele de impact asupra mediului sunt reale și că decizia Cabinetului de Miniștri al Ucrainei nr. 136, din 9 februarie 2022, de a considera canalul de navigație maritimă Vâlcovo–Ceatal Ismail „o cale navigabilă interioară a Ucrainei” nu este conformă cu normele de drept internațional.

Redăm mai jos comunicatul Academiei Române:

„În prezent, omenirea traversează o perioadă de profunde frământări și crize complexe (energetică, alimentară, militară și economică), cu adânci implicații geopolitice. România, Republica Moldova și, desigur, Delta Dunării se află în vecinătatea imediată a unei regiuni afectate de operațiuni militare și aceasta induce o situație deosebit de complicată în gestionarea regiunii. Ucraina, care suportă agresiunea militară, nu mai are la dispoziție porturile maritime la Marea Neagră, Odesa și Nikolaev, prin care să realizeze operațiunile de export-import necesare susținerii economiei naționale și, în consecință, este nevoită să folosească porturile ei de pe brațul Chilia, Vylkovo și Izmail, și mai în amonte de Ceatal Izmail (bifurcarea Dunării în brațele Chilia spre Nord, și Tulcea, spre Sud), Reni.

În vederea utilizării porturilor menționate, partea ucrainiană intenționează să construiească un port fluvio-maritim la Izmail, cu toate facilitățile pentru operațiunile de încărcare-descărcare a navelor, mai ales cu grâne, și, de asemenea, să asigure un acces direct pentru nave maritime pe ruta de navigație canalul Bâstroe și apoi Vylkovo–Ceatal Izmail. Ministerul Protecției Mediului și Resurselor Naturale al Ucrainei a comunicat această intenție Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor din România prin adresa nr. 25/4-21/7156–22 în data de 7 iunie 2022. Ministerul Mediului din România a transmis o notificare părții ucrainiene prin adresa nr. 1363 din 04.08.2022, notificare prin care au fost analizate multiple aspecte de protecție a mediului și de impact transfrontalier și asupra Rezervației Biosferei Delta Dunării al programului ucrainean de construcție a portului specializat și de deschidere a căii navigabile Bâstroe–Vylkovo–Izmail. În urma notificării, partea ucrainiană a prezentat un raport de impact de mediu (EIA) privind „construcția unui obiectiv de infrastructură de transport – port fluvial (terminal) în Izmail, raionul Izmail, regiunea Odesa, cu cale de acces feroviar, adiacent stației Izmail a ramurii regionale a Căii Ferate Odesa” (port denumit NIBULON LLC). Raportul se referă la impactul asupra mediului al lucrărilor de realizare a portului menționat în titlu și al activității ulterioare desfășurate în acesta.

Sunt descrise în detaliu scenariul de bază înainte de începerea lucrărilor, posibilul impact asupra mediului al activității planificate, impactul transfrontalier, măsurile care vor fi implementate pentru reducerea și chiar eliminarea acestui impact, și programul de control și monitoring, atât în timpul lucrărilor care vor fi efectuate, cât și al activităților ulterioare.

Raportul susține că teritoriul pe care se va construi portul se află în incinta zonei industriale, portuare, Izmail, pe brațul Chilia, în afara Rezervației Biosferei Delta Dunării și rețelei Natura 2000, și, de asemenea, nu influențează coridorul de migrație a păsărilor.

În afara construcției infrastructurii terestre se prevăd și lucrări hidrotehnice importante pentru realizarea unui bazin portuar pentru manevră și acostarea navelor și a unui canal de apropiere. Lucrările vor consta din dragaje pe o suprafață de 2,32 ha (între km 91,09 și 91,55 pe brațul Chilia), cu depozitare a materialului extras într-o haldă situată aproape de malul fluviului având o suprafață de 1,24 ha pe terenul alocat pentru construcția portului. Executarea lucrărilor de dragare este prevăzută în mai multe etape: etapa 1, până la adâncimea de 4,0 m; etapa 2, de la 4,0 m la 7,32 m; și etapa 3, de la 7,32 m până la adâncimea finală de proiectare de 8,23 m. Ultima etapă se va realiza doar în cazul în care Ucraina va iniția lucrări de adâncire până la adâncimea de 8,23 m a rutei de navigație pe canalul Vylkovo–Ceatal Izmail pentru nave maritime.

Canalul de navigație maritimă Vylkovo–Ceatal Izmail, în conformitate cu Rezoluția Cabinetului de Miniștri al Ucrainei nr. 136, din 9 februarie 2022, este considerat „o cale navigabilă interioară a Ucrainei” cu dimensiunile de proiectare: lungime 95,445 km, lățime 120 m, adâncime 8,23 m. Adâncimea de proiectare de 8,23 m nu a fost încă atinsă din cauza întreruperii temporare a lucrărilor de construcție a canalului.

2. Observații privind impactul general al realizării obiectivului de infrastructură Portul fluvial-maritim NIBULON LLC la Izmail pe brațul Chilia, Delta Dunării

Prezentăm mai jos principalele observații ale Academiei Române și ale INCD GeoEcoMar privind posibilul impact asupra mediului ca urmare a realizării proiectului de construire a portului fluvial-maritim NIBULON LLC la Izmail, pe brațul Chilia, Delta Dunării.

2.1. După examinarea datelor prezentate în Raportul EIA și evaluarea lor se poate estima că impactul asupra mediului al lucrărilor de realizare a proiectului de construire a portului fluvial-maritim NIBULON LLC la Izmail și al activităților ulterioare ale acestuia va exista, dar va avea o extindere locală și, în parte, temporară. Localitatea pe malul românesc al brațului Chilia care ar putea intra în zona de impact este Plaurul. Aspectele de impact asupra mediului semnalate în notificarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor din România sunt reale și ar trebui analizate în comun cu partea ucrainiană.

2.2. Din punct de vedere hidrologic lucrările hidrotehnice pentru realizarea bazinului portuar în primele două etape menționate în Raport (pentru adâncimile de 4,0 m și 7,32 m) pe o suprafață de 2,32 ha vor avea, de asemenea, un impact local, fără să afecteze repartiția debitelor pe brațele deltei.

2.3. În cazul realizării de către Ucraina a lucrărilor de dragaj până la adâncimea de 8,23 m a rutei de navigație pe canalul Vylkovo–Ceatal Izmail pentru nave maritime pe o lungime de 95,445 km repartiția debitelor pe brațele Deltei Dunării va fi semnificativ modificată.

2.4. Considerăm că decizia Cabinetului de Miniștri al Ucrainei nr. 136, din 9 februarie 2022, de a considera Canalul de navigație maritimă Vylkovo–Ceatal Izmail „o cale navigabilă interioară a Ucrainei” nu este conformă cu normele de drept internațional. Se poate considera o „cale navigabilă interioară a Ucrainei” numai segmentul Bara brațului Bâstroe – confluența cu brațul Stambulul Vechi, care este situat în intregime pe terioriul țării respective (delta secundară a Chiliei). De la punctul de bifurcație al brațelor Bâstroe și Stambulul Vechi în amonte pe Chilia, până la Izmail și mai departe până la Ceatal Izmail, brațul Chilia reprezintă granița stabilită și acceptată internațional dintre România și Ucraina și, în consecință, calea de navigație Vylkovo–Ceatal Izmail nu poate fi considerată „cale navigabilă interioară a Ucrainei”, ci o cale internațională cu regim special de graniță. Aceasta obligă la un alt regim de gestionare, care să fie acceptat de cele două țări. Considerăm că este necesar ca Ministerul de Afaceri Externe al României să analizeze și să întreprindă acțiunile necesare pentru reglementarea situației căii navigabile cu regim special de graniță Vylkovo–Ceatal Izmail, pe brațul Chilia.

3. Considerații finale și propuneri de acțiuni imediate

3.1. Partea română nu are în prezent informații actualizate referitoare la adâncimile pe brațul Chilia și care ar putea fi pragurile care necesită dragaje pentru asigurarea adâncimii de proiectare de 8,23 m. Din situațiile disponibile în anul 2009, existau pe cursul brațului Chilia, între Vylkovo și Izmail, 12 praguri care necesitau lucrări de dragaj. Pentru a avea o imagine adusă la zi asupra acestei situații, Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) a solicitat acordul părții ucrainiene de a permite executarea unei campanii de înregistrare a adâncimilor și a calității sedimentelor pe brațul Chilia. AFDJ a pregătit trei nave de cercetare dotate cu echipamente moderne de cercetare și va demara această acțiune imediat ce aprobarea părții ucrainiene va fi comunicată. INCD GeoEcoMar este, de asemenea, pregătit să colaboreze cu AFDJ pentru realizarea acestei lucrări. În prezent, AFDJ a obținut acordul părții ucrainiene pentru realizarea măsurătorilor batimetrice pe brațul Chilia și astfel se va putea evalua volumul lucrărilor de dragaj și impactul lor asupra capacității de curgere a brațului și, în consecință, asupra repartiției debitelor de apă și sedimente pe brațele Deltei Dunării.

3.2. Pentru rezolvarea situației controversate privind crearea căii navigabile Bâstroe–Vylkovo–Ceatal Izmail este necesar să se formeze o echipa mixtă cu reprezentanți și specialiști din Ucraina și din România, care să studieze posibilul impact al lucrărilor prevăzute de partea ucrainiană pe brațul Chilia. Evaluarea impactului nu este posibilă fără o evidență actualizată a situației batimetriei și a calității ambientale în zona bațului Chilia. O apreciere a situației ambientale realizată de o echipă de specialiști din ambele țări ar elimina multiple suspiciuni și neînțelegeri privind această problemă. De altfel, în perioada 2004–prezent au existat multiple studii și documente care au prezentat impactul proiectului deschiderii navigației pentru nave maritime pe brațul Chilia asupra Rezervației Biosferei Delta Dunării. Comisia Europeană, ICPDR, WWF și alte organizații internaționale și naționale au îndemnat la stoparea definitivării lucrărilor de dragaj și de amenajare a brațului Chilia pentru navigația maritimă și la organizarea unei colaborări strânse dintre părțile română și ucrainiană pentru managementul sustenabil al zonei și al rezervației.

3.3. Atragem atenția asupra situației navigației pe Dunăre și în Marea Neagră. În prezent, singurele porturi prin care se realizează exportul grânelor ucrainiene către țările africane, care sunt în criză alimentară considerabilă, se face prin porturile ucrainiene de pe Dunăre (portul Reni) și brațul Chilia (portul Izmail), precum și prin portul Constanța. Această situație creează o perturbare majoră a navigației și a condițiilor ambientale prin poluările generate de navele și camioanele utilizate pentru transportul produselor exportate. În rada Sulina se înregistrează peste 130-140 de nave în așteptarea intrării pe canalul Sulina, traficul naval pe canal a crescut de 3-4 ori (ajungând la peste 400 de nave pe zi), în zona porturilor ucrainiene de pe Dunăre sau Chilia în loc de 4-10 nave în așteptare se înregistrează aglomerări de 30-40 nave. Impactul asupra mediului în Delta Dunării și în Marea Neagră, în zona frontului deltei, este deosebit de important și imposibil de controlat.

3.4. Partea română consideră că nu se poate accepta solicitarea părții ucrainiene de a include calea navigabilă Bâstroe–Ceatal Izmail în rețeaua de transport trans-european (TEN-T, Trans-European Transport Networks) deoarece existența a două rute de transport intens utilizate (prima rută acceptată internațional este canalul Sulina) care să traverseze teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării ar crea un impact ambiental deosebit de serios asupra deltei”.”

https//:60m.ro/

Ion Cristoiu, despre dictatură și cenzură: Prin CNA, Puterea vrea să controleze și internetul

https:://60m.ro/

Luxul ruso-chinez care îl scufundă pe Iohannis. Inpolitics: Să-i reamintim domnului președinte că marele dosar penal care ar putea bloca drumul Laurei Kovesi spre Cotroceni a fost generat tot de închirierea cu cîntec a unui avion privat, tot spre Asia de Est? Doar unul

de Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics

Administraţia Prezidenţială ne-a explicat azi, la solicitarea presei, cum s-a ajuns la zboruri cu aeronave private, mai precis pe motiv că șeful statului nu are un avion al lui. Așa că bietul politician e nevoit să recurgă la avioane private de lux. Multe și des. Ce nu ne-a spus președinția e cum sunt alese firmele private care livrează avioanele și nici cîți bani încasează ele din buzunarele contribuabililor români, pentru simplul motiv că aceste informații sunt secrete. Problema e că printre acele secrete s-ar putea găsi chestiuni de-a dreptul periculoase pentru actualul președinte, care să țîșnească spre libertate cîndva, în viitor, precum dosarul lui Petrov.

Să o luăm metodic.

Proaspăt ales președinte, Iohannis face prima vizită externă în 15-16 ianuarie 2015, la Bruxelles, președinția plătind 216.520,02 lei, echivalentul a 49.000 de euro. Următoarea vizită, în perioada 10-12 februarie, a costat 395.000 de lei, echivalentul a 89.000 de euro. Presa a explodat la acea vreme, calculînd că, la asemenea costuri, Iohannis va face praf întreg bugetul președinției pentru deplasări cel mai tîrziu în vară.
Erau vremuri bune, cînd presa mai putea afla asemenea cifre de la Cotroceni.

Dar lucrurile s-au rezolvat rapid. Nu mult după aceea, CSAT și Iohannis au decis nici mai mult, nici mai puțin decît secretizarea celebrei HG 755/1998, modificată în cîteva rînduri după emitere, care reglementa așa numitele ”zboruri speciale”.
În baza acelei secretizări bizare, nu doar președinția lui Iohannis a refuzat să mai divulge date despre zborurile acestuia, ci și guvernele, ne amintim cazul premierului Viorica Dăncilă și a sa deplasare în Israel cu un avion privat.

Din cauza acestei secretizări, cetățenii români nu mai pot afla un lucru elementar: dacă președinția organizează licitații pentru servicii de zbor, ori pur și simplu cineva, nu e clar pe ce criterii, alege furnizorii în mod direct și le îndeasă banii în conturi.

Și nu știm nici dacă serviciile sunt angajate direct, ori printr-un intermediar.

Din dezvăluirile presei din ultimele zile, aflăm că președinția are două companii preferate: Toyo Aviation, despre care G4Media.ro a scris că este controlată de milionarul de origine egipteană El Feki Tarek – care apare în stenogramele din dosarul fostului senator PSD Cătălin Voicu – și Global Jet, din Luxemburg, care a asigurat Titanicul aerian superluxos care l-a dus pe președinte în Japonia și Singapore.

Ce știm despre Global Jet, bunăoară?

Știm că e o companie care pînă acum vreo trei ani a fost condusă de Michel Wolter, fost ministru de Interne în guvernele lui Jean Claude Juncker, mai apoi președinte al Partidului Popular Creștin Social (CSV), al aceluiași Juncker, care a condus, reamintim, Comisia Europeană. Wolter a fost considerat mereu un pupil al lui Juncker (foto).
Mandatul lui Wolter, trecut de la politică la afaceri, la cîrma Global Jet a încetat, pură coincidență, odată cu mandatul lui Juncker la șefia CE, în 2019.

Jean Claude Juncker a fost, iarăși reamintim, un mare apropiat al lui Klaus Iohannis, el însuși un om foarte iubitor de Luxemburg, tărîmul de proveniență, acum sute de ani, al sașilor transilvani. În cartea ”Pas cu pas”, Iohannis pomenește Luxemburgul de zeci de ori și scrie apăsat că grație acestui stat a fost ales Sibiul drept capitală culturală europeană. ”O relaţie de sute de ani: Sibiu-Luxemburg” scrie, duios, președintele în carte.

Dacă tot veni vorba de Juncker, să amintim că acesta a fost în epicentrul unor mari scandaluri în mandatul de șef al CE pentru obiceiurile lui de a se deplasa cu avioane private, în cazul a cca. jumătate dintre deplasările sale.

Cum așa, cel mai puternic lider european nu are un avion propriu?
Ei bine, nu.
Nu are. Mai mult de atît, asemenea avioane private trebuie folosite numai atunci când nu pot fi găsite zboruri comerciale adecvate, conform regulilor Comisiei UE.

În decembrie 2018, la Bruxelles s-a cerut chiar anchetarea lui Juncker pentru deplasările sale de lux, care consumseră doar în acel an sute de mii de euro de la bugetul CE.

”Alte avioane private au fost folosite când dl Juncker ținea discursuri, iar două au fost pentru cine și prînzuri „de lucru” cu cancelarul german Angela Merkel. A mers cu șase avioane private la evenimente din Germania vecină” scria The Daily Mail. Ceea ce enerva cel mai tare erau dezvăluirile că președintele CE închiria avioane private chiar și pentru distanțe scurte, de cca.400 de km. (București-Sibiu, sub 300 km)

În 2017, Juncker provocase revoltă după ce se aflase că a închiriat un avion privat de 24.000 de lire sterline pentru a zbura la Roma cu o delegație de nouă persoane.
Motiv pentru europarlamentarul conservator David Campbell Bannerman să constate: „Se pare că „Air Force Juncker” încalcă liniile directoare stabilite cu privire la utilizarea excesivă a avioanelor private de către UE. Acesta este un alt exemplu de risipire de către UE a banilor contribuabililor europeni. De ce dl Juncker nu a acceptat rutele comerciale de bună calitate care zboară prin Europa este un mister, un mister pe care anchetatorii UE ar trebui să-l clarifice”.

Culmea e că pentru călătorii pe distanțe lungi, cum ar fi summiturile UE-China și UE-Japonia și o întâlnire cu președintele Donald Trump la Washington în 2018, Juncker folosise zboruri de linie.
Președintele CE s-a apărat arătînd că, totuși, numărul deplasărilor cu rute comerciale a fost mai mic, per ansamblu, decît al celor cu taxiuri aeriene.

Revenind la Global Jet, trebuie spus că în contextul geopolitic din ultima vreme e o companie cu probleme.

După invazia din Ucraina, firma a fost pusă la zid în UE pentru că facilita zborurile avioanelor rusești, puse la index la nivel european. Avioane private ale unor magnați ruși, precum Andrey Melnichenko ori Eugene Shrivdler, fără a mai vorbi de Roman Abramovici, înregistrate la compania luxemburgheză, au fost sechestrate pe diverse aeroporturi după invazie, iar presa europeană amintea că Rusia are peste 400 de aeronave înregistrate în Luxemburg, Austria, Germania, Insula Man, Malta și San Marino.

”Global Jet, care operează 33 de avioane în numele proprietarilor lor și a avut o cifră de afaceri de 163 de milioane de euro în 2020, este a doua mare companie de proful din Luxemburg, după Luxaviation. Dar cele două companii nu sunt comparabile. Global Jet, deținut de monegascul Mike Savary (42,30%) și administrat de David Antoine (25,20%) pare să opereze cel puțin cinci avioane legate de interesele rusești, inclusiv cele trei Falcon 7X ale lui Roman Abramovici” scria presa luxemburgeză.

În plus, Global Jet e asociată cu o mare companie chineză, Jetsolution.
Rusia-China, o combinație care l-ar arunca în depresie pe vigilentul deputat PNL Pavel Popescu, ori pe al său coleg Alexandru Muraru.

O fi sigur pentru președintele Klaus Iohannis să bage bani în buzunarele unei firme care gestionează bunuri rusești și e asociată cu chinezii, aceia care spionează totul, prin telefoane și tablete, cum ni se tot spune?

Datele prezentate de noi în acest material nu constituie, în sine, o acuzație la adresa președinției. Dar atragem atenția că elementele sus pomenite pot naște îndreptățite speculații, plus că secretizarea aiuritoare a unor informații banale sub pretextul protejării siguranței naționale ar putea să aibă alte motivații.
Iar respectivele informații ar putea ieși la lumină într-un moment neconvenabil pentru președintele Iohannis, atunci cînd în locul lui va veni alt președinte, alt stăpîn al serviciilor secrete.

Să-i reamintim domnului președinte ca marele dosar penal care ar putea bloca drumul Laurei Kovesi spre Cotroceni a fost generat tot de închirierea cu cîntec a unui avion privat, tot spre Asia de Est? Doar unul.

60m.ro – Știri de ultimă oră și ultimele știri online

Polonia construieşte cea mai mare forţă terestră din Europa pentru a contracara ameninţarea rusă

Varşovia se lansează în cea mai mare campanie de reînarmare din ultimii 50 de ani, ca răspuns la ameninţarea tot mai mare pe care o reprezintă Rusia pentru Europa, se arată într-un material publicat de The Telegraph.

Unitatea căpitanului Marek Adamiak din Regimentul 11 Artilerie din Polonia, staţionată nu departe de graniţa cu Rusia, se confruntă de mult timp cu un echipament învechit. Dar la jumătatea lunii decembrie au primit 24 de obuziere autopropulsate K9 de fabricaţie sud-coreeană, care pot lovi ţinte aflate la o distanţă de până la 55 km aducând regimentului capacităţi noi şi letale.

„Ca ofiţer de artilerie, sunt entuziasmat de noul echipament. Putem manevra mai bine, putem trage de oriunde. Nu există niciun loc din care să nu putem trage. Aveam multă artilerie veche, dar acum avem arme foarte noi”, a declarat căpitanul Adamiak pentru sursa citată.

Având în vedere războiul care are loc în Ucraina vecină, sosirea noului echipament de luptă le-a dat încredere că, dacă conflictul ar veni la uşa lor, ar avea acum armele necesare pentru a riposta.

„Putem vedea din modul în care ucrainenii folosesc artileria că trebuie să fie foarte rapizi: intră în acţiune, trage şi pleacă mai departe”, a spus el.

Cele 24 de tunuri aflate acum în grija regimentului său sunt doar vârful unui program masiv de cheltuieli de apărare al Poloniei.

Stimulat de războiul de alături şi de teama tot mai mare că Polonia ar putea fi într-o zi în vizorul unui Kremlin care doreşte să se întoarcă la vremurile în care imperiul rusesc se întindea până la râul Vistula, guvernul polonez este hotărât să se înarmeze – şi repede.

În acest an, Polonia va cheltui 4% din PIB pentru apărare, o sumă dublă faţă de cea cerută de NATO, ceea ce va face din această ţară cel mai mare cheltuitor pe cap de locuitor în domeniul apărării din cadrul alianţei.

Unele dintre contractele pentru echipamente noi datează dinainte de războiul din Ucraina, când Polonia, deja conştientă de ameninţarea rusă, a început să modernizeze forţele armate încă împovărate cu multe echipamente din epoca sovietică.

Dar invazia lui Putin a avut darul să dea o altă „viteză” procesului şi a determinat Polonia să semneze o serie nouă de contracte.

„Asaltul criminal desfăşurat de Federaţia Rusă, care a vizat Ucraina, şi natura imprevizibilă a lui Putin ne determină să accelerăm şi mai mult modernizarea echipamentelor. Este de o importanţă cheie să creştem cât mai repede posibil nivelurile de securitate pentru Polonia. Putem face acest lucru doar prin crearea unei armate puternice. Suficient de puternică pentru a descuraja orice potenţial agresor să se decidă să atace”, a declarat Mariusz Blaszczak, ministrul polonez al Apărării, pentru portalul Defence24.

Nimeni nu se poate îndoi de ambiţia Poloniei.

Pentru început, a făcut comenzi pentru 1.000 de tancuri de luptă principale K2 din Coreea de Sud şi 250 de tancuri M1A2 SEPv3 Abram nou-nouţe din SUA. Acest lucru va transforma Polonia în proprietarul celei mai mari forţe de tancuri din Europa, eclipsând flota de 227 de tancuri a Regatului Unit.

Artileria sa va fi consolidată cu 600 de K9, 18 lansatoare HIMARS cu 9.000 de rachete şi 288 de sisteme K239 Chunmoo MRL din Coreea de Sud.

Peste 1.000 de vehicule de luptă pentru infanterie Borsuk, fabricate în Polonia, vor transporta trupele poloneze în luptă, în timp ce acoperirea aeriană va fi asigurată de 96 de elicoptere AH-64E Apache cumpărate din SUA şi de 48 de avioane de luptă FA-50 comandate în prezent din Coreea de Sud.

„Ne schimbăm echipamentul foarte, foarte repede. Este într-adevăr o revoluţie, nu o evoluţie”, a declarat căpitanul Adamiak.

Totodată, planurile prevăd dublarea dimensiunii armatei poloneze la 300.000 de oameni, ceea ce ar transforma Polonia în cea mai mare putere militară din Europa, din punct de vedere al efectivelor, la vest de Ucraina.

De asemenea, sunt în curs de desfăşurare discuţii privind construirea unei „fabrici masive de armament” în colaborare cu Marea Britanie, în parte pentru a ajuta la producerea şi repararea echipamentelor şi armelor destinate Ucrainei.

Echipamentul vine însă cu un preţ ridicat. Polonia s-a bucurat de ani de creştere economică, iar PIB-ul se preconizează că va creşte în continuare în acest an, în ciuda ramificaţiilor economice ale războiului din Ucraina, dar costul cheltuielilor sale prodigioase în domeniul apărării va fi substanţial.

Polonia plănuieşte să cheltuiască aproximativ 85 de miliarde de lire sterline până în 2035 pentru armament, iar bugetul pentru apărare din acest an se ridică la suma record de 97 de miliarde de zloţi (20 miliarde de euro). Dar publicaţia poloneză Dziennik Gazeta Prawna a estimat că suma reală pentru 2023 ar putea urca până la 27 de miliarde de euro, dacă sunt incluse fondurile extrabugetare.

Acest nivel de cheltuieli nu este lipsit de riscuri.

„Mă tem că toate aceste cheltuieli ar putea secătui bugetul, dacă nu sunt gestionate în mod corespunzător. Este posibil ca publicul să nu fie conştient de faptul că s-ar putea să fie nevoie de reduceri la anumite proiecte civile. Am avut o creştere economică stabilă în ultimii ani, dar acum suntem aproape de o recesiune. Dacă nu stimulăm economia cu banii UE (din fondul de redresare în caz de pandemie), pe care încă nu i-am primit, atunci situaţia ar putea deveni critică”, a declarat Magdalena Jakubowska, expert în domeniul apărării şi vicepreşedinte al Res Publica-Visegrad Insight, o fundaţie care se ocupă de politica Europei Centrale.

Comisia Europeană a refuzat accesul Poloniei la aproximativ 30 de miliarde de lire sterline în granturi şi împrumuturi ieftine din Fondul de redresare şi de rezilienţă post-pandemică al UE, din cauza unei dispute privind statul de drept. Guvernul polonez a introdus o legislaţie care ar putea rezolva impasul, dar, pentru moment, banii rămân inaccesibili.

Pentru a ajuta Polonia, anul trecut, Congresul SUA a aprobat o finanţare militară în valoare de 288,6 milioane de dolari (270 milioane de euro) pentru „descurajarea şi apărarea” împotriva ameninţării sporite din partea Rusiei. Banii vor fi de ajutor, dar, în condiţiile în care inflaţia este de aproximativ 17% în Polonia şi creşterea economică încetineşte, bugetul apărării ar putea deveni dificil de acoperit.

În ciuda acestui fapt, Jakubowska a adăugat că, până în prezent, polonezii par pregătiţi să îşi asume povara financiară:

„Cu războiul, poate, chiar după colţ, polonezii îşi dau seama că trebuie să faci sacrificii pentru a avea grijă de interesul naţional. Dacă oamenii se tem de un război, atunci sunt înţelegători.”

Sprijinul transpartinic pentru cheltuielile militare pare, de asemenea, că va continua, în ciuda diviziunilor politice profunde şi adesea amare din Polonia. Conştiente de ameninţarea reprezentată de Rusia, partidele de opoziţie au acceptat în cea mai mare parte necesitatea ca Varşovia să cheltuiască, cel puţin deocamdată – fie şi numai pentru a evita soarta vecinului lor.

Polonia merge la urne în toamnă, iar apărarea şi cine poate apăra cel mai bine ţara vor deveni, fără îndoială, o problemă electorală.

„Am spus de multe ori că este mai bine să ai datorii şi chiar să fii nevoit să faci reduceri bugetare în alte domenii, decât să fii ocupat. Oricine a văzut ce se întâmplă în Ucraina nu ar trebui să aibă nicio îndoială cu privire la acest lucru”, a declarat la începutul acestui an Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului de guvernământ Lege şi Justiţie, considerat de mulţi drept cel mai puternic politician din ţară.

https//:60m.ro/

Fostul ministru de finanțe grec Varoufakis, atacat de indivizi cu cagule. Politicianul a ajuns pe mâna medicilor

sursa foto: twitter.com/yanisvaroufakis 

Politicianul grec, fost ministru de finanțe în guvernul de la Atena și profesor de economie de profesie, a trecut prin momente dificile. A ajuns în grija cadrelor medicale, după ce a fost atacat și lovit.

Yanis Varoufakis, politician al opoziţiei de stânga din Grecia, a avut nevoie de spitalizare după ce a fost atacat de un grup de aproximativ 20 de persoane la ieşirea dintr-un restaurant, anunță sâmbătă Agerpres, care citează DPA.

În primă fază Varoufakis a fost insultat din stradă. Când a ieşit pe uşă, politicianul în vârstă de 61 de ani a fost atacat de mai mulţi indivizi cu cagule, care l-au aruncat la pământ, l-au lovit cu picioarele şi cu pumnii în faţă, conform sursei citate. Acesta s-a ales cu nasul fracturat. În urma atacului, Varoufakis a fost spitalizat.

Reacție pe Twitter: „Nu erau anarhişti, de stânga, comunişti”

După producerea incidentului căruia i-a căzut victimă, politicianul a reacționat pe Twitter. Acesta s-a arătat recunoscător pentru solidaritatea de care a avut parte după atac. Și a negat informațiile conform cărora atacatorii proveneau din grupuri de extremă stângă.

„Nu erau anarhişti, de stânga, comunişti sau membri ai vreunei mişcări”, a scris Varoufakis, pe Twitter, într-un mesaj transmis în limba engleză.

Fost ministru de finanțe, politicianul este, în prezent, deputat în parlamentul de la Atena.

 

 

 

 

http://national.ro/

Suma de bani confiscată de la reprezentanţi ai Partidului ŞOR

Procuratura Anticorupţie a Republicii Moldova a anunţat sâmbătă că a confiscat în total peste 4,5 milioane lei moldoveneşti în urma percheziţiilor efectuate la reprezentanţi ai Partidului ŞOR (populist, prorus) în dosarul privind finanţarea ilegală a acestei formaţiuni fondate de controversatul oligarh Ilan Şor, condamnat în 2017 la şapte ani şi sase luni de închisoare pentru escrocherie şi spălare de bani, care a fugit din ţară şi este dat în căutare internaţională, relatează TV8.md şi NewsMaker.

În acelaşi timp, după cum anunţă portalul Deschide.md, angajaţi ai Inspectoratului General de Investigaţii, în comun cu procurorii PCCOCS ( Procuraturii pentru combaterea criminalităţii organizate şi cauze speciale), desfăşoară sâmbătă dimineaţă percheziţii la mai multe persoane într-o cauză penală care vizează pregătirea dezordinilor în masă în Republica Moldova. Percheziţiile au loc în mai multe localităţi.

Forţele de ordine au efectuat vineri mai multe percheziţii şi reţineri în nordul Republicii Moldova în dosarul ce vizează pregătirea dezordinilor în masă în timpul protestelor programate la Chişinău. Astfel, în urma percheziţiilor au fost ridicate sume importante de bani, inclusiv 11 000 dolari americani şi 400 euro. Banii ar fi fost destinaţi organizării dezordinilor în masă, a relatat Ziarul Naţional din Chişinău.

De asemenea, în cadrul percheziţiilor au fost depistate cătuşe, substanţe cu miros specific de marijuana, dispozitive de comunicare şi stocare a informaţiei.

Potrivit Poliţiei, persoanele cercetate sunt bărbaţi cu vârste cuprinse între 23 şi 50 ani, anterior judecaţi pentru escrocherii, trafic de droguri şi furturi. Printre suspecţii ale căror domicilii au fost percheziţionate se numără şi persoane care recent au revenit în din Turcia, unde au participat la instructaj „pentru provocarea dezordinilor în masă şi opunerea rezistenţei faţă de forţele de ordine, folosirea articolelor pirotehnice şi aplicarea armei, în timpul protestelor ce urmează a fi organizate”.

Procuratura Anticorupţie în comun cu Centrul Naţional Anticorupţie şi Serviciul de Informaţie şi Securitate au efectuat mai multe percheziţii la 9 martie în automobilele aşa-numiţilor „curieri” ai partidului, responsabili de recepţionarea şi transportarea banilor ilegali către preşedinţii şi vicepreşedinţii de oficii teritoriale, care, la rândul lor, urmau să achite transportul şi să remunereze participanţii la protestele organizate de partid, potrivit Radio Moldova.

În 20 februarie, tot în dosarul finanţării ilegale a Partidului ŞOR, opt persoane au fost reţinute. În octombrie anul trecut, procurorii şi agenţii de securitate au ridicat peste 4,2 milioane de lei şi 4 000 dolari de la reprezentanţii acestui partid, iar în noiembrie au fost depistate şi ridicate peste 320.000 de lei.

Procurorii spun că pe parcursul ultimilor luni, cu ajutorul mijloacelor tehnice speciale, au reuşit să documenteze mai multe episoade în care membri ai unui grup criminal organizat au transmis peste 3,3 milioane de lei, 61.000 euro şi 55. 000 dolari către reprezentanţi şi activişti ai Partidului ŞOR. Responsabilii formaţiunii ŞOR susţin că acest dosar este unul politic, conform postului de radio citat.

Aceste percheziţii au loc în contextul în care cu o zi în urmă Washingtonul acuzase Moscova că încearcă să destabilizeze Republica Moldova, potrivit Deschide.md.

Administraţia preşedintelui Joe Biden consideră că Moscova lucrează pentru a semăna dezinformare cu scopul de a destabiliza situaţia din Republicii Moldova, a declarat John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Natională al Casei Albe, dând ca exemplu recentele declaraţii ale Ministerului rus al Apărării potrivit cărui ‘Ucraina planifică o invazie în Transnistria’.

Responsabilul american a calificat aceste acuzaţii ca „nefondate, false şi neîntemeiate”, conform media citate.

Rusia urmăreşte posibilitatea vulnerabilizării guvernului de la Chişinău cu scopul instalării probabile a unei administraţii mai prietenoase Federaţiei Ruse, a afirmat Kirby, adăugând că, pe moment, Washingtonul nu vede nicio ameninţare militară imediată la adresa Republicii Moldova.

„La fel ca preşedintele Maia Sandu nu vedem nicio ameninţare militara imediată pentru Moldova. Însa, în ultimele săptămâni, doamna Sandu a avertizat public că Rusia încearcă să destabilizeze Moldova. Noi avem aceleaşi îngrijorări”, a afirmat Kirby, citat de Deschide.md.

Potrivit acestuia, SUA urmăresc îndeaproape activităţile Rusiei în Republica Moldova, manifestând îngrijorare în legăturile cu eforturile continue ale Rusiei de a destabiliza Europa.

Cotidianul RO

Pentru că suntem ‘oți

ION a fost o farsă, o regie care a îngurgitat, cică, mai mult de 10 milioane de euro. Ca și plandemia, de altfel. Numai că acolo, în imensa gaură neagră big pharma-tech-finance, s-au pierdut 100 de miliarde de euro. Și încă nu s-a terminat.

N-aș spune că a fost vorba de inteligență artificială, ci de lăcomie & hoție parțial inteligente, asezonate cu prostie naturală, pe pat germinativ de supușenie tâmpă și idioțenie utilă.

Uniunea Europeană a mobilizat cca 750 mld euro pentru un model de plan de redresare și “reziliență” menit a salva statele membre de la falimentul cauzat de farsa plandemică. Atât de bine a rezolvat Comisia Europeană criza sanitară încât, iată, e nevoie de 27 de planuri de reorganizare, menite a evita falimentul celor 27 de state membre ale UE. Putem avea deplină încredere în CE că va rezolva tot atât de bine și criza alimentară, energetică și militară…

Ce nu știe lumea este că, în insolvență, debitorul nu se mai conduce singur și independent, nu mai este sub controlul stakeholder-ilor săi, nu mai poate face cu banii și activitățile sale ce îi indică interesele, ci numai ce îi dictează creditorii. În cazul insolvenței celor 27 de state membre UE, nu mai decid cetățenii, prin reprezentanții lor aleși, ci creditorii, adică, BCE și Comisia Europeană.

Banii din PNNR sunt bani tipăriți de BCE (prin “inteligenta” relaxare cantitativă – quantitative easing), fiind oferiți cu pipeta și strict condiționați de reformele “marii resetări” – energie verde, decarbonare, digitalizare totală, trecerea la stadiul de insectivor, biotehnologia cărnii artificiale, a organismelor modificate genetic și a manipulării chimice, genetice și digitale a omului în vederea transformării sale în “păpușă emoțională” etc.

Cine are răbdarea de a citi 1500 de pagini de PNRR pentru România – în fapt, o dizertație de elev slab de clasa a 12-a, care știe doar să repete sloganuri woke și să își semnalizeze “virtuțile” progresiste, arătând cu degetul la “viciile” medievalilor conservatori – va găsi similitudini incredibile cu afacerea falimentarei bănci californiene Silicon Valley Bank, axată pe start-up, tehnologie, biotehnologie, energie verde, carne artificială, alimente din insecte etc., și pe … deținerea de obligațiuni emise de SUA, ca efect al politicii Federal Reserve de quantitative easing.

Banca americană a picat pentru că afacerile de nișă pe care s-a axat au intrat pe traiectorie falimentară, cam la fel cum s-a întâmplat în anul 2000, cu ocazia spargerii bulei speculative dotcom, mega-rahat care venea tot din California, mai precis, Silicon Valley. Un mega-șut în fund, de pe marginea prăpastiei, direct în prăpastie, i-a fost aplicat de același Fed, care a majorat dobânzile (sub cuvânt că temperează inflația), cu consecința că obligațiunile (=bonduri) americane au devenit toxice.

Lumea s-a bulucit, apoi, să își retragă banii din depozite căci, ce să vezi, 97% din acești bani nu sunt garantați de statul american.

Acest faliment nu înseamnă doar pierderi directe de peste 180 de mld dolari (ceea ce îl face al doilea cel mai mare faliment, după Lehman Brothers), ci și falimente în lanț în sectorul de nișă pe care l-a finanțat.

Falimentul Silicon Valley Bank este, totuși, o veste bubă.

De acum încolo vom fi mai puțin constrânși cu povestea cu ponei rozi a energiei verzi, cu narațiunea “mâncați naiba insecte ca să opriți schimbarea climaterică”, cu planurile mesianice ale lui bilgheiț de a ne na carne artificială tuturor și praf de cretă în atmosferă, plus fro 23 de “imunizări” pe an, pe fiecare dintre cei 8 mld de pământeni și cu totalitarismul digital al capitalismului de spionaj și de pradă.

O altă veste bună este aceea că, în sfârșit, lumea poate înțelege că SUA nu are o economie cu rating AAA+, ci una profund bolnavă și îndatorată în proporții cosmice, nesustenabile.

Adică, lumea poate înțelege pe deplin că toate kkturile și soluțiile proaste, inclusiv creația oligarhilor ruși și a miliardarilor de carton chinezi, vin de la americani.

Ei, și a face un PNNR pe modelul falimentar american, cu consultanță de la americani (McKinsey, Goldman Sachs) este nu doar nociv. Este prostia supremă, e sfințenia idioțeniei.

Bine măcar că la români, pentru furtișaguri ca cele făcute în plandemie sau cu ION, digitalizarea, insectofagia, carnea artificială și tratamentele de “îmbunătățire” genetică sau chimică n-au nicio șansă.

La noi, pentru completarea formularului online tre’ să mergem la ghișeul de la et.2.

Ceea ce e bine.

Nicio distopie, nicio nebunie tehnocratică, nicio ideologie a totalitarismului globalist nu ne poate convinge. Vom evada mereu din colivie.

Pentru că suntem ‘oți.

facebook.com/gheorghe.piperea

Cine-i de fapt BOU? Kievul a decis evacuarea

Oficialii ucraineni au ordonat vineri unei aripi istorice aliniate cu Rusia a Bisericii Ortodoxe să părăsească un complex mănăstiresc din Kiev, cea mai recentă decizie împotriva unei confesiuni privite cu profundă suspiciune de guvern, transmite Reuters.

Kievul ia măsuri drastice împotriva Bisericii Ortodoxe Ucrainene (BOU), aflată sub autoritatea patriarhului Moscovei după ce Rusia şi-a lansat invazia anul trecut, pe motiv că este pro-rusă şi colaborează cu patriarhul Chiril I al Moscovei, care a sprijinit ferm invazia.

BOU susţine că a rupt legăturile cu Rusia şi cu patriarhia Moscovei şi se declară victima unei vânători politice de vrăjitoare.

Ministerul Culturii din Ucraina a declarat că BOU a primit ordin să părăsească complexul mănăstiresc Lavra Pecerska din Kiev, vechi de 980 de ani, unde îşi are sediul. Într-o declaraţie, ministerul a spus că o anchetă a dezvăluit că BOU „a încălcat termenii acordului privind utilizarea proprietăţii de stat”, fără a oferi alte detalii.

BOU, care are drept termen limită pentru a elibera sediul până pe 29 martie, a declarat într-o postare pe Facebook că rezultatele anchetei sunt „evident părtinitoare şi încalcă grav normele legale”.

Din octombrie trecut, Serviciul de Securitate al Ucrainei a efectuat periodic percheziţii în bisericile BOU, a impus sancţiuni episcopilor şi susţinătorilor săi financiari şi a deschis dosare penale împotriva a zeci de clerici.

Autorităţile ucrainene au spus că au găsit literatură pro-rusă în incinta bisericii, care găzduia, de asemenea, cetăţeni ruşi, acuzaţii pe care BOU le-a negat.

Majoritatea credincioşilor ortodocşi ucraineni aparţin unei ramuri separate a credinţei, Biserica Ortodoxă a Ucrainei, formată în urmă cu patru ani prin unirea unor ramuri independente de autoritatea Moscovei.

Cotidianul RO

Manifestație pro-rusă în Cehia: Au vrut să smulgă steagul Ucrainei

Mii de persoane au manifestat sâmbătă, la Praga, împotriva guvernului ceh şi a scăderii nivelului de trai, în cadrul unui eveniment intitulat „Cehia împotriva sărăciei”. La demonstrație, protestatarii au criticat NATO şi au cerut „pace imediată” în Ucraina. La final, unii protestatari au vrut să smulgă steagul ucrainean de pe clădirea Muzeului Naţional şi au avut loc ciocniri cu poliţia, a relatat presa locală.

 

 

Autoritățile cehe au denunțat ca inacceptabile discursurile violente de la finalul demonstraţiei, când unii participanţi au cerut ca steagul ucrainean să fie smuls de pe Muzeul Naţional. „Mă aştept ca organizatorii să se distanţeze de aceste acte de violenţă. Dă impresia că întreaga aşa-zisă demonstraţie împotriva sărăciei a fost doar o acoperire pentru o provocare pro-rusă şi, cu siguranţă, nu putem fi toleranţi faţă de astfel de manifestări”, a declarat vicepremierul Vít Rakušan.

 

Cehia are, începând de vineri, un nou preşedinte, Petr Pavel, fost comandant al armatei ţării şi fost preşedinte al Comiterului militar al NATO, care este un prooccidental convins şi favorabil ajutării Ucrainei în războiul împotriva Rusiei.

Partidul PRO, unul dintre organizatorii protestului de sâmbătă, doreşte ca guvernul să convoace o conferinţă de pace pentru Ucraina şi să nu mai furnizeze arme Kievului. Liderul său, Jindrich Rajchl, este un politician controversat.

În Georgia

(VIDEO) Au dat foc steagului Rusiei

Cotidianul RO