FOTO/VIDEO Ticul președintelui: Klaus Iohannis își freacă frecvent verigheta, în aproape toate aparițiile publice / Ce sunt și de ce apar ticurile

Președintele Klaus Iohannis are un tic: își freacă frecvent verigheta, în aproape toate aparițiile publice.

Ticul este o mișcare convulsivă, bruscă, spasmodică și repetată, rezultată din contractarea involuntară a unuia sau a mai multor mușchi sau o deprindere (neplăcută, ridiculă etc.) pe care o capătă cineva în mod inconștient.

„Ticul este o mişcare repetitivă, involuntară. În spatele lui se ascunde o problemă de ordin emoţional, de cele mai multe ori. Practic, persoana refulează o stare interioară prin acest gest“, spunea psihoterapeutul Adriana Neda, într-un articol publicat în urmă cu câțiva ani în Adevărul.

Specialiştii susţin că ticurile, indiferent de natură, devin mai dese în situaţii tensionate. În situaţii stresante, gesturile devin şi mai intense. Ticurile au tendinţa să se amelioreze când persoana este relaxată şi dispar cu totul în timpul somnului.

Există diferite tipuri de ticuri. Dintre acestea, ticurile motorii se manifestă prin diverse mişcări repetate ale corpului. Clipitul des, rosul unghiilor, legănatul de pe un picior pe altul, trosnitul degetelor, gesticulatul excesiv, mişcarea anumitor părţi ale corpului intră în categoria ticurilor motorii.

„Psihoterapia este prima opţiune în tratamentul ticurilor”, preciza Adriana Neda.

Numeroase fotografii postate chiar pe site-ul Administrației prezidențiale surprind obiceiul președintelui de a-și freca verigheta frecvent. Câteva exemple doar din ultimele două săptămâni:

Klaus Iohannis la Consiliul European:

Sursa foto: presidency.ro

Sursa foto: presidency.ro

Klaus Iohannis și-a frecat verigheta de mai multe ori și în timpul conferinței de presă pe care a susținut-o la Bruxelles:

Klaus Iohannis în vizita oficială în Emiratele Arabe Unite:

Sursa foto: presidency.ro

Sursa foto: presidency.ro

Sursa foto: presidency.ro

Întâlnirea președintelui Klaus Iohannis cu secretarul general al Organizației Internaționale a Francofoniei, Louise Mushikiwabo:

Sursa foto: presidency.ro
https://www.g4media.ro/

Guvernul vrea să reducă sumele acordate românilor care găzduiesc refugiați ucraineni. Motivația este de ordin imobiliar

Guvernul vrea să reducă sumele acordate românilor care sprijină refugiații ucraineni din motive de ordin imobiliar. Astfel, spun autoritățile, programul a fost perceput ca o sursă de venit atractivă pentru mulți proprietari de locuințe aflați în căutare de chiriași.

Românii găzduiesc în prezent refugiați ucraineni, prin programul „50/20”. Guvernul vrea să modifice legea care reglementează programul de ajutor pentru ucraineni și să acorde doar 2.000 de lei pe lună pentru o familie, relatează Adevarul.

Pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne a fost publicată Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea și completarea articolului 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15/2022 privind acordarea de sprijin și asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina.

Conform noilor modificări, se prevede „stabilirea posibilității acordării unei sume forfetare în cuantum de 2000 lei/lună, pentru o singură perioadă de maximum 4 luni consecutive, în vederea acoperirii cheltuielilor de cazare pe teritoriul României pentru familiile şi persoanele singure, beneficiare ale Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022 de constatare a existenţei unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina în înţelesul articolului 5 din Directiva 2001/55/CE şi având drept efect introducerea unei protecţii temporare“.

„Sursă de venit atractivă pentru mulți proprietari de locuințe“

Tot în aceeași notă de fundamentare se arată și motivele pentru care statul român vrea să reducă suma din programul pentru ajutorarea refugiaților ucraineni: „decontarea cheltuielilor cu hrana cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, găzduiți de persoane fizice a fost văzută ca o sursă de venit atractivă pentru mulți proprietari de locuințe aflați în căutare de chiriași, fiind astfel, alimentată piața imobiliară din zonele căutate de persoanele care provin din zona de conflict armat din Ucraina, fapt ce a dus la scăderea sub aspectul ofertei și, implicit, la creșterea cuantumului chiriilor practicate pe piața liberă, cu impact direct asupra cetățenilor români care doresc să acceseze această modalitate locativă“.

Conform aceluiași proiect, ucrainenii care vor să stea mai mult de patru luni în România și nu-și pot găsi un loc de muncă, beneficiază pe lângă suma de 2000 de lei pe lună și de acces la serviciile şi măsurile prevăzute de Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.

Conform MAI, doar 5.007 ucraineni au locuri de muncă înregistrate în Registrul General de Evidență al Salariaților (REVISAL).

60m.ro – Știri de ultimă oră și ultimele știri online

Un accident feroviar a avut loc în Gara CFR Galaţi: Patru persoane au fost rănite

UPDATE 20:59 – În urma evenimentului au rezultat 4 victime:
-mecanicul trenului picior accidentat, -călătorul descarcerat accidentat la membrul drept inferior, -conductoarea a fost în stop  cardio-respirator, dar a fost resuscitată -conductorul accidentat la membrul drept superior și traumatism la cap, toți transportați cu SMURD la spital.

UPDATE 20:56 Ce spune CFR

„CFR Călători informează că în această seară, 25 martie 2023, în stația Galați, la cuplarea locomotivei la garnitură pentru formarea trenului Regio 7576 în relația Galați – Mărășești a fost tamponat primul vagon.

Din primele informații, în urma impactului, au fost rănite patru persoane: mecanicul, conductorul, șeful de tren și un călător. Au fost solicitate serviciul de Ambulanță, răniții fiind preluați de echipajele medicale pentru acordarea de îngrijiri de specialitate.

Totodată au fost avariate locomotiva și vagonul.
Cauzele care au generat acest accident vor fi stabilite de echipa de cercetare aflată la fața locului.

CFR Călători cere scuze pasagerilor pentru neplăcerile create de acest incident”.

Un accident feroviar a avut loc, sâmbătă seara, în Gara CFR Galaţi, iar patru persoane au fost rănite, a transmis ISU Galaţi.

Potrivit ISU Galati, o locomotivă care făcea manevre a lovit un vagon de călători care era staţionat, în gară, dar în care se aflau călători. Conform sursei citate, în urma impactului au fost rănite patru persoane, din care una este în stop cardio-respirator şi o alta este încarcerată.

Lucrătorii ISU Galati acţionează pentru salvarea victimelor.

60m.ro – Știri de ultimă oră și ultimele știri online

Un şef de la Hidroelectrica, care şi-a construit un ponton cu banii companiei, scapă de acuzaţii după ce faptele s-au prescris

Tribunalul Argeş a dispus, vineri, încetarea procesului penal împotriva lui Constantin Metehoiu, la data faptelor director al Sucursalei Curtea de Argeş din cadrul „Hidroelectrica”, trimis în judecată în urmă cu doi ani de DNA după ce a construit fără autorizaţie din banii companiei un ponton plutitor pe malul lacului Vidraru pentru ambarcaţiunile sale.

Judecătorii au constatat că faptele de care este acuzat şeful de la Hidroelectrica s-au prescris, fiind aplicată în acest sens o decizie a Curţii Constituţionale. Constantin Metehoiu a fost trimis în judecată de DNA în mai 2020, pentru abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite, în formă continuată şi participaţie improprie la infracţiunea de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite, infracţiunile reţinute în seama lui fiind din anul 2011, scrie Agerpres. Pe latură civilă, magistraţii au dispus ca Metehoiu să plătească către Hidroelectrica suma de de 325.879 lei, reprezentând despăgubiri materiale.

Constantin Metehoiu, la data faptelor director al Sucursalei Hidrocentrale Curtea de Argeş din cadrul Hidroelectrica, este acuzat de procurori că, prevalându-se de funcţia deţinută, ar fi încălcat mai multe dispoziţii legale, în contextul în care, în cursul anului 2011, folosind resursele societăţii pe care o administra, ar fi construit pe propriul teren aflat pe malul lacului Vidraru, fără autorizaţie, o construcţie metalică pentru deservirea unui ponton plutitor pentru exploatarea ambarcaţiunilor sale în cadrul unor activităţi de agrement pentru turişti.

„Concret, inculpatul ar fi încălcat prevederile Legii 500/2002 privind finanţele publice şi ale OUG nr.119/1999 privind controlul financiar preventiv. Ulterior, în cursul anului 2012, inculpatul ar fi semnat două ordine de plată şi ar fi asigurat decontarea unor facturi către firma executantă a lucrărilor şi cea de proiectare, în condiţiile în care documentele atestau în fals că respectiva construcţie s-ar fi realizat (scriptic) la Barajul Vâlsan, când în realitate fusese realizată la locaţia menţionată mai sus.

Pentru una dintre facturi, inculpatul Metehoiu Constantin ar fi determinat două persoane cu atribuţii financiare, aflate în subordinea sa, să acorde vizele de acceptare la plată şi de control financiar preventiv fără ca ele să cunoască faptul că structura era deja executată”, menţionează anchetatorii. Potrivit DNA, prin acţiunile realizate de Constantin Metehoiu s-ar fi produs un prejudiciu de 325.879 lei bugetului SC Hidroelectrica SA, sumă cu care această societate s-a constituit parte civilă în cauză.

60m.ro – Știri de ultimă oră și ultimele știri online

VIDEO: Suporterii echipei Franței au cerut demisia președintelui Emmanuel Macron în timpul meciului Franța-Olanda

După 49 de minute și 3 secunde de joc, din tribunele Stade de France au răsunat fluieraturi și lozinci care au cerut demisia președintelui Emmanuel Macron, scrie Le Figaro.

Suporterii echipei Franței au cerut, prin scurte sloganuri, demisia președintelui Emmanuel Macron în timpul meciului Franța-Olanda de vineri pe Stade de France, după puțin peste 49 de minute de joc, o referire la legea care a permis adoptatarea reformei pensiilor fara vot în parlament (articolul 49 alineatul 3 din Constituție)

În timp ce tabela stadionului a arătat 49 de minute și trei secunde de meci, suporterii au scandat „Macron, demisionează!” pentru câteva secunde. Câteva fluierături pe stadion însoțiseră anterior trecerea ceasului la 49 min 03 sec.

Un apel la acest gest de protest fusese distribuit pe rețelele de socializare înainte de meci, în special de deputatul de stânga François Ruffin, care a vrut să vadă „fluierături pentru pensia lui Macron ”.

„Macron nu a îndrăznit să vină pe Stade de France. Avea dreptate: la 49′3, publicul îi fluieră reforma și îi cere demisia lui Macron. Les Blues sunt excepționali în această seară împotriva Olandei. Și oamenii noștri la fel” a comentat deputatul.

Deputatul l-a îndemnat apoi pe Președinte să „se exileze în Anglia”, o aluzie la anularea călătoriei regelui Angliei în Franța în acest weekend din cauza violențelor la demonstrațiile din Franța de joi seară.

Francezii au câștigat meciul cu 4-0 împotriva Olandei. In jurul orei 18.00, Elysée a confirmat că Emmanuel Macron nu va merge la Saint-Denis pentru a-l susține pe Kylian Mbappé și pe coechipierii săi, temându-se de excese într-un context de tensiune socială puternică din cauza reformei pensiilor.

 

https://60m.ro/

VIDEO: Ca la război! Ciocniri violente între polițiști și manifestanți în vestul Franței

Ciocniri au avut loc sâmbătă, în vestul Franţei, între poliţişti şi manifestanţi care se opun construirii unui rezervor mare de apă destinat irigaţiilor agricole relatează Reuters.

Mii de manifestanţi s-au adunat la locul viitorului rezervor, în districtul rural Sainte-Soline, unde o manifestaţie asemănătoare, în octombrie, s-a soldat cu răniţi.

Protestatarii au defilat sâmbătă, în pofida unei interziceri a adunării în Sainte-Soline.

Prefectul regiunii, Emmanuelle Dubee, estima că între cei 6.000 de manifestanţi se aflau 1.000 de protestatari radicali.

Poliţia a folosit gaze lacrimogene pentru a-i respinge pe unii manifestanţi care au tras cu focuri de artificii şi alte proiectile, pe câmp, în timp ce se apropiau de zona de construcţie împrejmuită.

Cel puţin două vehicule de poliţie au fost incendiate, potrivit unor imagini de televiziune.

Guvernul a desfăşurat 3.000 de poliţişti la aceste manifestaţii, a anunţat ministrul francez de Interne Gerald Darmani.

Această manifestaţie împotriva proiectului de irigaţii intervine după mai multe săptămâni de manifestaţii, în întreaga Franţă, împotriva unei reforme a pensionării, care au degenerat în violenţe după ce Guvernul a impus legea prin asumarea răspunderii, fără s-o treacă prin prin Adunarea Naţională, după ce a fost adoptată în Senat.

Seceta de vara trecută – cea mai gravă înregistrată vreodată în Franţa – a acutizat dezbaterea pe tema resurselor de apă în cel mai mare sector agricol din Uniunea Europeană (UE).

Susţinătorii construirii rezervorului subliniază că acesta reprezintă o modalitate de folosire eficientă a apei atunci când acesta este necesar, în timp de opozanţii spun că acesta este mult prea mare şi îi favorizează pe fermierii mari.

 

Ceasul „de lux” cu care Macron i-a enervat și mai tare pe francezi. Gestul lui în timpul unui interviu a dus la un nou val de furie

Emmanuel Macron i-a enervat și mai tare pe francezi după ce a apărut la interviul TVv pe tema controversatei legi a pensiilor având la mână un ceas despre care unii spun că ar valora 80.000 de euro. De altfel, în timpul interviului, Macron și-a scos discret ceasul de la mână, gest care nu a scăpat celor care îl urmăreau și a dus la un val de critici, scrie The Guardian.

Pe rețelele sociale au apărut numeroase mesaje în care președintele francez era criticat pentru ceasul „de lux” care arată că el este, de fapt „președintele bogaților”. Este vorba despre un moment surprins în timpul unui interviu pe care Macron l-a dat unei televiziuni cu o zi înainte ca peste un milion de oameni – 3 milioane conform sindicatelor – să protesteze în Franța, nemulțumiți de creșterea vârstei de pensionare de 62 la 64 de ani. Interviul președintelui, care a fost acuzat că ar fi „arogant și disprețuitor” față de preocupările publice, a stârnit și mai multă furie vineri, când criticii au susținut că ceasul pe care el îl avea la mână ar valora 80.000 de euro. Alții au spus că ceasul, descris drept „de lux”, costa 2.400 de euro sau mai puțin.

Gestul lui Macron de a-și scoate discret ceasul de la mână, pe sub masă, a fost privit ca o dovadă în plus că el nu este empatic la cererile francezilor de rând și că, de fapt, este „președintele bogaților”.

Cu toate acestea, reprezentanții Palatului Élysée au motivat că Macron a scos ceasul pentru că „se lovea de masă” în timpul interviului. Macron și-a scos ceasul la aproximativ 10 minute de la începutul interviului, fapt observat atunci când și-a pus din nou mâinile pe masă și s-a observat că nu mai avea ceasul la mâna stângă. Nu se cunoaște valoarea exactă a ceasului. Presa franceză a sugerat că a fost realizat de compania franceză Bell & Ross și a costat undeva între 1.600 și 2.400 de euro.

O sursă anonimă din anturajul lui Macron a declarat presei franceze: „Poartă des acest ceas, de un an și jumătate. Îl puteți vedea în fotografiile de pe contul său de Instagram, l-a purtat ​​și la alte evenimente, inclusiv finala Cupei Mondiale 2022 din Qatar și în timpul vizitei sale de stat la Washington din decembrie anul trecut”.

60m.ro – Știri de ultimă oră și ultimele știri online

Franţa, copleşită de proteste: de data asta, şi în mediul rural. Pentru ce s-au revoltat fermierii

Franța, măturată de proteste! O nouă mobilizare națională împotriva lui Macron –

Francezii au găsit noi motive ca să protesteze. Revolte crâncene au avut loc şi sâmbătă, când s-au soldat şi cu răniţi. Incidentele s-au produs întro zonă rurală din sud-vestul ţării.

Mii de oameni au manifestat împotriva proiectului unor uriaşe bazine de apă pentru irigaţii, iar spiritele s-au încins repede.

Patru maşini de Poliţie, incendiate

Organizatorii afirmă că aproape 200 de persoane sunt rănite. Iar de cealaltă parte, patru maşini de poliţie au fost incendiate şi 28 de jandarmi au ajuns în spital.

Mai mulţi protestatari au ajuns la spital în stare critică. Dar poliţiştii nu au putut opera nicio arestare „din cauza violenţei extreme a confruntărilor”.

De ce nu renunţă oamenii la proteste

În Bordeaux, primăria a fost incendiată de tineri, care au scandat minute în şir în jurul focului. Şi Parisul a devenit de nerecunoscut. Un incendiu provocat de manifestanţi s-a extins rapid pe faţada unei clădiri, înăuntrul căreia se aflau mai multe persoane.

„Devine, totuşi, foarte complicat pentru toată lumea. Oamenii sunt foarte îngrijoraţi, bătrâni, tineri, nu contează vârsta. Oamenii sunt în această incertitudine, care nu îi face să se simtă confortabil”, a afirmat un jurnalist de la Paris.

Peste 440 dintre ei au fost răniți în a noua zi de mobilizare împotriva reformei pensiilor. Sindicaliştii promit că scenariul se va repeta, iar o nouă manifestaţie va avea loc marţea viitoare.

National

E pe bune. Ucraina intră cu Bîstroe în rețeaua transeuropeană de transport

Soarta Deltei Dunării, pecetluită de Comisia Europeană

Pentru că Ucraina ne-a luat-o înainte, cerând UE includerea în rețeaua transeuropeană de transport a rutei navigabile prin canalul Bîstroe, României nu i-a mai rămas decât să reacționeze. Astfel, Senatul României a cerut, oficial, Comisiei Europene să introducă portul Sulina în cadrul rețelei TEN-T globale de căi navigabile interioare și să-și ia angajamentul ferm că implementarea Regulamentului European propus nu va dăuna Deltei Dunării, în contextul în care Ucraina a solicitat adăugarea canalelor Chilia și Bîstroe la rețeaua TEN-T.

Senatul României a solicitat angajamentul ferm al Comisiei Europene că  implementarea Regulamentului European propus nu va dăuna Deltei Dunării, în contextul în care Ucraina a solicitat recent adăugarea canalelor Chilia și Bîstroe la rețeaua TEN-T. Dat fiind criza economică și geopolitică pe care o traversăm cu toții, identificarea de rute alternative pentru transportul produselor ucrainene, în special al cerealelor, este necesară, însă orice plan de construcție a canalului Bîstroe ar putea afecta iremediabil mediul înconjurător, distrugând Delta Dunării și prejudiciind, implicit, interesele României, au arătat senatorii în Hotărârea referitoare la propunerea modificată de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport, publicată în Monitorul Oficial. În același document, Senatul a propus Comisiei Europene ca în noul regulament European să fie introdus portul Sulina în cadrul rețelei TEN-T globale de căi navigabile interioare, luând în considerare localizarea portului Sulina, ce servește ca singurul port de acces al județului Tulcea.

Se cere comasarea porturilor românești

Totodată, senatorii au cerut Comisiei Europene asocierea porturilor Midia și Mangalia cu portul Constanța în cadrul rețelei TEN-T globale (Comprehensive), arătând că zona Midia a Portului Constanța este situată la o distanță de 18 km în linie dreaptă de Portul Constanța și se întinde pe o suprafață de 834 ha, din care 234 ha teren și 600 ha apă. Pe de altă parte, a fost solicitată și introducerea municipiului Suceava în lista nodurilor urbane în cadrul rețelei TEN-T, deoarece a înregistrat în anul 2022 peste 100.000 de locuitori (121.786 populație după domiciliu, conform INSSE), chiar dacă nu îndeplinește al doilea criteriu de a fi cea mai importantă localitate la nivelul NUTS2 Regiunea Nord-Est (aici fiind încadrat municipiul Iași). Potrivit Hotărârii adoptate de Senat, Comisiei Europene i s-a mai cerut să menționeze explicit utilizarea ecartamentului de 1.435 mm pe noile căi ferate TEN-T ce vor traversa Republica Moldova. ”Apreciem că un astfel de demers va sprijini considerabil evoluția Republicii Moldova și va constitui și un pas concret în dezvoltarea strategiei de cooperare a Uniunii cu statele terțe, precum și în consolidarea Politicii europene de vecinătate”, au precizat senatorii.

Bătăi la uși închise

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat că discuțiile cu ambasadorul Ucrainei la București, Ihor Prokopchuk, referitoare la canalul Bîstroe, nu au avut niciun rezultat. ”Am avut vineri o întâlnire cu ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Ucrainei în România, Ihor Prokopchuk. În cadrul discuțiilor am abordat și tema măsurătorilor pe Brațul Chilia și canalul Bîstroe. I-am solicitat ambasadorului ucrainean amănunte despre aprobarea pe care experții români încă o așteaptă pentru a se putea îmbarca pe navele ucrainene care vor efectua măsurători pe sectoarele Dunării. Ambasadorul ucrainean a precizat că va pune la dispoziția părții române aceste amănunte în cel mai scurt timp”, a transmis Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor.

National

Am fost cobai. Medicamentul recomandat de Ministerul Sănătății pentru Covid era experimental

În România, studiile clinice pe bolnavii Covid au fost gratuite

Molnupiravirul, medicamentul inclus și în protocolul de tratament Covid al Ministerului Sănătății, era, de fapt, experimental. Cei care au utilizat acest medicament erau incluși, fără acceptul lor, într-un studiu clinic, după cum confirmă Agenția Europeană a Medicamentului. Aceeași agenție a anunțat recent că a decis să nu dea autorizație de punere pe piață pentru molnupiravir, după ce a constatat că nu are niciun efect benefic pentru pacienții infectați cu virusul Covid.

Ministerul Sănătății a cumpărat, în februarie 2022, 50.000 de cutii de Molnupiravir, un antiviral produs de SUA, considerat inovator și eficace în tratamentul Covid. Acum, însă, aflăm de la Agenția Europeană a Medicamentului că antiviralul american se administra în studii clinice, informație care nu a ajuns la pacienții – cobai din România. Mai mult, luna trecută, Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a decis să refuze autorizația de introducere pe piață pentru Lagevrio (molnupiravir), pe motiv că nu ar aduce niciun beneficiu bolnavilor Covid. Compania producătoare, Merck Sharp & Dohme B.V., din SUA, a solicitat reexaminarea avizului EMA, însă puțin probabil să se mai schimbe ceva. Antiviralul molnupiravir a fost dezvoltat ca un medicament pentru tratamentul adulților cu Covid-19 care nu au avut nevoie oxigen suplimentar și care prezentau un risc crescut de progresie spre o formă severă de Covid-19.  La solicitarea de primire a autorizației, compania producătoare a prezentat rezultatele unui studiu principal care investighează Lagevrio în peste 1.400 adulți spitalizați, nevaccinați, cu cel puțin o afecțiune subiacentă care îi expune riscului de evoluție spre o formă severă de Covid 19. Acest studiu a comparat Lagevrio cu placebo (un tratament inactiv). Compania, de asemenea, a furnizat date de susținere din alte studii și date reale privind utilizarea molnupiravirului în practica clinică.

Efecte zero

După evaluarea datelor furnizate de compania producătoare, Comitetul pentru Medicamente de Uz Uman (CHMP) al EMA a concluzionat că beneficiul clinic al Lagevrio în tratamentul adulților cu Covid-19 care nu primesc oxigen suplimentar și care prezintă un risc crescut de a dezvolta o formă severă de Covid-19 sever nu ar putea fi demonstrat, susține EMA. ”Pe baza totalității datelor, nu a fost posibilă concluzia că Lagevrio poate reduce riscul de spitalizare sau deces sau scurtarea duratei bolii sau a timpului de recuperare la adulții cu risc de boală severă. Mai mult, nu a fost posibil să se identifice un grup specific de pacienți la care beneficiul relevant al Lagevrio din punct de vedere clinic ar putea fi demonstrat. Prin urmare, opinia agenției a fost că echilibrul dintre beneficiile și riscurile Lagevrio în tratament de Covid-19 nu a putut fi stabilit. Astfel, agenția a recomandat refuzul autorizării de punere pe piață a medicamentului”, se arată într-un comunicat al EMA. Totodată, compania producătoare a informat EMA că nu există consecințe pentru pacienții din studiile clinice cu molnupiravir. ”Dacă sunteți într-un studiu clinic și aveți nevoie de mai multe informații despre tratamentul dumneavoastră, discutați cu medicul dumneavoastră de studii clinice”, a precizat Agenția Europeană a Medicamentului.

Monitorizare suplimentară

Singurele atenționări emise de Agenția Națională a Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) au fost cele referitoare la faptul că molnupiravir face obiectul unei monitorizări suplimentare, însă nimic despre studiile clinice gratuite care se desfășurau în România. ”Monitorizarea suplimentară va permite identificarea rapidă de noi informații referitoare la siguranță. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacții adverse suspectate, asociate cu administrarea medicamentului Lagevrio (molnupiravir), către Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România”, se arăta într-un comunicat al ANMDMR.

National

Bugetul Apărării, folosit pentru plata în avans a muniției de război. Livrarea nu se știe când va avea loc

România plătește bani grei pentru muniție. Cel mai probabil, când va veni, aceasta va ajunge în Ucraina

Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență prin care permite Ministerului Apărării Naționale să plătească în avans pentru achiziții de muniție de război fără nicio limită. Totodată, prin derogare de la Legea 500/2002, pentru marfa plătită în avans și nelivrată nu se vor recupera sumele plătite în avans pentru a fi restituite la bugetul de stat și nici nu se vor percepe dobânzi și penalități. 

Ministerul Apărării Naţionale, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Serviciul de Protecție și Pază vor putea angaja şi utiliza fonduri publice prin efectuarea de plăţi în avans pentru achiziţiile destinate executării misiunilor specifice pentru care perioada de realizare depăşeşte anul bugetar în care a fost realizat angajamentul legal sau pentru care furnizorii nu doresc să livreze produsele fără plata în avans, se arată într-o ordonanță de urgență adoptată în ultima ședință de Guvern. Actul normativ permite, astfel, achiziții cu plata în avans fără avizele compartimentelor de specialitate ale instituției publice și fără limita de 30% din fondurile alocate.

Totodată, potrivit ordonanței de urgență, sumele reprezentând plăți în avans și nejustificate prin bunuri livrate până la sfârșitul anului, în condițiile prevederilor contractuale, nu vor mai fi recuperate de către instituția publică ce a acordat avansurile și nici nu se vor mai restitui bugetului din care au fost avansate. În același timp, Guvernul a decis ca pentru aceste sume plătite în avans să nu se perceapă penalități și dobânzi. Executivul susține că măsura a fost necesară pentru cumpărarea de muniție de război, în contextul trecerii Alianței Nord-Atlantice de la o postură de descurajare la una de apărare pe flancul estic și implementarea unor măsuri de vigilență sporită. ”Măsura a fost propusă și de reprezentanții NATO, în marja reuniunii bilaterale România – NATO pentru analiza capabilităților pentru apărare 2021/2022, activitate desfășurată la București, în luna februarie 2022. Unul din domeniile la care NATO a constatat deficiențe persistente este cel al asigurării munițiilor decisive pe câmpul de luptă (BDM – Battle Decisive Munition)”, se arată în expunerea de motive a actului normativ.

Fără limite

Potrivit Guvernului, în eforturile de transformare a sistemului militar pentru dezvoltarea capabilităţilor de apărare în concordanţă cu realitatea politico-strategică, se are în vedere, cu precădere, dimensionarea, înzestrarea şi instruirea corespunzătoare a Armatei României, care să permită atât asigurarea unei capacităţi de luptă în concordanţă cu planurile elaborate la nivel naţional şi la nivelul Alianţei, cât şi îndeplinirea angajamentelor militare asumate de România pe plan internaţional. De asemenea, obiective importante pentru Executiv sunt achiziţionarea de sisteme de armament performante și munițiile aferente, și eliminarea cât mai rapidă a limitărilor cantitative și calitative ale capabilităților puse de România la dispoziția NATO în cadrul procesului NATO de planificare a apărării/NATO Defense Planning Process (NDPP). ” Sunt de precizat consecințele negative ale neadoptării măsurii propuse, cum ar fi nefinalizarea la termenele estimate a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții în domeniul apărării, neinițierea ori întârzierea derulării programelor de înzestrare, afectarea procesului de modernizare a componentelor sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, impactul negativ asupra interoperabilității cu forțele aliate și partenere și afectarea capacității de apărare a țării”, susține Executivul.

Încă două miliarde de euro

România a semnat, alături de alte 16 de state UE, un acord pentru o achiziție comună de muniție în valoare de două miliarde de euro pentru Ucraina. Consiliul European a salutat acordul la care s-a ajuns în cadrul Consiliului de a livra urgent Ucrainei muniție sol-sol și muniție de artilerie și, dacă se solicită, rachete, inclusiv prin achiziții comune și prin mobilizarea unei finanțări adecvate efectuate, între altele, prin intermediul Instrumentului european pentru pace, cu scopul de a furniza un milion de muniții de artilerie în următoarele 12 luni.

National

Apelul lui Borrell: „Arme care pot fi întoarse împotriva noastră”

https://www.europarl.europa.eu/

Uniunea Europeană încearcă să evite să fie dependentă de China, aşa cum a fost de gazul rusesc, a afirmat sâmbătă şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, lansând un apel la consolidarea relaţiilor comerciale cu America Latină, transmite AFP.

„Am descoperit că dependenţele, care erau componente ale păcii, sunt, de asemenea, arme care pot fi întoarse împotriva noastră”, a declarat Josep Borrell, subliniind „dependenţa excesivă a Europei de gazul rusesc”.
Acest lucru a fost evidenţiat de invazia rusă a Ucrainei, deoarece Moscova şi-a restricţionat livrările de gaze către Europa şi a forţat continentul să găsească alte rute de aprovizionare.

În opinia sa, această dependenţă „l-a făcut pe (Vladimir) Putin să creadă că ar putea invada Ucraina cu impunitate pentru că Europa, prizonieră a consumului nostru de gaze provenind până la 40% din Rusia, nu va reacţiona”.

„Dorim să evităm ca relaţia noastră cu China să ne facă dependenţi aşa cum am fost de Rusia”, a subliniat el în discursul său la Summitul Ibero-American de la Santo Domingo, în Republica Dominicană.

El a estimat că 2023 este un „an-cheie” pentru încheierea de acorduri în alte părţi, în special cu America Latină, având în vedere summitul dintre UE şi Comunitatea Statelor Latino-Americane şi Caraibiene (CELAC) de la mijlocul lui iulie.

„Europa şi America Latină au ocazia să arate că relaţia lor comercială este întotdeauna o sursă de progres”, a continuat Josep Borrell, adăugând că investiţiile europene în America Latină sunt mai mari decât în Rusia, China, India şi Japonia „reunite”.

Potrivit unui raport al Comisiei Economice ONU pentru America Latină şi Caraibe, 36% din cele 142 de miliarde de dolari investiţii străine în regiune au venit din Europa în 2021.

Cotidianul RO

Putin: „Nu creăm nicio alianţă militară cu China”

Rusia şi China nu creează o alianţă militară şi nu ascund nimic în termeni de cooperare militară, a declarat preşedintele rus Vladimir Putin într-un interviu pentru televiziunea naţională rusă difuzat duminică, relatează Reuters.

Putin şi preşedintele chinez Xi Jinping şi-au declarat prietenia şi s-au angajat să dezvolte legături mai strânse în cadrul unui summit de la Moscova de la începutul săptămânii, în contextul în care Rusia face eforturi să avanseze în ceea ce a numit „operaţiunea militară specială” din Ucraina.

„Nu creăm nicio alianţă militară cu China. Da, cooperăm în sfera interacţiunii tehnico-militare. Nu ascundem acest lucru”, a declarat Putin, potrivit Interfax.

„Totul este transparent, nimic nu este secret”, a adăugat el.

Putin a mai spus că puterile occidentale încearcă să formeze mai multe alianţe globale, acuzând SUA şi NATO că încep să construiască o nouă „axă”, care seamănă în oarecare măsură cu alianţa din cel de Al Doilea Război Mondial dintre Germania, Italia şi Japonia.

„De aceea analiştii occidentali… vorbesc despre faptul că Occidentul începe să construiască o nouă axă similară cu cea creată în 1930 de regimurile fasciste din Germania şi Italia şi de Japonia militaristă”, a spus Putin, fără a prezenta exemple în acest sens.

Cotidianul RO

Odesa, pământ rusesc!

Șeful parlamentului Crimeei, Vladimir Konstantinov, consideră că una dintre condițiile pentru încheierea războiului din Ucraina ar trebui să fie transferul Odesei sub controlul Rusiei, transmite Nexta.

În toamna anului trecut, Rusia a anexat ilegal regiunile ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie. Actul, consfințit de Vladimir Putin, nu beneficiază de recunoaștere internațională. Peninsula Crimeea a fost anexată în 2014.

Cotidianul RO

Rusia a luat „ostatic nuclear”

Rusia a luat Belarusul „ostatic nuclear”, a apreciat duminică Ucraina după anunţarea de către preşedintele rus Vladimir Putin a desfăşurării de arme nucleare „tactice” pe teritoriul aliatului său, transmite AFP.

„Kremlinul a luat Belarusul ostatic nuclear”, a postat pe Twitter secretarul Consiliului de securitate ucrainean Oleksii Danilov, adăugând că această decizie este un „pas către destabilizarea internă a ţării”.

Anunţul preşedintelui rus „maximizează nivelul de percepţie negativă şi de respingere publică a Rusiei şi a lui Putin în societatea belarusă”, a mai spus Oleksii Danilov.

Vladimir Putin a anunţat sâmbătă seară că a primit acordul Minskului pentru a desfăşura arme nucleare „tactice” în Belarus, ţară aflată la porţile UE şi condusă din 1994 de Aleksandr Lukaşenko, aliatul său cel mai apropiat.

 

Chiar dacă Belarusul nu ia parte direct la conflictul din Ucraina, Moscova s-a folosit de teritoriul său pentru a-şi lansa ofensiva asupra Kievului anul trecut sau pentru a efectua tiruri, potrivit autorităţilor ucrainene.

Responsabili ruşi au făcut în mai multe rânduri ameninţări mai mult sau mai puţin voalate că se vor folosi de arma nucleară în Ucraina în caz de escaladare semnificativă a conflictului.

Vladimir Putin şi-a motivat decizia sâmbătă prin intenţia anunţată a Regatului Unit de a trimite muniţii cu uraniu sărăcit Ucrainei, notează AFP:

Cotidianul RO