Arhiva | 3:44 pm

KOMMERSANT:AMBASADORULDESEMNAT AL USA LA MOSCOVA,MICHAEL MCFAUL A RECUNOSCUT EXISTENTA UNUI IMPAS DE NETRECUT IN PROBLEMA SCUTULUI AERIAN!

14 oct.

Viitorul ambasador american la Moscova: SUA nu vor da niciodata garantii juridice Rusiei ca scutul anti-racheta nu este indreptat impotriva sa .


Pentru prima data, SUA au recunoscut oficial existenta unui impas de netrecut in problema scutului aerian. Ambasadorul desemnat al SUA la Moscova, Michael McFaul, a declarat la audierile din Senat ca SUA nu intentioneaza sa ofere Rusiei garantii juridice ca sistemul antiracheta care va fi desfasurat in Europa nu va fi indreptat asupra fortelor sale strategice, transmite Kommersant.

El a mai recunoscut ca disensiunile fac imposibila realizarea unui compromis pe aceasta tema la summitul Rusia-NATO din mai 2012, de la Chicago, asa cum s-a sperat pana in ultima clipa la Washington. In aceste conditii, surse de la Kremlin au avertizat ca Rusia va trece la elaborarea raspunsului sau „tehnico-militar”, scrie Kommersant.

Citeste si: Relatia Romania – Rusia: Nu sintem aliati, nu cerem si nu oferim garantii juridice pentru scut

NATO nu e aliatul Rusiei, ci doar partener. NATO si Rusia trebuie sa-si apere fiecare propriul teritoriu. Romania nu cere si nu ofera garantii juridice Rusiei privind scutul anti-racheta. Romania a facut proba maximei transparente cind a publicat acordul cu SUA. Aceste patru fraze-cheie au fost, in ultimele zile, coloana vertebrala a comunicarii publice a cvartetului Basescu – Baconschi – Aurescu – Ducaru, cu ocazia Adunarii Parlamentare a NATO de la Bucuresti. Bucurestiul si-a innoit astfel pozitia ferma fata de pretentiile Rusiei, precum si atitudinea pro-atlantista fara echivoc. In oglinda, liderii Opozitiei au stralucit prin absenta oricarei pozitii legate de orientarea politicii externe a Romaniei.

„Rachetele ce se vor amplasa pe teritoriul Romaniei ca elemente ale scutului antiracheta sunt strict defensive. Speculatiile si dorinta unora de a amplifica si a pune sub semnul intrebarii buna-credinta a Romaniei nu fac decat sa arate lipsa de vointa de cooperare. Romania instaleaza un sistem defensiv. De altfel, Romania desi este o tara medie nu a cerut niciodata sau nu a primit niciodata garantii antiracheta de la nimeni si are obligatia sa si le asigure ea insasi in parteneriate cu aliatii”, a spus Traian Basescu in discursul de luni de la Adunarea Parlamentara a NATO.

Aluzia la pretentiile Rusiei este evidenta in discursul lui Basescu. Presedintele si-a intarit declaratiile facute anterior in citeva interviuri; de data aceasta intr-un discurs oficial, cu siguranta tradus si distribuit la Moscova.

Pozitia clara, a Romaniei fusese explicata la Adunarea Parlamentara a NATO si de Sorin Ducaru, ambasadorul la NATO, si secretarul de stat in MAE Bogdan Aurescu. Ambii au folosit exprimari fara echivoc atunci cind au primit intrebari legate de scut de la parlamentari rusi.

Astfel, Sorin Ducaru a spus ca „propunerea Rusiei de a avea un sistem integrat de scut (cu NATO – n.red.) prezinta dificultatea responsabilitatii fiecarei parti. Nu cred ca Rusia si-ar da responsabilitatea apararii propriului teritoriu altcuiva. La fel si NATO… Acum avem un partener strategic cu Rusia dar, sincer, nu avem o alianta cu Rusia”.

Bogdan Aurescu – seful echipei care a negociat acordul cu SUA – a spus ca Romania „a ajuns la un nivel de transparenta fara precedent si am facut un gest care arata ca nu avem nimic de ascuns atunci cand am publicat acordul semnat cu SUA”.

La rindul sau, Teodor Baconschi a spus intr-o conferinta de presa comuna cu subsecretarul de stat pentru securitate internationala, Ellen Tauscher, ca „NATO apara teritoriul NATO si Rusia apara teritoriul Rusiei”.

Toate aceste luari de pozitie confirma optiunea pro-atlantista a Romaniei si lipsa de complexe in fata Rusiei, o Rusie care pregateste reinscaunarea liderului absolut Vladimir Putin.

Adunarea Parlamentara a NATO – un eveniment politic major pentru o tara precum Romania – a functionat insa si ca o oglinda pentru toti liderii politici. Iar sefii Opozitiei au lipsit complet din peisaj. Nici Crin Antonescu, nici Victor Ponta nu au gasit de cuviinta sa-si exprime pozitia fata de un subiect major intr-un moment definitoriu pentru politica externa a Romaniei.

Singurul reprezentant al Opozitiei care a intrat in joc a fost Mircea Geoana. Presedintele Senatului a evitat subiectul relatiilor Romania – Rusia in discursul sau de la Adunarea Parlamentara a NATO. Si-a luat insa revansa in intalnirea pe care a avut-o marti, 11 octombrie, cu secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen. Potrivit comunicatului de presa remis redactiei, Mircea Geoana i-a spus lui Rasmussen ca „exista in acest moment o oferta fara precedent din partea Aliantei Atlantice de colaborare cu Federatia Rusa, in care doua sisteme independente, in cooperare si colaborare si in deplina transparenta sa-si indeplineasca misiunea: sistemul NATO de a proteja spatiul NATO si sistemele rusesti sa acopere zona de interes pentru aceasta tara”. Aceeasi lipsa de echivoc: NATO si Rusia colaboreaza, dar nu sint aliate.

„In ultimul timp, negocierile legate de scut s-au derulat foarte greu. Ne-am ciocnit de pretentiile rusilor, care vor semnarea unui act juridic prin care SUA sa se angajeze ca scutul nu va viza fortele strategice rusesti”, a spus McFaul. „Am raspuns ca sistemul nu este orientat impotriva Rusiei si ca nu avem de gand sa aruncam in aer stabilitatea strategica. Dar in acelasi timp, nici nu vrem sa semnam vreun document cu putere juridica care sa impuna limite scutului nostru antiracheta”.

Avand in vedere ca Mcfaul este, in echipa presedintelui Barack Obama, principalul specialist pe Rusia, se poate spune ca afirmatiile lui releva pozitia oficiala a Casei Albe. Surse din Ministerul rus de Externe afirma ca initial favorabil semnarii unui astfel de act, presedintele Obama a fost convins sa renunte de Pentagon si de CIA.

„Foarte recent, diplomatii rusi si americani nutreau convingerea ca o declaratie care sa multumeasca pretentiile ambelor parti va fi semnata in noiembrie, in cadrul summitului APEC din Hawai”, au spus respectivelor surse, citate de Kommersant. Or, actuala declaratie a lui McFaul inseamna ca toate sperantele au fost spulberate. Tinand cont ca afirmatia a fost facuta in cadrul audierilor din Senat legate de confirmarea lui in functia de ambasador al SUA la Moscova, este de asteptat ca in viitorul apropiat aceasta pozitie nu se va schimba, comenteaza Kommersant.

„Negocierile au intrat in impas si, prin urmare, nu sunt foarte optimist privind sansele de iesire la o solutie. Dupa toate probabilitatile, vom lucra la aceasta chestiune nu numai in lunile imediat urmatoare, ci inca multi ani de acum inainte”, a precizat Mcfaul.

„Planurile americane devin tot mai clare: ei vor sa construiasca scutul si nu si-au propus sa ia in considerare punctul nostru de vedere”, au declarat inalte surse de la Kremlin. „Chiar in cazul in care se va intampla o minune si, brusc, vor hotari sa ne dea niste garantii, nu vom fi multumiti: pentru ca aceste garantii vor avea valabilitate de numai cinci ani, iar urmatorul presedinte al SUA, dupa Obama, le-ar putea refuza”, au explicat respectivele surse. Potrivit acestora, „Moscova a inceput deja sa gandeasca o serie de masuri tehnico-militare”. „Stim ce avem de facut. Raspunsul nostru va fi unul ieftin, dar deosebit de eficient”, au mentionat, fara alte detalii, sursele de la Kremlin.

TRADUCEREA DIN LIMBA RUSA
Майкл Макфол передал недипломатичное послание
США отказали России в гарантиях ненаправленности ПРО

США впервые официально признали наличие непреодолимого тупика в переговорах с Россией по проблеме ПРО. Архитектор перезагрузки и будущий посол США в РФ Майкл Макфол объявил на слушаниях в Сенате, что Вашингтон не намерен давать Москве юридические гарантии того, что развертываемые в Европе объекты ПРО не будут ограничивать российские ядерные силы. Он также признал, что эти разногласия делают невозможным достижение компромисса по ПРО на саммите РФ—НАТО в мае 2012 года, на что в Вашингтоне до самого последнего время рассчитывали. В этих условиях, по словам источника „Ъ” в Кремле, Россия начинает разрабатывать свой военно-технический ответ на американскую ПРО в Европе.

Заявление о том, что США не намерены давать Москве юридические гарантии ненаправленности своей системы ПРО против российских стратегических ядерных сил, прозвучало из уст одного из главных архитекторов российско-американской перезагрузки — директора по России в Совете национальной безопасности Майкла Макфола. „В последнее время переговоры по ПРО шли особенно тяжело. Мы споткнулись о требование русских подписать юридически обязывающее соглашение о том, что мы не собираемся подрывать их силы стратегического сдерживания,— сообщил он в среду на слушаниях в Сенате.— Мы ответили, что наша система ПРО не направлена против России и мы не собираемся подрывать стратегическую стабильность. Но в то же время мы не собираемся подписывать никаких юридически обязывающих соглашений, которые могли бы наложить хоть какие-то ограничения на нашу систему ПРО”. Учитывая вес в Белом доме Майкла Макфола, который является ведущим экспертом по России в команде Барака Обамы, это заявление можно считать официальной позицией Вашингтона.

Заявление о юридических гарантиях ненаправленности американской ПРО против российских ядерных сил президенты Дмитрий Медведев и Барак Обама планировали подписать в мае во время саммита G8 в Довиле. В оказавшемся в распоряжении „Ъ” проекте заявления, который после встречи стороны не обнародовали (см. „Ъ” от 11 октября), говорилось, что „противоракетная оборона в Европе не окажет негативного влияния на способность стратегических сил сдерживания вносить свой вклад в стратегическую стабильность”. Но это заявление президенты так и не подписали. По словам собеседников „Ъ” в МИД РФ, подписывать документ Барака Обаму разубедили Пентагон и ЦРУ, поэтому в Москве еще недавно верили, что Москва и Вашингтон смогут вернуться к этому вопросу. В частности, по признанию источника „Ъ” в Кремле, еще недавно российские и американские дипломаты рассматривали возможность того, что близкое по содержанию заявление будет подписано в ноябре — во время встречи президентов двух стран на саммите АТЭС на Гавайях.

Нынешнее заявление Майкла Макфола означает, что этим надеждам сбыться не суждено. Примечательно, что господин Макфол сделал его во время слушаний по поводу его утверждения новым послом в РФ вместо Джона Байерли (см. „Ъ” от 30 мая). Так что позиция США в обозримом будущем наверняка не изменится.

Более того, когда сенаторы попросили Майкла Макфола прокомментировать прозвучавшее в недавнем интервью „Ъ” заявление Джона Байерли о том, что США и Россия могут договориться по проблеме ПРО до намеченного на май 2012 года саммита НАТО (см. „Ъ” от 3 октября), будущий посол честно признал: „Переговоры зашли в тупик, так что я настроен не очень оптимистично. Подозреваю, что мы будем работать над этими вопросами не только на протяжении следующих нескольких месяцев, но и многих-многих лет”.

Выступление Майкла Макфола стало первым со стороны США официальным подтверждением того, что переговоры по ПРО зашли в тупик. В этих условиях, по данным „Ъ”, Россия начала готовиться к затяжной конфронтации.

„Намерения американцев становятся все более очевидными: они собираются строить ПРО и наше мнение в расчет принимать не собираются,— говорит высокопоставленный источник „Ъ” в Кремле.— Даже если случится чудо и они вдруг решат дать какие-то юридические гарантии, это уже нас не устроит — ведь эти гарантии будут действовать лет пять, а следующий после Обамы президент США вполне сможет от них отказаться”. Сейчас, по словам собеседника „Ъ”, Москва уже начала продумывать меры военно-технического характера. „Общее понимание того, что надо делать, уже есть,— говорит источник „Ъ”.— Наш ответ обойдется дешево, но будет чрезвычайно эффективным”.

Александр Габуев; Полина Еременко

Подробнее: http://www.kommersant.ru/doc/1793993

CARE ESTE LEGATURA DINTRE TRAIAN BASESCU SI MOARTEA LUI STEVE JOBS!

14 oct.

Care este legătura dintre Traian Băsescu şi moartea lui Steve Jobs.

Moartea lui Steve Jobs a atras atenţia unei lumi întregi. Vestea s-a răspândit repede indiferent de mediu, dar în cel online a fost agitaţia cea mai mare.

Aşadar, la puţin timp de la aflarea tristei veşti, imagini cu co-fondatorul Apple au început să se umble pe net. La o analiză măruntă observăm că fiecare imagine a fost făcută în funcţie de interes.

Imaginea cu cel care ar putea fi noul logo Apple, probabil a fost făcută de fanii infocaţi ai companiei, care doresc să-i aducă un omagiu.

Persoanele care luptă împotriva foametei din Africa şi-au spus şi ele părerea şi s-au întrebat de ce atunci când moare un om, milioane îl plâng, dar atunci când mor milioane de oameni nu-i plânge nimeni?

jobs africa

Angajaţii Apple au creat un wallpaper care probabil este şi azi pe ecranele multor pc-uri ( chiar şi cu Windows).

Fanii lui Steve Jobs s-au gândit că în urmă cu 10 ani îi aveam pe Steve Jobs, Bob Hope şi pe Johnny Cash. Astăzi nu mai avem ” nici jobs, nici hope şi nici cash”.

Din acest val mondial, nu puteam lipsi şi noi, românii. După sistemul „fiecare cu ce-l doare”, cineva din România s-a s-a gândit că există o legătură între preşedintele Băsescu şi moartea lui Steve Jobs. Lumea a rămas fără „Jobs” pe 5 octombire 2011, dar românii au rămas fără „jobs” încă din 2004.


basescu no jobs

FINANCIAL TIMES:JEAN CLAUDE TRICHET,BCE A AJUNS LA FUNDUL SACULUI,IAR REZOLVAREA CRIZEI CADE IN SARCINA GUVERNELOR!

14 oct.

Jean-Claude Trichet: BCE a ajuns la limita posibilităţilor, iar rezolvarea crizei cade în sarcina guvernelor

Banca Centrală Europeană (BCE) a ajuns la limita posibilităţilor de susţinere a pieţelor financiare, iar rezolvarea crizei datoriilor de stat cade acum în sarcina guvernelor din zona euro, a declarat preşedintele BCE, Jean-Claude Trichet, într-un interviu pentru Financial Times.

Comentariile lui Trichet, al cărui mandat se încheie luna aceasta, contazic poziţiile exprimate recent de alţi oficiali din conducerea BCE, care, îngrijoraţi că zona euro ar putea intra într-o nouă rundă de recesiune, au sugerat că vor discuta reducerea dobânzilor la şedinţa de politică monetară din noiembrie.

„BCE a făcut tot ce s-a încadrat în responsabilităţile sale în circumstanţe excepţionale. Ultima şansă (de rezolvare a crizei, n.r.) este, desigur, în mâna guvernelor. Să facem ceva care ar lăsa guvernele să scape de responsabilitate ar fi o reţetă pentru eşec”, a arătat Trichet, care va preda şefia BCE, la începutul lunii noiembrie, lui Mario Draghi.

BCE a decis săptămâna trecută să menţină dobânda de politică moentară la 1,5%, deşi unii membri din Consiliul Guvernatorilor au recomandat reducerea indicatorului pentru a stimula economia zonei euro, afectată de criza datoriilor de stat.

Trichet a arătat că Grecia, care a reuşit să convingă unii investitori privaţi să reducă principalul obligaţiunilor de stat elene, reprezintă un caz special, iar toate celelalte ţări europene sunt capabile să-şi respecte în totalitate obligaţiile financiare.

AGERPRES:SCRISOAREA HALUCINANTA A JUDECATOAREI GABRIELA BARSAN CATRE CSM!

14 oct.

Scrisoare halucinanta a judecatoarei Gabriela Birsan catre CSM: „Cand v-ati dat votul pentru avizarea perchezitiei la domiciliul sotilor Birsan, ati spus cumva colegilor dumneavoastra de cate ori ati fost in domiciliul respectiv?”

Judecătoarea Gabriela Bîrsan, acuzata de trafic de influenta de procurorii DNA, a publicat pe site-ul Juridice.ro o scrisoare in care ii intreaba pe cativa membri ai CSM – Mona Pivniceru, Cristian Danilet, Horatiu Dumbrava si Alina Ghica – de ce au aprobat cererea de perchezitionare a domiciliului, desi au avut diferite legaturi cu familia sa.

Cititi in continuare scrisoarea halucinanta a Gabrielei Birsan, judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie:

“- Doamna prof. univ. dr., judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, preşedinte al Asociaţiei Magistraţilor din România şi membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Mona Maria Pivniceru, atunci când v-aţi dat votul pentru avizarea percheziţiei la domiciliul soţilor Bîrsan, aţi spus cumva colegilor dumneavoastră de câte ori aţi fost în domiciliul respectiv? Aţi spus cumva că, întâmplător, cunoaşteţi una dintre persoanele al cărei nume este atât de vehiculat în legătură cu numele judecătoarei Gabriela Victoria Bîrsan? Doamna prof. univ. dr., judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, preşedinte al Asociaţiei Magistraţilor din România şi membru al Consiliului Superior al Magistraturii, oare o minimă atitudine deontologică nu ar fi trebuit să vă determine eventual să vă abţineţi de la exprimarea votului? Eu cred că nu, pentru că a fi judecător înseamnă a fi om înainte de toate, iar dumneavoastră, deşi aţi avut şansa să cunoaşteţi un OM în adevăratul sens al cuvântului, aţi fost printre puţinii care nu aţi învăţat nimic de la persoana respectivă.

– Domnule judecător Cristi Danileţ, când v-aţi exprimat votul, în calitate de membru al Secţiei pentru judecători a CSM, oare nu aţi pus în balanţă faptul că în urmă cu 4-5 ani, când vă exprimaţi gândurile de judecător apăsat de sistemul în care vă desfăşuraţi activitatea, aţi primit o scrisoare de undeva de la Strasbourg de la titularul domiciliului pentru care v-aţi dat avizul de percheziţie, scrisoare pe care ulterior aţi prezentat-o cu atâta mândrie în cadrul reuniunilor asociaţiei din care făceaţi parte şi prin care profesorul de atunci vă spunea că e alături de dumneavoastră pentru că are o soţie judecător în acelaşi sistem? Domnule judecător, eu cred că un judecător trebuie să ia hotărâri responsabile şi pe care să şi le asume singur.

– Domnule judecător Horaţiu Dumbravă, în prezent preşedinte al CSM, când v-aţi exprimat votul, aţi pus vreo clipă în balanţă faptul că în anul 2007, cu ocazia unor întâlniri profesionale pentru unificarea jurisprudenţei, aţi înmânat judecătorului al cărui domiciliu urma să fie percheziţionat o hotărâre despre care aţi spus că este printre primele obţinute de la CNSAS ca urmare a solicitării formulate de asociaţia profesională din care făceaţi parte, hotărâre care privea judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie? Domnule judecător, personal cred că un judecător, atunci când adoptă o hotărâre, fie ea şi sub forma unui „aviz”, ar trebui să pună în balanţă mult mai multe elemente, pe lângă eventuale frânturi de convorbiri telefonice scoase din context.

– Doamna judecătoare Alina Ghica, membru al Consiliului Superior al Magistraturii şi, respectiv, al Secţiei pentru judecători, când v-aţi exprimat votul aţi pus în balanţă vreo clipă rugămintea pe care mi-aţi adresat-o personal de a participa la întâlniri cu judecătorii Secţiei pe care o coordonaţi la momentul respectiv la Curtea de Apel Bucureşti, în considerarea, spuneaţi dumneavoastră, a efectului pozitiv pe care îl are practica instituită de mine personal la Secţia de contencios administrativ de la Înalta Curţe de Casaţie şi Justiţie în ceea ce priveşte unificarea jurisprudenţei? Doamna judecătoare, am învăţat, ca vechi judecător sau poate „învechit”, că judecătorul trebuie să fie cumpătat şi mai ales echilibrat în luarea deciziilor care privesc într-o formă sau alta înfăptuirea actului de justiţie.

Şi pentru că eu cred că, din păcate, nu v-aţi pus nicio clipă aceste întrebări, vă asigur domnilor judecători, ca, de altfel, pe toţi colegii magistraţi care au crezut şi mai cred în mine că, în continuare, nu voi face decât să lupt cu singurele arme pe care le-am folosit în cele 3 decenii în care am îmbrăcat roba: legea şi principiile care guvernează aplicarea unei norme legale. Ştiu că am avut şi am lângă mine pe omul de la care am învăţat, învăţ şi voi învăţa ce înseamnă să fi OM, pentru că numai aşa poţi fi JUDECĂTOR.

P.S.: Probabil că, la citirea acestor rânduri, veţi fi votat deja în unanimitate şi reţinerea învinuitei, deoarece am convingerea că tot ceea ce a început în seara zilei de 6 octombrie şi va urma nu are NIMIC în comun cu înfăptuirea actului de justiţie pe care l-am slujit cu demnitate şi credinţă peste trei decenii.

Oricum, linşajul mediatic pe care cu unanimitate l-aţi încuviinţat şi care mă vizează nu numai pe mine, dar şi pe omul de la care aţi învăţat şi veţi continua să învăţaţi din paginile scrise, reprezintă deja o sentinţă de condamnare, aşa că, ce rost mai are să invocăm art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului?

Aşa aţi demonstrat, în sfârşit, care este menirea organismului mult râvnit, garant al independenţei justiţiei.

Gabriela Victoria BÎRSAN, judecător”

Gwen Stefani – Luxurious (Legendado)

14 oct.

Luxorious!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Don Omar vs Shakira vs Pitbull – Danza Rabiosa Kuduro ft. Marc Anthony/Lucenzo/SHM

14 oct.

Danza Rubiosa!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Adrian Sina – Angel feat Sandra N.by kader

14 oct.

Angel!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

No Doubt- Hey Baby (Live)

14 oct.

Hey Baby!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

MAKE THE GIRL DANCE – Baby baby baby (Official Videoclip)

14 oct.

Baby Baby Baby!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

MEDIAFAX:LEGEA BASISTULUI CEZAR PREDA CU PRIVIRE LA SRI A FOST RESPINSA!

14 oct.

rRevista Presei.
Legea lui Preda, desfiinţată.


Deputatul PDL Cezar Preda a depus la Cameră o iniţiativă legislativă care prevede că „ofiţeri anume desemnaţi ai SRI pot fi numiţi în calitate de organe de cercetare penală speciale”, cu unele condiţii, proiectul provocând reacţia opoziţiei, care susţine necesitatea respingerii actului normativ, relatează Mediafax, preluată de România Liberă.

Iniţiativa lui Preda care vizează modificarea şi completarea legilor privind securitatea naţională, precizează că anumiţi ofiţeri pot fi numiţi în calitate de organe de cercetare penală speciale. Ei trebuie să aibă acordul Biroului Executiv al Consiliului Director al Serviciului şi avizul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În această calitate, ei pot să efectueze anchete de urmărire penală pentru infracţiunile care intră în sfera competenţei lor, conform Codului de procedură penală.

Iniţiativa mai prevede că organele de cercetare penală speciale ale SRI sunt subordonatete procurorului.

Proiectul mai prevede că în unitatea juridică a SRI funcţionează o subunitate specializată cu ofiţeri care au calitatea de organe de cercetare penală speciale, dar care nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest.

Proiectul depus la Cameră care urmează a intra în dezbatere a fost trimis Guvernului pentru a formula un punct de vedere.

Cezar Preda susţine că în legislaţia în vigoare instituţiile militare, inclusiv SRI, sunt obligate să procedeze la luarea tuturor măsurilor necesare pentru asigurarea condiţiilor punerii în aplicare a cerinţelor legale privind „cercetarea penală specială”, consemnează Evenimentul Zilei.

„Dispoziţiile din Legea nr. 135/2010 privind (noul) Cod de procedură penală vizează instituţiile militare, inclusiv SRI, care sunt obligate să procedeze la luarea tuturor măsurilor necesare pentru asigurarea condiţiilor punerii în aplicare a cerinţelor legale privind ‘cercetarea penală specială’. Această activitate, reglementată de altfel şi în actualul cod, în aceeaşi manieră, nu se confundă cu cercetarea penală desfăşurată în registru comun. Factorul distinctiv îl constituie subiectul instrucţiei penale care este cadru militar activ iar competenţa de soluţionare a cauzei cade în sarcina instanţelor militare”, arată Cezar Preda într-un comunicat.

De asemenea, Preda precizează că proiectul său nu face decât să pună de acord legislaţia din domeniul securităţii naţionale cu dispoziţiile legislative aflate în vigoare.

Liberalii se opun acestui demers, notează Adevărul. Deputatul PNL George Scutaru, vicepreşedinte al Comisiei de apărare,apreciază că iniţiativa legislativă a lui Cezar Preda trebuie respinsă de Parlament, precizând că aceasta duce la înfiinţarea unor organe de cercetare penală speciale ale SRI. „Autorul real al proiectului este de fapt SRI care încearcă astfel să-şi sporească influenţa în faţa celorlalte servicii şi instituţii din domeniul securităţii naţionale, dar mai ales să obţină prerogative suplimentare care pot trezi suspiciunea unor posibile acţiuni la comandă politică, mai ales că această iniţiativă apare chiar înaintea alegerilor din 2012. O asemenea manieră de a legifera un domeniu atât de special şi sensibil precum cel al securităţii naţionale creează în primul rând prejudicii de imagine SRI, o instituţie care şi-a arătat nu o dată angajamentul şi dorinţa de modernizare, competenţa şi profesionalismul”, spune liberalul.

Senatorul PSD Olguţa Vasilescu a declarat ieri că legea iniţiată de Cezar Preda confirmă ipoteza că PDL vrea să transforme statul într- unul poliţienesc, scrie Jurnalul National. „Şi aşa liderii opoziţiei sunt ascultaţi şi filmaţi ilegal, exemplul fiind cei doi vicepreşedinţi ai CJ Iaşi, în cazul cărora nu s-a luat nici o măsură, acum se va da şi posibilitatea legală pentru aceste interceptări”, a spus Olguţa Vasilescu, precizând că parlamentarii PSD vor vota împotriva iniţiativei lui Preda.

Şeful Biroului de presă al SRI, Sorin Sava, a declarat pentru Mediafax că SRI a fost consultat în cazul proiectului pedelistului şi în situaţia respingerii lui SRI nu va putea aplica noul Cod de Procedură Penală.

ROMANIA S-A INTORS IN TMP:REGIMUL BASESCU=CEAUSESCU,ROMANII VOR INGHETA DE FRIG LA IARNA DATORITA FACTURILOR URIASE LA INCALZIRE!

14 oct.

Primarii din România anunţă facturi uriaşe la încălzire.

Dacă iarna trecută, la două camere, plăteam circa 220 de lei, acum suma va creşte la 300 de lei, dacă dispare complet subvenţia de la Guvern.

Primarii marilor oraşe anunţă facturi uriaşe la încălzire în această iarnă. De exemplu, edilul din Iaşi, Gheorghe Nechita, spune că bugetul local nu poate suporta şi cota de subvenţie ce a revenit până acum guvernului. Centrala de termoficare a oraşului funcţionează în pierdere, iar datoriile acumulate către furnizorii de combustibil au dus deja la sistarea apei calde la cele 54.000 de familii racordate la CET.

La Iaşi, preţul pe care-l plăteşte populaţia pentru o gigacalorie este de 185 lei, însă costul de producţie depăşeşte 300 de lei.

Situaţia este similară în toate oraşele mari din ţară. La Constanţa, costul de producţie al unei gigacalorii este de 338 lei, dar populaţia plăteşte acum exact cât în Capitală, adică 170 de lei pe gigacalorie. Aici, diferenţa de preţ este acoperită prin subvenţie de Primăria Constanţa. Prin eliminarea contribuţiei Guvernului, dacă primăria locală nu îşi măreşte cota proprie de subvenţie, preţul gigacaloriei va urca până la 248 lei.

În Bucureşti, situaţia este la fel de îngrijorătoare: primarul Sorin Oprescu a anunţat că facturile chiar s-ar putea dubla. Aici sunt 570.000 de apartamente ce primesc apă caldă şi căldură de la RADET Bucureşti. Populaţia din Capitală plătea până acum câteva săptămâni poate cel mai mic preţ din ţară: 124 de lei pentru o gigacalorie. Prima scumpire a venit deja la 1 august, când tariful a crescut la 169 de lei, dar Mihai Becheanu, directorul general al RADET, spune că, prin eliminarea subvenţiei de la Guvern, tariful gicacaloriei s-ar putea majora din nou.

Singurele oraşe mari care par a fi scăpat, cel puţin în această iarnă, de facturile uriaşe pentru încălzire sunt Cluj şi Timişoara, unde facturile ar trebui să fie sensibil egale cu cele de iarna trecută. De exemplu, la Cluj, deşi costul de producţie al unei gigacalorii este de 354 de lei, populaţia plăteşte 165 de lei, iar oficialii Primăriei susţin că tariful va rămâne acelaşi pentru că la bugetul local au fost prevăzuţi banii de subvenţii.

DEPUTATUL GERMAN ULLA JELPKE A SOLICITAT CANCELARULUI MELPKE UN PUNCT DE VEDERE FATA DE DATORIA GERMANIEI FATA DE ROMANIA DE 19 MILIARDE DE EURO!

14 oct.

Germania datorează României 19 miliarde de euro
Ulla Jelpke, DIE LINKE.

Journalistin, Diplom-Soziologin, Volkswirtin

Geboren am 9. Juni 1951 in Hamburg.

Gelernte Friseurin, Kontoristin, Buchhändlerin. Über den Zweiten Bildungsweg 1993 Abschluss als Diplom-Soziologin und Volkswirtin.

Als Linke aktiv in den 68ern, vor allem in der autonomen Frauen-, Friedens- und Umweltbewegung. 1981 bis 2000 aktiv als Strafvollzugshelferin. 2002 bis 2005 Ressortleiterin Innenpolitik bei der Berliner Tageszeitung „Junge Welt”.

1981 bis 1989 zweimal zur Abgeordneten für die Grün-Alternative Liste (GAL) in die Bürgerschaft Hamburg gewählt, dort schwerpunktmäßig im Innen-, Rechts-, Frauen- und Sozialausschuss gearbeitet; zwischenzeitlich wegen Rotation drei Jahre als Frauenreferentin bei der GAL-Fraktion tätig.

Mitglied des Bundestages 1990 bis 2002 und seit 2005; innenpolitische Sprecherin der Fraktion Die Linke.

Profesorul de economie care a descoperit datoria de aproape 19 miliarde de euro pe care o are Germania către România, Radu Golban, a vorbit, în cadrul emisiunii „Sinteza Zilei”, despre conjunctura social-economică din acea perioadă şi a adus, în exclusivitate, documentele care fac dovada acestei datorii şi nu numai.

Potrivit documentului din 1944, obţinut de la Ministerul de Finanţe al Germaniei, statul ar fi avut datorii către 31 de ţări la acea vreme, România fiind pe locul 4 în lista creditorilor.

Printre cele mai mari sume datorate de către Germania altor ţări, se numără cele către Franţa, Belgia şi Danemarca. Datoria totală a statului atingea la acea vreme 20 de milioane de mărci (RM).

Alte 15 state se regăsesc pe lista datornicilor faţă de România. Dintre acestea, cele mai mari sume trebuie recuperate din Cuba si Irak, 625 milioane euro.

România şi Germania au încheiat în 23 martie 1939 un contract de clearing, prin care ţara noastră se obliga să livreze Berlinului diverse mărfuri. Contractul prevedea că Germania trebuia să plătească în mărci germane imperiale către BNR, care achita apoi în lei româneşti către exportatori.

Datoria Germaniei față de Români a ajuns și în parlamentul german.Deputatul german din partea partidului de stânga „Die Linke”, Ulla Jelpke, a solicitat un punct de vedere oficial cancelariei conduse de Angela Merkel asupra soldului neachitat către România. Ministerul german de Finanţe a răspuns prompt: România a renunţat la orice pretenţie financiară faţă de Germania semnând Tratatul de Pace de la Paris, la 10 februarie 1947.

Experţii spun că răspunsul este incorect. Aceasta pentru că articolul 28 din Tratatul de Pace de la Paris prevede că România renunţă la toate pretenţiile faţă de Germania „cu excepţia celor care rezultă din contracte şi alte obligaţii anterioare datei de 1 septembrie 1939, precum şi din drepturi dobândite înainte de aceeaşi dată”.

14OCTOMBRIE ESTE SARBATORITA PREA CUVIOASA SFANTA PARASCHEVA!

14 oct.

Sfanta Parascheva este sarbatorita pe 14 octombrie. S-a nascut la inceputul secolului al XI-lea, in satul Epivat, nu departe de Constantinopol, din parinti bogati si binecredinciosi. La varsta de zece ani, auzind in biserica cuvintele: „Oricine voieste sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea sa si sa-Mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34), raspunde imediat strigatului dumnezeiesc: isi schimba hainele cu imbracamintea unui cersetor.

VIAŢA SF. PARASCHEVA
Această cu adevărat mare şi vestită între femei, Cuvioasa şi pururea pomenita Parascheva s-a născut într-un sat al Traciei, numit şi din vechime şi acum Epivata. Părinţii fericitei erau de neam bun şi măriţi, înavuţiţi cu multe averi; mai mult însă îi mărea şi îi îmbogăţea dreapta credinţă în Dumnezeu şi vrednicia de a se numi creştini. Aceştia dar, aducînd la lumină pe Cuvioasa, întîi au renăscut-o prin scăldătoarea cea dumnezeiască a Botezului, apoi, înaintînd pe cale, o învăţară toată îmbunătăţirea şi aşezarea cea după Dumnezeu.

După ce a trecut la al zecelea an, ades ea mergea cu mama sa la biserica Preacuratei Născătoare de Dumnezeu şi a auzit aceste dumnezeieşti binevestiri: „Cel ce voieşte să vină după mine, să se lepede de sine şi să ridice crucea sa şi să urmeze Mie”. Îndată fiind cuprinsă de aceasta şi ieşind din biserică, a întîlnit un sărac; ascunzîndu-se de maica sa şi dezbrăcînd hainele strălucite şi luminate ce le purta, le-a dat lui şi ea a îmbrăcat pe ale aceluia, luîndu-le pe acestea cu oarecare meşteşugire înţeleaptă.

După ce a venit acasă şi au văzut-o părinţii într-un astfel de chip, s-au îngrozit şi au bătut-o ca să nu mai facă aşa. Ea însă nu numai de două ori, ci de trei ori şi de multe ori se zice că, dezbrăcînd hainele sale, le-a dat săracilor, întru nimic socotind pentru aceasta ocările, îngrozirile şi nesuferitele bătăi ale părinţilor. Şi acestea, în casa părintească, erau ca nişte preîntîmpinări ale roadelor ce, pe urmă, erau să odrăslească în ea şi păşiri spre trecerea peste om. Apoi, fiindcă nu mai putea suferi durerea duhului în suflet, fără ştirea părinţilor şi a celor de un sînge cu ea şi a mulţimii slugilor, a ajuns la Constantinopol.

Aici, gustînd toate bunătăţile cele după Dumnezeu, îndestulîndu-se de dumnezeieştile şi sfinţitele biserici şi moaştele sfinţilor şi, fiind binecuvîntată de sfinţii bărbaţi cei de acolo şi întărindu-se cu rugăciunile lor, a ieşit din cetate şi a trecut în Calcedon de cealaltă parte şi de acolo a venit la Iraclia din Pont, călătorind cu picioarele sale.

Iar părinţii ei înşişi şi prin alţii, că nevoia este lesne iscoditoare, mult trudindu-se şi locuri din locuri schimbînd şi cetăţi şi sate călcînd şi neaflînd-o, s-au întors acasă. Iar preafericita fecioară, venind la Iraclia din Pont şi sosind la un oarecare locaş dumnezeiesc al Maicii lui Dumnezeu şi intrînd în el cu bucurie duhovnicească, s-a aşezat pe pămînt şi l-a udat cu lacrimi. Apoi s-a sculat şi, prin ruga sa umplîndu-se de har, cinci ani întregi a petrecut în acest sfînt locaş, tot felul de bunătăţi săvîrşind. Căci întru rugăciunile ei de toată noaptea făcea stări statornice şi de diamant, ajunări neîncetate, bătăi de piept, plîngere, tînguiri cu lacrimi nestinse, iar culcarea jos pe faţa pămîntului, cine după vrednicie o va povesti; obiceiul smerit, cugetul împăcat, curăţenia inimii şi plecarea ei spre Dumnezeu.

De acestea, destul desfătîndu-se, a trimis Dumnezeu pe cei ce aveau s-o ducă la Ierusalim; căci această dorinţă o avea şi ruga pe Dumnezeu şi pe Maica Lui de aceasta. Deci aşa pregătită a ieşit din biserică şi îngrădită cu ajutorul de sus, a ajuns la Ierusalim şi îndestulîndu-se de toate cele sfinte şi bune ale Ierusalimului, unde şi „blîndele picioare ale Mîntuitorului meu Hristos au călcat” şi săturîndu-se şi zburînd prin pustiul Iordanului ca o pasăre, a nimerit la o viaţă cinstită de călugăriţe pustnice şi a intrat aici. Însă, neputînd a le da în scris pe toate, cît s-a nevoit aici, prin care pe vrăjmaşul diavol pînă în sfîrşit l-a stins, care mai înainte cu ispite multe şi de tot felul a năvălit pornindu-se asupra ei, puţine oarecare din nevoinţele ei spre pomenire le vom adăuga aici.

Băutură întrebuinţa apa de izvor, şi de aceasta foarte puţină; trebuinţa aşternutului o împlinea cu o rogojină, iar îmbrăcămintea era o haină şi aceasta foarte zdrenţăroasă, cîntarea pe buze neîncetată, lacrimile de-a pururea; peste toate acestea înflorea dragostea, iar vîrful bunătăţilor, care este smerita cugetare, le cuprindea pe toate acestea.

Deci mulţi ani răbdînd în arătata mănăstire a călugăriţelor şi nevoindu-se prin foarte multe fapte bune, plinind al 25-lea an al vîrstei, a ieşit de aici şi a venit la Iope şi intrînd într-o corabie a început a pluti pe calea ce ducea spre casă şi a ajuns cu corabia la limanul patriei sale, după ce a suferit multe primejdii ale sfărîmării de corabie în mare. Apoi pururea pomenita a venit la Constantinopol şi după ce a cercetat dumnezeieştile locaşuri şi pe sfinţii bărbaţi, a plecat şi a venit la un oarecare sat, anume Calicratia, şi acolo la biserica sfinţilor şi întru tot lăudaţilor Apostoli s-a sălăşluit, nesocotind petrecerea părinţilor de neam bun şi batjocorind înţelepţeşte uneltirile vicleanului înşelător.

Deci doi ani a petrecut acolo neîntinata porumbiţă şi din potopul acestor curgătoare zburînd, a odihnit cortul ceresc, încredinţînd sfînt sufletul său mîinilor îngereşti şi prin ei locaşurilor celor veşnice şi dumnezeieşti. Iar trupul cel din pămînt şi înfrumuseţat cu dumnezeieşti îmbunătăţiri l-a ascuns în pămînt.

Multă vreme după aceasta a trecut cineva, rău cheltuind viaţa şi obşteasca datorie împlinind, a fost îngropat aproape de Cuviasa; dar ea n-a vrut a-l suferi, prea viteaza; ci oarecăruia din bărbaţii sfinţi arătîndu-i-se în vis i-a zis: „Ridică trupul acesta şi-l îndepărtează că roabă a lui Hristos fiind, nu pot suferi întunericul şi necurăţia”. Însă zăbovind acel dumnezeiesc bărbat, divina arătare a cuvioasei socotind-o vedere obişnuită sau vis normal, a doua şi a treia oară iarăşi sfînta l-a strigat şi cumplit l-a îngrozit. După ce călugărul şi-a venit în sine, cum se cuvine, şi după porunca sfintei, care îi arată cu degetul locul, degrabă s-a sculat şi cu sîrguinţă a descoperit poporului vedenia de acolo, către care cu toţii alergînd ca la o visterie foarte înavuţită au săpat pămîntul. Iar după ce s-a apropiat de sicriu, se umplea de mireasmă, şi acel trup sfînt al Cuvioasei aflîndu-l întreg cu totul păzit, cu mîini cucernice l-au adus în biserica Sfinţilor Apostoli, umplînd aerul de miresme şi tămîieri şi cîntînd dumnezeieşti psalmi.

Însă cîte minuni a săvîrşit Dumnezeul minunilor prin ea, după aşezarea moaştelor ei aici, şi pînă acum săvîrşeşte, cu neputinţă este în scris a le da; căci covîrşesc, ca să zicem aşa, şi numărul stelelor şi nisipul mării. De vreme ce vindecă şchiopi, surzi, ciungi, ologi şi tot felul de boli, încă şi cele atingătoare de moarte; şi în scurt a zice, depărtează toată neputinţa nevindecată, numai cu atingerea raclei, care nu încetează, nici nu va înceta să verse tămăduiri, cu harul lui Iisus Hristos, Celui ce a preamărit-o.

Sfintele moaşte ale Cuvioasei Parascheva au fost duse din Epivata în cetatea Tîrnovei, capitală oarecînd a crailor bulgari; apoi s-au strămutat de aici la Belgrad, şi de acolo în oraşul Constantinopol, cum povestesc Eftimie şi Rafail; asemenea şi Meletie al Atenei şi Dositei patriarhul Ierusalimului.

Tot la acelaşi loc aflăm şi povestirea de strămutare a moaştelor ei din oraşul Constantinopol aici la Iaşi. Adică, „Patriarhul Constantinopolului Partenie bătrînul, luînd bani de la domnitorul Moldovei Vasile Lupu ca să plătească datoriile Patriarhiei, atîrnînd de zidul Fanarului din Constantinopol sfintele ei moaşte ce se păzeau de Patriarhie, le-a trimis aici către stăpînitorul Moldovei”. Iată ce zice Cantemir, domnitorul Moldovei: „Sfînta Parascheva, precum aflăm din cărţile bisericeşti, era stăpînă a satului Epivatelor, pe care apoi l-a cîştigat Apocavcos, voievodul însuşi stăpînitor Andronic Paleologul. Sultanul Murad al IV-lea a dat voie domnitorului Moldovei, Vasile, să mute sfintele ei moaşte din biserica patriarhală a Constantinopolului. Le-a cîştigat acestea pentru cele multe şi mari binefaceri şi slujbe făcute Sfintei Biserici celei mari; că din însăşi veniturile sale a plătit peste 260 de pungi de aur ce datora ea turcilor şi creştinilor. Însă, fiindcă la turci este interzis a strămuta mort peste trei mile, afară de trupul sultanului, a cheltuit peste 300 de pungi la Poarta otomană, ca să ia voie pentru strămutarea sfintelor moaşte şi ca să ia poruncă către un Capugibaşa, ca să le însoţească în Moldavia. Toată povestirea aceasta a strămutării acesteia este zugrăvită pe peretele de amiazăzi al bisericii Sfinţilor Trei Ierarhi, unde se află sfintele ei moaşte. Între alte lucruri se înfăţişează acolo şi Capugibaşa cu ofiţerii lui mergînd la petrecerea sfintelor moaşte”.

Această strămutare de atunci este descrisă şi de marmura cuvucliului unde sînt aşezate sfintele moaşte, pe care scrie aşa: „Cu voia Tatălui, cu bineplăcerea Fiului şi cu conlucrarea Sfîntului şi de viaţă făcător Duh, a Dumnezeului celui mărit şi închinat în Sfînta şi cea de o fiinţă şi nedespărţită Treime, binecinstitorul şi de Hristos iubitorul Ioan Vasile Voievod, cu mila lui Dumnezeu domnitor a toată Moldavia, fiind rîvnitor şi apărător al sfintei credinţe răsăritene, după dumnezeiască îngrijire a strămutat din Constantinopol cu multă osîrdie şi prea multă dorinţă aceste cinstite moaşte ale Cuvioasei Maicii noastre Parascheva din Tîrnova. Această strămutare a fost a treia. Iar preasfinţitul şi fericitul a toată lumea patriarh Partenie, cu toată bunăvoinţa şi sfatul Bisericii a trimis aceste sfinte moaşte ca pe o visterie dumnezeiască, cu preafericiţii trei mitropoliţi: Ioanichie al Iracliei, Partenie al Adrianopolei şi Teofan al Paleon-Patronului, în zilele preasfinţitului Varlaam mitropolitul Sucevei şi a toată Moldavia. Iar binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi cu mila lui Dumnezeu stăpîn al nostru şi domnitor a toată Moldavia, Vasile Ioan Voievod, de acasă ieşind cu evlavie şi cu tot sufletul primind această nepreţuită visterie, potrivit le-au pus şi le-au păstrat în cea nouă zidită biserică a Sfinţilor Trei Ierarhi şi ai lumii dascăli: Vasile cel Mare, Grigorie de Dumnezeu Cuvîntătorul şi Ioan Gură de Aur, spre cinstirea şi mărirea lui Dumnezeu celui lăudat în Treime şi spre veşnică solire a Preacuvioasei Maicii noastre Parascheva, pentru lăsarea păcatelor sale şi a tot strălucit neamul lui. În anul de la Adam 7149 (1641), iar al domniei lui al 8-lea, în 13 iunie; în acelaşi an s-a născut şi preaiubit fiul lui, Ioan Ştefan Voievod, căruia să-i dea Domnul zile îndelungate şi viaţă de mulţi ani. Amin”.

Din tradiţie avem povestiri de multe minuni săvîrşite de Cuvioasa în anii dinaintea noastră, pe care nu s-a sîrguit cineva a le aduna şi a le publica spre lauda lui Dumnezeu slăvitorul sfinţilor Săi; încă şi în zilele noastre nu conteneşte a face minuni celora ce cu credinţă aleargă la ea. Căci cîţi neputincioşi au evlavie la sfintele moaşte, alergînd cu credinţă, sau din acoperămintele puse la capul cel sfînt al Cuvioasei luînd şi purtînd, dobîndesc vindecare. Şi la neploare sau altă nevoie mare, făcînd litanie creştinii cu sfintele moaşte, nu se lipsesc de cerere. Şi şi în patria ei Epivata, unde precum se zice casa ei părintească a fost prefăcută în biserică cu numele ei, şi în Catedrala Mitropolitană de la Iaşi, Cuvioasa face multe minuni pînă astăzi.

Nenumărate sînt minunile şi vindecările de boli ce s-au făcut cu credincioşi care au alergat cu rugăciuni şi lacrimi la moaştele Sfintei Preacuvioasei maicii noastre Parascheva, de-a lungul celor peste trei sute cincizeci de ani de cînd ocroteşte Moldova şi ţara noastră. Să amintim doar cîteva dintre ele, publicate în Patericul românesc, p. 77-84:

Cea mai mare minune a Sfintei Parascheva este însăşi preamărirea trupului ei cu darul neputrezirii, al vindecării de boli şi al izbăvirii de multe nevoi şi primejdii. Din cauza aceasta a fost luată ca protectoare de toate ţările ortodoxe din Balcani. Ba şi turcii se cucereau de minunile ce se făceau creştinilor, celor care îi cereau ajutorul cu credinţă şi evlavie.

O altă minune care a uimit Moldova şi ţara noastră a fost izbăvirea fără nici o vătămare a moaştelor Sfintei Parascheva din incendiul izbucnit în noaptea de 26 spre 27 decembrie 1888, în paraclisul mănăstiri Sfinţii Trei Ierarhi, din Iaşi. Căci, aprinzîndu-se de la un sfeşnic catafalcul Cuvioasei, s-a topit argintul care îmbrăca racla, dar lemnul şi sfintele ei moaşte, deşi erau învăluite în jeratic, au rămas întregi şi nevătămate spre întărirea credincioşilor şi uimirea tuturor. Ca o mărturie a acestei mari minuni, se păstrează pînă astăzi racla dogorită de foc, în care se aflau moaştele Sfintei Parascheva. Îndată după această minune, moaştele Cuvioasei au fost strămutate în noua Catedrală Mitropolitană din apropiere.

Spre sfîrşitul secolului al XIX-lea, soţia preotului Gheorghe Lateş din comuna Rădăşeni-Suceava suferea la cap de o boală grea şi incurabilă. Alergînd la Sfînta Parascheva, se ruga cu lacrimi la moaştele ei şi-i cerea ajutorul. Apoi i s-a făcut Sfîntul Maslu şi s-a reîntors acasă. Noaptea i s-a arătat aievea Sfînta Parascheva în haine albe strălucitoare şi i-a spus: „Nu mai plînge, că de acum te faci sănătoasă!” A doua zi, femeia s-a sculat sănătoasă şi lăuda pe binefăcătoarea ei.

În anul 1950, o studentă din Iaşi s-a îmbolnăvit de leucemie. Bolnava împreună cu părinţii ei au alergat la Sfînta Parascheva şi cu multe lacrimi îi cereau ajutor şi sănătate. După două luni de rugăciuni stăruitoare şi Sfîntul Maslu, tînăra s-a vindecat de această boală fără leac şi şi-a continuat studiile.

O femeie dintr-un sat de lîngă Iaşi era greu bolnavă. Fiind internată pentru operaţie, s-a rugat mai întîi la Sfînta Parascheva, cerîndu-i, cu credinţă şi lacrimi, ajutor şi vindecare. Timp de trei zile după internare i s-au făcut toate analizele. La urmă i-au spus medicii: „Femeie, du-te acasă că nu ai nimic!”

În anul 1968, de hramul Cuvioasei Parascheva, o creştină din Iaşi pregătea conserve pentru iarnă. Mama ei o îndemna: „Fată, să nu faci una ca aceasta, căci astăzi este ziua Sfintei Parascheva!”. „Mamă, a răspuns fiica, în fiecare zi este cîte un sfînt, dar eu n-am timp să-i prăznuiesc pe toţi!”. După o oră femeia şi-a trimis copila în oraş să-i cumpere ceva. Pe stradă a fost lovită grav de o maşină şi apoi internată în spital. Mama copilei a alergat a doua zi la Sfînta Parascheva şi, după ce şi-a recunoscut păcatul, a cerut cu lacrimi iertare şi salvarea fiicei ei accidentate. După trei zile copila s-a întors sănătoasă acasă.

Un inginer bolnav de plămîni a fost internat în spital pentru operaţie. Mama sa a mers atunci la moaştele Cuvioasei Parascheva şi i-a cerut cu credinţă sănătate pentru fiul ei. Timp de două săptămîni doctorii au amînat operaţia. Apoi s-a observat că leziunile pulmonare s-au vindecat în chip miraculos. Atunci au zis bolnavului: „Domnule inginer, aţi scăpat de operaţie. Întorceţi-vă sănătos acasă. Este cineva care se roagă lui Dumnezeu pentru dumneavoastră!”

Unui copil de trei ani şi jumătate i s-a oprit brusc graiul. Atunci mama a luat copilul în braţe şi a venit să ceară ajutorul Sfintei Parascheva. Pe cînd se ruga ea cu lacrimi, deodată copilul a strigat: „Mamă, mamă! Aici este Doamne, Doamne!”. Mulţumind din inimă Prea Cuvioasei Parascheva, mama s-a întors acasă cu copilul sănătos.

În anul 1955, doi soţi din Iaşi nu aveau înţelegere în casă. Într-o seară, femeia disperată a părăsit căminul. Zadarnic au căutat-o soţul şi fiica. Apoi copila s-a culcat, iar tatăl ei a alergat la Sfînta Parascheva şi s-a rugat cu lacrimi să-i întoarcă soţia cu bine în familie. Ajungînd soţul acasă, după o oră a bătut cineva în uşă. Era soţia. Avea chipul palid şi îngîndurat. „Unde ai fost femeie? Ce ţi s-a întîmplat?” a întrebat-o soţul. „Diavolul mi-a dat în gînd să mă sinucid. De aceea m-am aşezat pe linia trenului aproape de gara Nicolina. Dar la orele opt seara, pe cînd venea un tren cu viteză, fiica noastră, îmbrăcată în alb, a venit la mine, m-a apuncat repede şi mă aruncă afară de pe linie. Aşa am scăpat de moarte şi de osînda iadului. După ce m-am întărit puţin, am mulţumit lui Dumnezeu că m-a izbăvit de acest cumplit păcat şi m-am întors acasă. „Femeie, în seara aceasta la ora opt fiica noastră era culcată, iar eu mă rugam pentru tine. Aceea care te-a salvat nu era fiica noastră, ci însăşi Sfînta Parascheva! Să-i mulţumim ei, căci ea te-a scăpat de această cumplită şi dublă moarte, trupească şi sufletească”. De atunci este multă armonie şi bucurie duhovnicească în această familie creştină.

Pe timpul celor două războaie mondiale oraşul Iaşi a fost protejat de bombardamente, iar Catedrala Mitropolitană, unde se păstrează cinstitele moaşte ale Sfintei Parascheva, nu a fost atinsă de nici un obuz. Căci Cuvioasa ocroteşte Moldova şi oraşul acesta binecuvîntat, de peste trei sute cincizeci de ani. Spun bătrînii că ostaşii vedeau noaptea, în timpul războiului, o femeie uriaşă îmbrăcată în alb deasupra Iaşilor, ocrotindu-l de ocupaţie şi bombardamente. Aşa ştie să ajutePreacuvioasa Parascheva patria ei adoptivă pentru credinţa poporului nostru binecredincios!

În timpul marii secete din vara anului 1947, cînd mureau oamenii şi animalele de foame, s-au scos moaştele Sfintei Parascheva în procesiune prin satele Moldovei. Credincioşi le aşteptau şi le întîmpinau cu lacrimi de bucurie şi cu făclii în mîini. În urmă veneau nori de ploaie bogată şi adăpau pămîntul. Drept mulţumire credincioşi se rugau şi înălţau cîte o troiţă cu icoana Sfintei Parascheva.

Cel mai mult aleargă şi cer ajutorul Sfintei maicii noastre Parascheva bolnavii, ţăranii, călugării şi studenţii. Mai ales în lunile de examene racla Cuvioasei este plină de cărţi, caiete de şcoală şi pomelnice. Putem afirma că moaştele cele mai iubite de credincioşii din ţara noastră şi din afară sînt, fără îndoială, moaştele Sfintei Parascheva, numită „cea grabnic ajutătoare şi mult folositoare”.

Mărturisesc părinţii bătrîni care au fost martori oculari, că, odată, de hramul ei, pe cînd oamenii aşteptau la rînd să se închine la racla Cuvioasei Parascheva, au venit şi două creştine bătrîne din Focşani. Văzînd lume multă, au zis preotului de la raclă: „Părinte, dă-ne voie să ne închinăm la Cuvioasă fără să mai stăm la rînd şi să-i punem sub cap această pernă nouă pe care i-am adus-o de acasă drept mulţumire pentru ajutorul ce ni l-a dat”. „Dumnezeu să vă binecuvînteze, creştinelor, a zis preotul. Mergeţi şi vă închinaţi!”. În clipa aceea preoţii şi credincioşii au văzut un lucru sfînt şi cu totul minunat. Cuvioasa şi-a ridicat singură capul, iar după ce femeile i-au pus perna adusă şi s-au închinat, Sfînta Parascheva şi-a lăsat iarăşi capul pe căpătîi ca mai înainte. Iată cît de mult iubeşte Preacuvioasa pe cei ce se roagă lui Dumnezeu şi sfinţilor Lui cu smerenie şi credinţă.

Sfînta Parascheva de la Iaşi se bucură în ţară de un cult deosebit, mai mult decît toţi ceilalţi sfinţi care au moaşte în România. În fiecare zi la Catedrala Mitropolitană din Iaşi, de dimineaţă pînă seara tîrziu, se face un mic pelerinaj continuu, cu credincioşi de toate vîrstele şi din toate locurile, veniţi la rugăciune. În mod deosebit, în sărbători, în posturi şi în fiecare vineri, considerată ziua Cuvioasei Parascheva, vin mulţi credincioşi şi se închină la raclă cu credinţă, aducînd flori, daruri şi îmbrăcăminte pe care le ating de racla Cuvioasei pentru a dobîndi ajutor, sănătate şi binecuvîntare.

Dar cea mai mare zi de prăznuire din tot anul este ziua de paisprezece octombrie, patronul Sfintei Parascheva, cînd are loc unul din cele mai mari pelerinaje ortodoxe din ţara noastră, la care participă închinători de la sate şi oraşe, din toate colţurile ţării. În această zi are loc un adevărat pelerinaj bisericesc naţional, care durează pînă la trei zile. Încă din ajun se scot în faţa Catedralei moaştele Sfintei Parascheva şi timp de două zile şi două nopţi credincioşii stau la rînd pentru închinare.

În seara zilei de paisprezece octombrie, praznicul Cuvioasei se încheie cu o mişcătoare procesiune în jurul Catedralei, avînd în frunte pe Mitropolitul Moldovei, care, împreună cu clericii şi credincioşii, cu lumînări în mîini poartă racla cu moaştele sfintei, în sunetul clopotelor şi al frumoaselor cîntări bisericeşti. După aceea se aşază moaştele în biserică la locul lor, se cîntă paraclisul Sfintei Parascheva, apoi fiecare se întoarce la ale sale cu bucuria marelui praznic în suflet şi cu mîngîierea Duhului Sfînt în inimă. Cu ale cărei sfinte rugăciuni, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.!

%d blogeri au apreciat: