Arhiva | 12:32 pm

CURENTUL:AVOCATA PAULA IACOB,ALIAS „GABRIELA”SI „IOANA”TURNA LA SECURITATE INCA DE PE VREMEA LUI STALIN!

4 oct.

Magistraţii Secţiei Contencios din cadrul Curţii de Apel Bucureşti au decis că Paula Iacob, unul dintre cei mai vizibili avocaţi din Capitală, veteran al Baroului Bucureşti, devenită celebră odată cu procesul lui Nicu Ceauşescu, a făcut poliţie politică.

Conform deciziei pronunţate de judecători, informaţiile privitoare la mai multe persoane, oferite Securităţii de către Paula Iacob, au vizat şi adus atingere atât „dreptului la liberă exprimare“ cât şi „dreptului la viaţa privată“ a celor pe care i-a turnat. Pronunţată după cîţiva ani de procese, sentinţa confirmă informaţiile oferite de către cercetătorii CNSAS care, în urma studierii documentelor fostei Securităţi au aflat că distinsa avocată care ne oferă frecvent lecţii de conduită şi morală la televizor a fost recrutată ca turnător încă de pe vremea lui Stalin, pe la începutul anilor 50, la doar câţiva ani după ce România intrase sub călcâiul de fier ai „dictaturii proletariatului“. Conform documentelor de epocă depuse pe masa magistraţilor, rezultă că Paula Iacob a avut primul contact cu Securitatea la sfârşitul anului 1952 , pe data de 5 decembrie, când fost recrutată ca informator, cu numele de cod „Gabriela“. Această primă etapă a „colaborării“ a durat până pe 19 iunie 1954, când organele de represiune au renunţat la serviciile „sursei Gabriela“ deoarece nu mai prezenta interes, întrucât nu mai avea potenţial informativ. La dosarul cauzei a fost depus şi un document semnat chiar de mânuţa tinerei, pe atunci, Paula Iacob care îşi lua angajamentul să nu discute cu nimeni cele aflate în urma colaborării cu „organele de stat“.

„Sursă“ bună şi pe vremea lui Ceauşescu

După acea primă fază a colaborării cu Securitatea, începută de pe vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Paula Iacob a reintrat în atenţia „organelor“ pe vremea lui Ceauşescu, în anul 1970, când Securitatea i-a dat un alt nume de cod, „Ioana“. Din această nouă etapă a colaborării, CNSAS a descoperit prin arhive şi a depus pe masa judecătorilor, angajamentul de colaborare şi note scrise, semnate de Paula Iacob, dar şi notele de sinteză întocmite de agenţii de Securitate pe baza declaraţiilor acesteia. În această nouă etapă a colaborării sale cu Securitatea, Paula Iacob a oferit informaţii privitoare la reprezentanţii emigraţiei româneşti din Germania, dar şi legate despre anumiţi jurnalişti ai postului de radio „Europa Libera“. În urma analizei acestor documente, magistraţii Curţii de Apel au constatat că „rapoartele“ nu sunt procese verbale încheiate în cursul vreunui interogatoriu sau a unei confruntări cu vreun inculpat, confruntare la care ea ar fi fost obligată să „dea cu subsemnatul“ în cursul vreunei anchete de natură politică,, ci „rapoarte“ oferite de bună voie. Astfel ,avocata Paula Iacob nu poate să invoce statul de victimă a vreunei anchete la care ar fi fost supuse de către Securitate.

După metoda lui „Felix“

Documentele din arhivele fostei Securităţi arată că, într-adevăr, „turnătorii“ nu aveau nici mamă, nici tată şi erau dispuşi să-şi „toarne“ chiar şi rudele apropiate care făceau imprudenţa de a-i primi sub acoperişul lor. Iar în această privinţă, Paula Iacob nu este cu nimic mai prejos decât „Mircea-Felix“ cel pe care noi îl cunoaştem, acum sub numele de Dan Voiculescu, turnătorul deja demonstrat, cel pe care jocurile electorale l-au cocoţat în scaunul de vicepreşedinte al Senatului. Iar dacă „Felix“ îşi turna verişoara din Germania, Paula Iacob aflată într-o vizită în străinătate, raporta şi ea Securităţii despre ruda care o găzduise şi o omenise că „deşi are un câştig modest, este vizitată frecvent de diferiţi cetăţeni români cărora le acorda casă, masă, iar unora chiar şi bani. Printre acestea, dr. V. P. domiciliat în Bucureşti, N. V., medic la Spitalul Panduri, S. P., medic, şi D. S., profesor economist“. Conform documentelor CNSAS „ pârâta a informat că ruda sa T.A. i-a destăinuit că toţi se manifestă duşmănos la adresa regimului din R.S. România şi nu înţelege cum unor asemenea oameni li se permite să plece în străinătate. În plus, „sursa Ioana“ a mai informat că „la înapoierea în ţară am avut ocazia să cunosc personal pe prof. dr. V. R, în casă la ruda mea T. C, unde a avut aceleaşi manifestări despre care mi-a vorbit vara mea“. Iar într-o altă notă „sursa“ a mai raportat că „În noiembrie 1968, am făcut, împreună cu soţul meu, o călătorie de 30 de zile în RFG, în vizită la o rudă. Cu ocazia unei vizite la Manheim, am întâlnit pe A.E., un evreu plecat cu forme legale. Din discuţiile cu el am aflat că este vizitat de diverşi cetăţeni români, care-i solicită bani, printre care, în mod special gazetarul G.M, de la Lumea“. Câţi oameni or fi fost anchetaţi de Securitate în urma acestor „ciripeli“? Nu o sa aflăm probabil niciodată.
Tot din documentele furnizate magistraţilor de la Curtea de Apel de către CNSAS a mai rezultat că Paula Iacob a furnizat informaţii despre angajaţi ai postul de radio Europa Liberă şi despre persoane aflate în anturajul acestora. De-a lungul procesului Paula Iacob a negat, în mod constant că ar fi făcut poliţie politică. Fapt contrazis de către magistraţii care i-au judecat dosarul şi care au menţionat că: „Pârâtă susţine în apărarea sa că nu a furnizat nici o notă informativă, astfel că nu se poate reţine calitatea sa de colaborator al Securităţii. Aceasta apărare nu poate fi primită, întrucât art. 2 lit. b din OUG nr. 24/2008 defineşte drept „colaborator al Securităţii – persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă şi nu instituie condiţia obligatorie a existenţei notelor informative. Prin urmare, este suficient ca din coroborarea înscrisurilor depuse la dosar să reiasă că informaţiile au fost furnizate de pârât“. În plus magistraţii arată că „modul detaliat în care informaţiile au fost consemnate în notele şi rapoartele depuse la dosar fac improbabilă ipoteza că datele astfel consemnate să fie concepute de lucrătorii Securităţii şi puse în seama Paulei Iacob, întrucât anumite detalii nu puteau fi cunoscute de alte persoane decât pârâtă însăşi“. Decizia de colaborare pronunţată la Curtea de Apel nu este definitivă şi poate fi atacată prin recurs care va fi judecat, pe 10 mai 2012, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Paula Iacob: „Nu ştiu nimic, nu sunt în ţară“
Contactată telefonic, Paula Iacob ne-a declarat privitor la acest aspect al vieţii sale: „Eu, în momentul acesta nu ştiu nimic. Nu sunt în ţară. Există o acţiune pe rol, dar în acest moment nu ştiu nimic. Vin în patru zile acasă şi atunci voi vorbi pe larg despre asta“.
Deşi bănuită, decizia prin care Curtea de Apel Bucureşti i-a confirmat Paulei Iacob statutul de turnător la Securitate este orecum tristă, acum cînd aflată la vârsta senioratului doamna avocat îşi poate agăşa în panoplia profesională atât curajul de a-l fi apărat, într-o perioadă deosebit de tulbure, atât pe Nicu Ceauşescu cât şi pe „Boschito“, maidanezul acuzat că ar fi provocat moartea unui cetăţean japonez venit la noi cu afaceri. Din păcate, ceea ce rămîne după toate acestea ar trebui să fie doar lespedea grea a tăcerii.

PIEDONE S-O RAZGANDIT RAMANE IN P.C.,DAR VREA CONGRES EXTRAORDINAR!

4 oct.

Primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, revine asupra deciziei de a demisiona din functiile detinute in PC, astfel ca ramane prim-vicepresedinte al partidului si presedinte al filialei Bucuresti, a anuntat Daniel Constantin.

Presedintele PC a facut acest anunt dupa sedinta conducerii partidului de marti, care avea pe ordinea de zi sanctionarea primarului Sectorului 4.

Daniel Constantin a factu declaratia avandu-l alaturi de el pe Cristian Popescu Piedone, transmite MEDIAFAX.

Vrea in continuare Congres in PC

„Raman ca sa parcurgem toate etapele statutare pentru organizarea unui congres”, a spus Piedone in conferinta de presa sustinuta alaturi de presedintele PC, Daniel Constantin.

Primarul Sectorului 4 a mentionat ca pentru a se ajunge la un congres extraordinar, trebuie sa se parcurga o serie de etape statutare.

Piedone a spus ca prin demisia sa din functiile detinute in partid nu s-ar fi putut ajunge la Congres.

„Eu si presedintele Constantin vrem ambii binele acestui partid. Scurtcircuitul s-a produs atunci cand a fost anuntul cu candidatura la Primaria Capitalei”, a spus Piedone.

El a tinut sa sublinieze ca nu va candida la Primaria Generala a Capitalei.

Primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, si-a anuntat, vineri, demisia din functiile detinute in PC, dar a cerut convocarea unui congres extraordinar al partidului, la care vrea sa candideze la presedintia formatiunii.

In replica, presedintele PC, Daniel Constantin, a sustinut ca actuala putere face racolari prin santaj, mentionand ca Piedone „ar avea, se pare, anumite vulnerabilitati” si si-a luat concediu medical pentru a negocia cu liderii UNPR.

DAILY MAIL:PATRU ROMANI PE LISTA CELOR MAI PERICULOSI INFRACTORI!

4 oct.

Marea Britanie: Patru romani, pe lista celor mai periculosi infractori

Politia din Londra a publicat fotografiile a 14 infractori straini care se ascund in pe teritoriul Marii Britanii. Printre acestia se afla sase polonezi, patru romani, cat si cetateni din Albania, Georgia, Italia si Australia.
pub Credit de nevoi personale online, fara sa te deplasezi la banca? Da, de la Cetelem.
Acesti infractori sunt criminali, violatori, talhari care au fugit din statele lor si s-au ascuns in Regatul Unit, in speranta de a scapa de justitie.

Operatiunea de vanatoare a infr4actorilor, numita Sunfire, are ca scop prinderea acestor infractori, cat si informarea populatiei legat de cat de periculosi sunt, informeaza DailyMail.

Unii infractori au intrat in Marea Britanie legal, inainte sa primeasca mandate de arestare.

Cine sunt cei patru romani infractori?

Un criminal suspect, Ioan Cretu, in varsta de 36 de ani, a cautat refugiu in Waterloo, dupa ce a ucis un barbat in Romania.

Un alt roman cautat, Adrian Vasilescu, in varsta de 31 de ani, s-ar ascunde in cartierul Manor Park, in estul Londrei, dupa ce a fugit din tara sa, fiind acuzat de taierea gatului unei femei cu cioburile unei sticle de bere.

Ion Ciprian Bobocel, in varsta de 27 de ani, este cautat pentru uciderea victimei sale dupa ce a lovit-o in cap, in timpul unui jaf violent in Romania. De asemenea, acesta s-ar afla tot in estul Londrei.

Costin Cristian Stoica, in varsta de 23 de ani, a atacat o femeie cu spray toxic, iar apoi i-a furat geanta. Acesta lucreaza ca instalator sau electrician in nordul Londrei, potrivit Politiei.

„Tarile in care aceste crime s-au intamplat doresc ca infractorii sa se intoarca in fata justitiei pentru a plati pentru actele lor si este in interesul din Londrei sa ajute in gasirea lor” a declarat detectivul Pete Rance.
The names and photos of more than a dozen violent foreign criminals are released by police today.

Suspected multiple murderers, rapists and robbers have fled from countries including Romania, Poland, Albania and Australia to hide in the UK in the hope of escaping justice.

Detectives have launched a manhunt, codenamed Operation Sunfire, to trace 14 fugitives wanted from around the world.
On the run: (top, L-R) Mehmoud Farah, Adrian Vasilescu, Dominik Witczak, Ioan Cretu and Costin Cristian Stoica; (bottom, L-R) Radoslaw Nkaye, Ion Ciprian Bobocel, Michal Smolen, Dariusz Hanusiak and Dane Charles Vidgen

On the run: (top, L-R) Mehmoud Farah, Adrian Vasilescu, Dominik Witczak, Ioan Cretu and Costin Cristian Stoica; (bottom, L-R) Radoslaw Nkaye, Ion Ciprian Bobocel, Michal Smolen, Dariusz Hanusiak and Dane Charles Vidgen

They include a suspected serial killer thought to have skipped Albania after a killing spree.

Ndrieim Sadushi, 41, is thought to have murdered three people and attempted to kill a fourth in his native country in 1997.

Also on the run in Britain are Polish brothers Wojciech Glowacki, 29, and Dariusz Glowacki, 33, who are both wanted for raping a young girl.

More…

ETA terrorist on the run scoops top literary award… but he can’t collect the £15,000 prize unless he gives himself in

Wojciech is also suspected of further child sex attacks in his native Poland and the pair are thought to be hiding in or around London.

The gallery of suspects includes four Romanians, six Poles and fugitives from Albania, Georgia, Australia and Italy.

Some offenders may have entered the country legally before arrest warrants were issued.

Dariusz Hanusiak, 28, is suspected of being part of a gang who carried out a horrific murder in Poland, with the attackers taking turns to beat and stab their victim to death. He has been linked to Southend-on-Sea, Essex.
Wanted: Wojciech Glowacki, Dariusz Glowacki, Ndrieim Sadushi and Tato Kakauridze

Wanted: Wojciech Glowacki, Dariusz Glowacki, Ndrieim Sadushi and Tato Kakauridze

Another suspected killer, Ioan Cretu, 36, is thought to have sought refuge in Waterloo after battering a man to death in Romania.

Detectives want to trace Tato Kakauridze, 33, who is accused of a fatal stabbing in Georgia and has been linked to Leeds and surrounding areas.

Others sought for extradition are wanted over serious attacks, robberies and drug dealing.

Police are seeking Mehmoud Farah, 52, who is accused of sexually assaulting a man at knifepoint in Italy.

The Egyptian, who speaks Arabic and Italian, has links to Lewisham and New Cross in South London.

Adrian Vasilescu, 31, is thought to be hiding out in Manor Park, East London, after fleeing Romania where he is accused of cutting his victim’s throat using a beer bottle.

Ion Ciprian Bobocel, 27, is accused of battering his victim around the head during a violent robbery in Romania.

He is also thought to be in the East London area and has links to Ilford, Dagenham and Essex.

Costin Cristian Stoica, 23, is wanted in Romania where he is accused of spraying a woman in the face with a noxious substance and stealing her handbag.

Police believe he is in the North London area and could be working as a plumber or electrician.

Dane Charles Vidgen, 27, who is wanted in Australia for attacking someone with a glass, is also thought to be living in London under the alias Dee Bridger.

The officer leading the manhunt, Detective Sergeant Pete Rance, said: ‘We are hoping the public’s vigilance can help us in tracing these men.

‘Many are considered dangerous and should not be approached.

‘The countries where these crimes happened want these men back to face justice for these offences and it is in the interests of London to help find them.’

Police are urging anyone with information on the suspects to call Crimestoppers on 0800 555 111.

IOANA BOGDAN CONSILIERA SEFULUI DNA,DANIEL MORAR,A FOST PROMOVATA JUDECATOR LA ICCJ ,FARA A SE RESPECTA DECIZIA CCR!

4 oct.

Lumeajustitiei.ro v-a prezentat la sfarsitul saptamanii trecute cum a ajuns judecatoarea Florentina Dragomir la Inalta Curte de Casatie si Justitie, desi avea doar un an si 10 luni vechime in functia de judecator. Continuam astazi cu un alt caz celebru, al judecatoarei Ioana Bogdan (foto) care a fost promovata la sfarsitul anului trecut la Sectia Penala a instantei supreme, din pozitia de consilier a sefului DNA, Daniel Morar, si introdusa direct in dosarele de coruptie ale fostului premier, Adrian Nastase. Si Ioana Bogdan a ajuns la Inalta Curte de Casatie si Justitie fara sa fi activat in ultimii doi ani la vreo instanta sau parchet, in calitate de procuror, asa cum cerea Legea 303/2004.


Pentru a ii promova pe anumiti magistrati la instanta suprema, CSM s-a folosit de o interpretare care ridica mari semne de intrebare, a unei decizii a Curtii Constitutionale, prin care s-a stabilit ca este articolul 52 din Legea 303/2004 (n.n. – articol care impune termenul de doi ani) este neconstitutional. Decizia Curtii Constitutionale a venit insa in 2006, intr-un proces in care fostul procuror Victor Jitarasu Cornoiu reclama ca este inechitabil ca in articol sa se mentioneze ca aceasta conditie, a ultimilor doi ani, se aplica doar judecatorilor, nu si procurorilor. Ca atare, in acest sens, CCR a decis ca articolul 52 este neconstitutional, insa CSM a interpretat decizia CCR ca fiind actul prin care s-a eliminat obligativitatea ultimilor doi ani ca judecator/procuror, si a dat drumul la promovari.

Judecatoarea Ioana Bogdan, din cabinetul lui Morar, direct la instanta suprema, fara sa aiba ultimii doi ani lucrati la o instanta

In noiembrie 2010, judecatoarea Ioana Bogdan, care era consiliera sefului DNA, Daniel Morar, a fost promovata la instanta suprema, desi in CV-ul sau de judecator erau trecuti doar cativa ani la judecatorie si altii la tribunal, precum si o perioada ca sef al Inspectiei Judiciare din CSM, iar in ultima perioada judecatoarea fusese consiliera personala a sefului DNA, deci o functie administrativa, si nu una de judecata. Pentru a reusi sa promoveze anumiti judecatori la instanta suprema, CSM s-a folosit de o decizie a Curtii Constitutionale, pe care a interpretat-o convenabil, dar nu neaparat in sensul in care aceasta a fost emisa.

CSM interpreteaza deciziile Curtii Constitutionale astfel incat sa poata promova judecatori fara experienta la ICCJ, desi nu acesta era sensul deciziei CCR

In noiembrie 2006, pe atunci procurorul Victor Jitarasu Cornoiu a ridicat, intr-un dosar, exceptia de neconstitutionalitate a articolului 52 din Legea 303/2004, privind statutul procurorilor si judecatorilor. Articolul prevede ca: “Promovarea in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie se face de catre Consiliul Superior al Magistraturii, dintre persoanele care au indeplinit functia de judecator in ultimii 2 ani la tribunale sau curti de apel, au obtinut calificativul „foarte bine” la ultima evaluare, nu au fost sanctionati disciplinar, s-au remarcat in activitatea profesionala si au o vechime in functia de judecator sau procuror de cel putin 12 ani”. Cornoiu a sustinut ca mentionarea doar a judecatorilor in acest articol “contravine principiului egalitatii in fata legii, intrucat este o conditie discriminatorie, deoarece elimina dreptul procurorilor de cariera, in functie, de a promova in functia de judecator la instanta suprema, judecatorii fiind tratati mai favorabil decat procurorii”. Curtea Constitutionala a achiesat la sustinerile lui Victor Jitarasu-Cornoiu, si a mentionat ca: “stabilind pentru promovarea in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie conditia de vechime de 12 ani in functia de judecator sau procuror, textul de lege analizat adauga conditia exercitarii in ultimii 2 ani a functiei de judecator la tribunale sau curti de apel. Aceasta din urma conditie are ca efect admisibilitatea promovarii numai a magistratilor judecatori si excluderea posibilitatii promovarii magistratilor procurori”! Ca atare, Curtea nu a declarat neconstitutional articolul pe fond, in sensul ca nu se impune conditia celor ultimi 2 ani, ci in sensul ca aceasta conditie trebuie sa fie impusa SI procurorilor, nu DOAR judecatorilor! Ca acesta a fost sensul deciziei CCR se desprinde limpede si din faptul ca, in continuare, vechimea de 12 ani ca magistrat este mentinuta ca si conditie de promovare, desi era cuprinsa in acelasi articol, declarat neconstitutional!

DECIZIA CCR INCALCATA IN MOD FLAGRANT DE CSM.

DECIZIA Nr.866
din 28 noiembrie 2006
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.52 alin.(1)
din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
Publicată în Monitorul Oficial nr.5 din 04.01.2007
Ioan Vida – preşedinte Nicolae Cochinescu – judecător
Acsinte Gaspar – judecător
Kozsokár Gábor – judecător
Petre Ninosu – judecător
Ion Predescu – judecător
Tudorel Toader – judecător
Ion Tiucă – procuror Ioana Marilena Chiorean – magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.52 alin.(1) din
Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Victor Cornoiu Jităraşu în Dosarul nr.14.446/1/2005 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 9 noiembrie 2006, în prezenţa
autorului excepţiei, Victor Cornoiu Jităraşu, şi a reprezentantului Ministerului Public, fiind
consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 28 noiembrie 2006.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 25 mai 2006, pronunţată în Dosarul nr.14.446/1/2005, Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.51 alin.(1) din Legea
nr.303/2004. Excepţia a fost ridicată de Victor Cornoiu Jităraşu în cadrul soluţionării unui recurs
declarat de acesta împotriva hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi a hotărârii Secţiei pentru judecători prin care i s-a respins candidatura pentru funcţia de judecător la Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie, cu motivarea că nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că dispoziţiile
legale criticate contravin principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, întrucât condiţia
suplimentară introdusă după republicarea Legii nr.303/2004, şi anume aceea de a fi judecător
timp de cel puţin 2 ani anterior depunerii candidaturii pentru funcţia de judecător la Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, este o condiţie discriminatorie, deoarece elimină dreptul procurorilor de carieră, în funcţie, de a promova în funcţia de judecător la instanţa supremă, „judecătorii fiind
trataţi mai favorabil decât procurorii”. Totodată arată că, având în vedere că, la data introducerii
acestei condiţii, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie erau în funcţie judecători care au îndeplinit
anterior numai funcţia de procuror, discriminarea operează şi în ceea ce-i priveşte pe aceştia, pe
de-o parte, şi pe procurorii care, ulterior modificării legii, nu mai au posibilitatea de a deveni judecători la instanţa supremă, pe de altă parte.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi-a
exprimat opinia în sensul că dispoziţiile legale criticate nu instituie un tratament discriminatoriu în
cariera profesională a magistraţilor, ci stabilesc regulile pentru accederea în funcţia de judecător
la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, reguli pe care legiuitorul are dreptul să le instituie.
Potrivit dispoziţiilor art.30 alin.(1) din Legea nr.47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât condiţia
ocupării cel puţin în ultimii 2 ani a funcţiei de judecător la tribunale sau curţi de apel se înscrie în
regulile pe care legiuitorul este în drept să le fixeze pentru promovarea unui magistrat într-o asemenea funcţie.
Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu contravin art.16 din Constituţie, întrucât se aplică tuturor persoanelor aflate în situaţia reglementată de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului,
raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului,
dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr.47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.146
lit.d) din Constituţie, ale art.1 alin.(2), ale art.2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art.51 alin.(1) din Legea
nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
Ca urmare a republicării acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.826 din 13 septembrie 2005, art.51 alin.(1) a devenit art.52 alin.(1) şi are următorul cuprins: „Promovarea în
funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face de către Consiliul Superior al Magistraturii, dintre persoanele care au îndeplinit funcţia de judecător în ultimii 2 ani la tribunale sau curţi de apel, au obţinut calificativul „foarte bine” la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi
disciplinar, s-au remarcat în activitatea profesională şi au o vechime în funcţia de judecător sau
procuror de cel puţin 12 ani.”
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea constată că dispoziţiile art.52
alin.(1) din Legea nr.303 din 28 iunie 2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor sunt neconstituţionale în măsura şi în sensul celor ce se vor arăta în continuare.
Ministerul Public a fost instituit, prin art.131 şi art.132 din Constituţia României, ca o
magistratură componentă a autorităţii judecătoreşti, având rolul de a reprezenta în activitatea judiciară interesele generale ale societăţii şi de a apăra ordinea de drept, precum şi drepturile şi
libertăţile cetăţenilor.
Procurorii au, ca şi judecătorii, statut constituţional de magistraţi, prevăzut expres în
art.133 şi art.134 din Legea fundamentală. Astfel, potrivit art.133 alin.(2) lit.(a) din Constituţie,
Consiliul Superior al Magistraturii este compus din două secţii, una din 9 judecători, iar cea de a
doua din 5 procurori, aleşi şi unii şi ceilalţi în adunările generale ale magistraţilor.
În acelaşi sens, Curtea Constituţională reţine că procurorii sunt numiţi în funcţie, ca şi
judecătorii, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii şi că acelaşi organ al autorităţii
judecătoreşti îndeplineşte rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor.
În sfârşit, Curtea constată că statutul juridic constituţional al procurorilor este identic cu cel al
judecătorilor în ceea ce priveşte incompatibilităţile stabilite în aceiaşi termeni în art.125 alin.(3) şi,
respectiv, art.132 alin.(2), conform cărora funcţia de procuror, ca şi aceea de judecător, este
incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din
învăţământul superior.
Aplicând principiile constituţionale evocate, legiuitorul a stabilit, prin Legea nr.303 din 28 iunie 2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, norme identice sau similare privind incompatibilităţile şi interdicţiile aplicabile funcţiilor de procuror şi de judecător, admiterea în magistratură şi formarea profesională a judecătorilor şi procurorilor, numirea judecătorilor şi
procurorilor, accesul procurorilor la funcţia de judecător şi al judecătorilor la funcţia de procuror,
drepturile şi îndatoririle judecătorilor şi procurorilor, răspunderea juridică a acestora.
În ceea ce priveşte dispoziţiile art.52 alin.(1) din Legea nr.303 din 28 iunie 2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, care formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate,
Curtea Constituţională constată că aceste dispoziţii nu ţin seama de statutul de magistrat al
procurorilor şi încalcă principiul egalităţii în drepturi prevăzut de art.16 alin.(1) din Constituţie, prin
tratamentul discriminator ce le este impus acestora la promovarea în funcţia de judecător la Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie.
Astfel, stabilind pentru promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie condiţia de vechime de 12 ani în funcţia de judecător sau procuror, textul de lege analizat adaugă condiţia exercitării în ultimii 2 ani a funcţiei de judecător la tribunale sau la curţile de apel.
Această din urmă condiţie are ca efect admisibilitatea promovării numai a magistraţilor
judecători şi excluderea posibilităţii promovării magistraţilor procurori.
Discriminarea este cu atât mai evidentă în situaţia unui procuror care solicită să fie promovat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, luând în considerare faptul că mai înainte de a fi numit în funcţia de procuror îndeplinise timp de peste 12 ani funcţia de judecător la tribunale sau la curţile
de apel; aplicând prevederile art.52 alin.(1) din Legea nr.303/2004, cererea va fi respinsă ca
inadmisibilă, pentru singurul motiv că la data cererii solicitantul este procuror şi că, deci, nu a
îndeplinit în ultimii 2 ani funcţia de judecător la tribunale sau la curţile de apel.
Aşa cum s-a statuat constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, principiul constituţional
al egalităţii în drepturi se traduce prin reglementarea şi aplicarea unui tratament juridic similar
unor subiecte de drept aflate în situaţii juridice similare. În cauză, se constată că judecătorii şi
procurorii se află în aceeaşi situaţie juridică prin statutul lor constituţional similar. În plus, prin
condiţia de bază formulată de textul analizat pentru promovarea în funcţia de judecător la Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie – condiţia vechimii de 12 ani în funcţia de judecător sau de procuror –
, procurorii şi judecătorii sunt, de asemenea, aşezaţi într-o situaţie juridică identică. Raportată la
aceste premise ale egalităţii de tratament juridic, exigenţa îndeplinirii funcţiei de judecător în ultimii doi ani şi, implicit, şi la data cererii de promovare constituie o rupere nejustificată a
echilibrului în sânul celor două categorii de magistraţi sau, cum deja s-a arătat, o discriminare contrară Constituţiei.
Curtea urmează, în consecinţă, să constate că dispoziţia legală analizată este neconstituţională în partea care condiţionează promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie de îndeplinirea funcţiei de judecător în ultimii 2 ani.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.146 lit.d) şi al art.147 alin.(4) din Constituţie, precum şi al art.1-3, al art.11 alin.(1) lit. A.d) şi al art.29 din Legea nr.47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Admite excepţia de neconstituţionalitate şi constată că dispoziţiile art.52 alin.(1) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, în partea care condiţionează promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de îndeplinirea funcţiei de judecător în
ultimii 2 ani, sunt neconstituţionale, excepţie ridicată de Victor Cornoiu Jităraşu în Dosarul nr.14.446/1/2005 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi
fiscal. Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 noiembrie 2006.

TANO:NOUA REPUBLICA A LUI BASESCU!

4 oct.

Noua Republică a lui Băsescu (I)

Partidul lui Dan Diaconescu, Mișcarea Populară, Noua Republică și ce o sa mai urmeze, sunt experimente realizate din timp, prin care se testează posibilitatea de recuperare a electoratului și aducerea lui în bazinul Puterii. Sunt teste, sunt experimente, sunt realități.

Spațiul politic din România devine pe zi ce trece mai activ. După Mișcarea Populară și Partidul Popular Maghiar din Transilvania, pe derdelușul online vine în viteză Noua Republică. Nici nu a lansat bine Manifestul, nici nu am reținut bine cine este la conducerea acestei mișcări, că s-au și urcat pe sticlă. Sunt tineri, sunt de dreapta, sunt viitorii luptători ai țării. Este adevărat că la o primă vedere l-am confundat pe dl. Neamțu cu Mihai Ungureanu de la SIE.

Prima reacție la o astfel de mișcare a fost una pozitivă. M-am bucurat enorm să știu că în 2012 pot să aleg și altceva decât PSD, PDL și PNL. Mi-am spus că acest viitor partid de dreapta va strânge în jurul său o sumă de tineri, gata de luptă, care să vină să dărâme sistemul. Bravo lor! Ce a început acum ca o mișcare spontană pe Internet se va transforma într-un nou partid politic, așa am înțeles din declarațiile președintelui noii grupări.

Nu am înțeles, însă, de ce au apărut în special în zona media a actualei puteri. M-a nedumerit când dl. Neamțu a specificat undeva în mediul online că nu e bine ca cetățenii să urmărească anumite posturi TV. Eu îl invit, la modul cel mai serios, să ridice miza. Să nu se mai uite nimeni la TV, la niciun post sau poate cel mult la documentare. Astfel, în mod sigur va crește gradul de cultură a națiunii și vor scădea stresul, manipularea și dezinformarea la care romanul este supus zilnic.

Spuneam o dată că pentru a induce în eroare este necesar să ajungi să distragi atenția cuiva. Poți să-i faci pe toți să privească la Mișcarea Populară și să dezvolți separat Nouă Republică. Poți să-l arunci în luptă pe Dan Diaconescu și să-l pui sub umbrela unei mișcări de dreapta, în timp ce pe online mesajul este “nu stânga”!

Nu cred că această mișcare, Noua Republică, este una spontană și nu cred că a venit din neant. Mi-e greu să cred că în spatele ei nu se află, într-o formă sau alta, actuala Putere. Sunt convins că în culise sunt gânditorii de la Cotroceni și mai cred că, dacă dăm perdeaua la o parte, vedem zâmbetul președintelui Traian Băsescu.

Pe fondul rezultatelor sondajelor electorale, pe fondul economic și pe tot ce înseamnă la această oră politica românească, cei de la Putere caută diverse metode de a distrage atenția și de a impune diverse direcții, astfel încât să obțină în 2012, cumulat, acel minim de 51% care să îi permită să rămână în funcții. Partidul lui Dan Diaconescu, Mișcarea Populară, Nouă Republica și orice va fi să urmeze în următorul an, sunt experimente realizate din timp, prin care se testează posibilitatea de recuperare a electoratului și aducerea lui în bazinul Puterii.

Noua Republică nu face altceva decât să completeze Flota de partide politice a președintelui Traian Băsescu. Mișcarea care va penetra cel mai adânc în terenul adversarului și în mintea alegătorului va juca rolul Navei Amiral și va deschide ostilitățile electorale de anul viitor.

Noua Republică a lui Băsescu (II)

Noua Republică este gândită ca un amortizor social, are misiunea clară de a coagula nemulţumirile virtuale şi de a le păstra în zona Puterii până la alegerile din 2012.

Contrar principiului meu, acela de a nu acorda mai multă atenţie decât se cuvine unui subiect, voi relua tema Noii Republici a preşedintelui Traian Băsescu.

Voi aborda problema din punctul de vedere al bunului simţ şi al unor minime cunoştinţe de politica internă din partea celor care mă onorează citind aceste rânduri. Am să enumăr mai jos trei motive pentru care eu sunt convins că Noua Republica este o grupare susţinută de Partidul Democrat Liberal, alături de care, dacă va fi să se concretizeze în partid politic, va merge la alegerile din 2012.

1. Lansarea grupării prin intermediul canalului B1TV, post care este perceput ca fiind al Puterii, pune din start eticheta PDL pe Noua Republică. Dacă cineva îşi închipuie că acest post, B1TV, a făcut din proprie iniţiativă această lansare, se înşeală. Dacă mai adăugăm şi mesajul lansat în online şi nu numai – nu vă uitaţi la posturile TV ale Opoziţiei – avem un început, o dovadă de bun simţ că Noua Republică vine din zona Puterii. Sunt tot atât de convins că dacă lansarea venea din zona Antenelor/ trustului Impact, iar Mihail Neamţu spunea că a înfiinţat această mişcare ca urmare a discuţiilor cu Victor Ponta sau altcineva din zona Opoziţiei, toţi ar fi pus Noua Republică alături de USL. Până una-alta, Mihail Neamţu a declarat că a discutat pe această temă cu Sebastian Lăzăroiu.

2. Limbajul de lemn al Platformei şi al Manifestului – asta, din punctul meu de vedere, dovedeşte o muncă eleborata, gândită de oameni închistaţi, fără viziune şi săraci în limbajul adecvat Internetului. Acest lucru scoate din ecuaţie gândirea tânără şi independentă, pe care, exclusiv teoretic, ar avea–o Noua Republică.

3. Mesajul este “nu stânga”. Dacă eşti de dreapta, te baţi pentru electoratul din dreapta. Oricât de mult ai striga “nu stânga”, nu vei disloca nimic din zona respectivă pentru că acolo te lupţi deja cu o mentalitate. Dacă tu, ca mişcare INDEPENDENTĂ, vrei să intri în Parlament, trebuie să aduci electorat din zona de dreapta, şi din zona celor care nu vin la vot. Ori dacă spui că PDL nu este problema României, deja tu, ca grupare independentă, ai o problemă. Mai nou, am văzut că şi tinerii din PDL apreciază şi susţin Noua Replublică. Cum naiba apare acest non combat din partea a două grupări care se vor de dreapta, dar care nu au legătură unul cu altul? Genul acesta de mesaj mă duce cu gândul la un joc de tenis în care care unul din jucători aruncă mingea într-un teren paralel, fără să joace în terenul lui, cu adversarul lui direct.

Dat fiind că nu sunt înregimentat politic, îmi este egal de la ce partid va eroda voturi Noua Republică. Îmi este total indiferent cu câte scaune în Parlament se vor alege aceşti tineri. E doar o chestiune de negociere.

Pe mine mă deranjează că ei vin cu stindardul independenţei politice. Curând (dacă nu acum, după alegeri sigur) lumea va înţelege că elementul de noutate în această ecuaţie este doar numele. Din acest moment, lucrurile se vor petrece precum în fabula cu Petrică şi Lupul: orice mişcare, care va avea suport independent de actualul sistem politic, va fi ucisă din faşă. Toţi îşi vor aminti de Noua Republică, de falsa rebeliune şi… gata!

Aceşti tineri vor denigra conceptul de „rebel politic”, astfel încât chiar că nu se va mai putea face ceva, atâta timp cât acest ceva va fi asociat în conştiinţa naţiunii cu un eşec. Oricine are să vină după Mihail Neamţu va fi catalogat „soldat în misiune” şi totul se va duce de râpă.

Prin acest gest de conducător, d-ul Neamţu îşi asumă o mare răspundere morală, care îl va apăsa destul de dureros dacă cei care acum îl urmează vor ajunge la concluzia că l-au urmat, de fapt, pe actualul preşedinte al României.

Mihail Neamţu să nu uite că alături de el vor fi şi idealişti, oameni care iau de bun acest mesaj al independenţei. Pentru ei, mesajul se va dovedi, la un moment dat, mai mult nociv decât benefic. Ca să fiu înţeles, este ca şi cum îi promiţi unui copil o ciocolată, iar apoi nu te ţii de cuvânt.

Eu nu cred că d-ul Neamţu este omul Serviciilor Secrete. Cred însă că este supra-apreciată importanţa acestei mişcări. Mihail Neamţu este doar un cunoscut al unor oamenii puternici din PDL, care a acceptat cu bucurie să joace rolul de Cal Troian al Internetului, să preia şi să stingă din faşă orice mişcare reală a celor care refulează în zona virtuală.

Noua Republică este gândită ca un amortizor social, are misiunea clară de a coagula nemulţumirile virtuale şi de a le păstra în zona Puterii până la alegerile din 2012. Puţin va mai conta după aceea ce vor face cei ale căror aşteptări vor fi lovite de nulitate. Puterea îşi va vedea nestingherită de drum încă patru ani.

Tano

[HQ] – Mireille Mathieu – Walzer der Liebe – Carmen Nebel – 24.09.2011

4 oct.

Walzer Die Liebe!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Francine Jordi – Flieg übere Ozean

4 oct.

Flieg Ubere Ozean!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

%d blogeri au apreciat asta: