Arhiva | 4:08 pm

ORANGE ROMANIA A CONTINUAT SA PIARDA CLIENTI SI VENITURI IN T3

27 oct.

Cum a ajuns Orange sa se bucure de o scadere cu 2% a veniturilor si pierderea clientilor.
O INTREBARE :CATRE JEAN-FRANCOIS FALLACHER CEO-ORANGE ROMANIA:CE FACETI CU „PARTENERII”ORANGE”CARE CAPUSEAZA DIVIZIA ORANGE ROMANIA???!!! SI VA FAC CA SA PIERDETI CLIENTII FIDELI SI PE CEI POTENTIALI???

Orange Romania, liderul pietei locale de telefonie mobila, a raportat pentru trimestrul trei al anului fiscal 2011, incheiat pe 30 septembrie, venituri de 241 de milioane de euro, in scadere cu 2% fata de perioada similara a anului trecut.

Desi in scadere, CEO-ul companiei Jean-François Fallacher a apreciat drept incurajator bilantul, iar rezultatul a bucurat inclusiv grupul. „Tendinta s-a imbunatatit in Romania in mod semnificativ, scaderea fiind limitata la 2%, dupa o scadere de 4,9% in trimestrul doi si o scadere de 6,3% in primul trimestru”, se arata in raportul grupului France Telecom. ,,Ne bucuram ca am obtinut rezultate incurajatoare in trimestrul trei din 2011, atat ca venituri, cat si ca numar de clienti: veniturile totale au crescut cu 3%, iar numarul de clienti cu 1% comparativ cu trimestrul precedent al anului”, a declarat si Jean-François Fallacher, CEO Orange Romania.

Primul trimestru din 2009, prima scadere

Scaderea pentru Orange a inceput din 2009. Iata cum a evoluat situatia financiara a operatorului in ultimii doi ani.

Prima scadere de venit a fost inregistrata in primul trimestru din 2009, atunci cand operatorul a raportat venituri de 264 de milioane de euro, mai mici cu 14,5% fata de perioada similara din 2008. In trimestrul urmator, operatorul si-a accentuat declinul, la 16,7% fata de T2/2008 pana la 267 de milioane de euro, pentru ca in trimestrul trei din 2009 sa obtina venituri de 269 de milioane de euro, cu 22,9% mai mici decat in perioada similara a anului precedent. Operatorul a incheiat anul cu venituri de 1,055 miliarde de euro, cu 19,5% sub nivelul celor din anul anterior, dupa ce in ultimele trei luni ale primului an cu scaderi, operatorul a avut venituri de 255 de milioane de euro, mai mici cu 23,6% fata de anul anterior.

Numarul de clienti a fost insa in crestere in 2009, de la 10,118 milioane in T1 la aproape 11 milioane in trimestrul patru, insa venitul mediu pe utilizator s-a redus pe parcursul aceluiasi an cu 19,2%.
Ritmul de scadere s-a atenuat in 2010

In 2010, operatorul si-a continuat declinul, desi ritmul de scadere s-a temperat, iar numarul de clienti a fost fluctuant. In primul trimestru, Orange a raportat venituri de 237 de milioane de euro, mai mici cu 10% fata de perioada similara din 2009, 247 de milioane de euro in T2, cu 7,4% mai mici decat in T2/2009 si 246 de milioane de euro in T3, cu 8,5% mai mici comparativ cu perioada similara a lui 2009.

In trimestrul patru, scaderea a fost de 4,7%, de la 255 de milioane de euro la 243 de milioane de euro. Pe tot anul 2010 veniturile Orange au scazut sub un miliard de euro, la 973 de milioane de euro, cu 7,8% mai mici decat in anul anterior. Numarul de clienti dupa primul trimestru era de 10,809 milioane de clienti, pentru ca in T3 sa ajunga la 10,398 milioane si sa urce din nou la 10,464 milioane de clienti la sfarsitul anului trecut. ARPU s-a diminuat insa constant, de la 88 de euro in T1/2010 la 83,3 euro in T3/2010, respectiv 83,1 in T4/2010.

In trimestrul unu din 2011, veniturile Orange s-au redus cu 6%, la 222 de milioane de euro, iar in trimestrul doi cu 4,9%, la 235 de milioane de euro. Dupa primele noua luni ale anului, veniturile Orange se afla la nivelul de 698 de milioane de euro, in scadere cu 4,3% de la 730 de milioane de euro in perioada similara a anului trecut. Numarul de clienti era de 10,3 milioane dupa T1 si 10,112 dupa T2. La 30 septembrie, numarul clientilor era in usoara crestere, la 10,184 milioane de clienti, dar cu 2% mai putin comparat cu anul trecut. ARPU si-a continuat insa declinul, de la 82,7 euro in T1 la 81,9 euro in T3.

Orange Romania a continuat sa piarda clienti si venituri si in T3

Veniturile Orange Romania in trimestrul trei din 2011 au totalizat 241 de milioane de euro, in scadere cu 2% de la 246 de milioane de euro in perioada similara a anului trecut, in timp ce numarul de clienti la 30 septembrie era de 10.184.000, cu 214.884 mai putini decat in trimestrul trei din 2010. Fata de trimestrul anterior al anului fiscal curent, veniturile au fost insa in crestere cu 3%, respectiv cu 1% numarul de clienti.

„Tendinta s-a imbunatatit in Romania in mod semnificativ, scaderea fiind limitata la 2%, dupa o scadere de 4,9% in trimestrul doi si o scadere de 6,3% in primul trimestru”, se arata in raportul grupului France Telecom.
4,3 milioane de clienti de broadband mobil

Segmentul de broadband mobil continua sa se extinda, astfel incat cresterea este de 43% pe baza comparativa de la an la an, iar numarul de clienti de broadband mobil a ajuns la 4,3 milioane, potrivit comunicatului operatorului.

,,Ne bucuram ca am obtinut rezultate incurajatoare in trimestrul trei din 2011, atat ca venituri, cat si ca numar de clienti: veniturile totale au crescut cu 3%, iar numarul de clienti cu 1% comparativ cu trimestrul precedent al anului”, a declarat Jean-François Fallacher, CEO Orange Romania.

In trimestrul trei Orange si-a extins portofoliul cu noi optiuni pentru abonamente si terminale, atat smartphone-uri, cat si tablete, precum: BlackBerry Bold 9900, Samsung Galaxy Tab 10.1”. Pentru Serviciul HD voice Orange are 75.000 de clienti.

Programul de modernizare a retelei a continuat, iar Orange acopera in prezent 92% din Transilvania cu retea 3G, iar in Bucuresti ofera cea mai mare viteza la care poate ajunge reteaua 3G, de pana la 43,2 Mbps. Totodata, reteaua de distributie Orange beneficiaza acum de un nou design.

,,Ne dorim ca toti clientii nostri sa fie multumiti de retea, de servicii si de raportul calitate-pret pe care il oferim. In trimestrul trei al anului am continuat sa investim pentru a le asigura acestora cea mai buna experienta la toate punctele de interactiune cu brandul. Vom cauta noi oportunitati de crestere organica prin servicii accesibile si de inalta calitate, continuand in acelasi timp sa investim substantial in retea”, a mai declarat Jean-François Fallacher, CEO Orange Romania.

Venituri si clienti la noua luni
In primle noua luni ale anului, veniturile Orange Romania au totalizat 698 de milioane de euro, in scadere cu 4,3% de la 730 de milioane de euro in perioada similara a anului trecut. Numarul de clienti a fost si el in declin cu 2%.

Rezultatele grupului
La nivel de grup, veniturile in trimestrul trei au scazut cu 2,1%, la 11,28 miliarde de euro, iar la noua luni au totalizat 33,8 miliarde de euro, in scadere cu 1,6%. EBITDA s-a diminuat cu 5,5%, la 3,9 miliarde de euro, in T3, iar la noua luni s-a cifrat la 11,6 miliarde de euro, in scadere cu 5,4% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Marja EBITDA s-a redus cu 1,4 puncte procentuale dupa noua luni. Cheltuielile au crescut la noua luni cu 7,5%, pana la 3,7 miliarde de euro.

​Operatorul de telefonie mobila Orange Romania avea peste 10,1 milioane de utilizatori in trimestrul incheiat in luna septembrie din acest an, in scadere cu 2,06% (peste 214.000 clienti) comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, insa in crestere cu 1% fata de trimestrul anterior al acestui an, a anuntat joi compania. Lansate in premiera pe piata din Romania, in luna mai 2011, serviciile de voce in format High Definition (HD), disponibile la nivel national pentru apeluri locale, in aria de acoperire 3G au atras pana acum 75.000 de clienti, a mai precizat operatorul.

Directorul Orange Romania: Vom investi intre 500 si 600 de milioane de euro in Romania pana in 2015.

Thierry Millet, CEO al Orange Romania

Orange va investi intre 500 si 600 milioane de euro pana in 2015 in Romania, numai in acest an urmand sa se investeasca in dezvoltarea serviciilor circa 110 milioane euro, a anuntat joi Thierry Millet, directorul executiv al Orange Romania. Operatorul a anuntat si lansarea in premiera pe piata locala a serviciiilor de voce in format High Definition (HD), disponibile la nivel national pentru apeluri locale, in aria de acoperire 3G.

„Cele 110 milioane euro care se vor investi in acest an reprezinta mai mult decat am investit in Romania in 2009 si 2010”, a spus joi Thierry Millet seful Orange cu ocazia anuntarii planurilor investitionale ale France Telecom pentru piata din Romania.

100 de milioane de euro se duc in 2011 in zona rurala, inclusiv in servicii de internet la viteze de 14,4 Mbps


Madalina Suceveanu, directorul tehnic al Orange Romania, a prezentat planurile de dezvoltare ale operatorului pentru piata din Romania in acest an. Aceasta a spus ca 100 de milioane de euro se vor aloca „in modernizarea retelei de comunicatii existente din mediul rural precum si in furnizarea de servicii broadband pt clientii din zonele rurale”.

„Acest proiect va incepe in luna iunie anul acesta, in zona Ardealului, si se va termina la sfarsitul anului 2012. Investitia totala numai in acest proiect va fi de 100 de milioane de euro si va consta in schimbarea tuturor elementelor de retea din zonele respective. Tot ca un detaliu legat de acest proiect, vom lucra cu partenerii nostri Huawei, Alcatel si Cisco, care ne vor ajuta la implementarea tehnica si viteza de internet pe care o vom oferi clientilor nostri inca de la inceput va fi de 14,4 Mbps”, a precizat Madalina Suceveanu.

TELEVIZIUNEA AL ALAAN A PREZENTAT PRIMELE IMAGINI DE LA IN MORMANTAREA DICTATORULUI LIBIAN MUAMMAR KADHAFI!

27 oct.

Primele imagini de la înmormântarea dictatorului libian Muammar Kadhafi au fost difuzate. Fostul conducător al Libiei a fost îngropat pe 25 octombrie, în acelaşi timp cu fiul său, Muatassim, şi cu fostul ministru al apărării din perioada regimului său, Abu Bakr Younis.

Imaginile au apărut la televiziunea Al Alaan, cei trei fiind înmormântaţi în localitatea Misrata. Singurii apropiaţi ai dictatorului care au asistat la ceremonia din 25 octombrie sunt vărul şi şoferul lui Kadhafi.

Cei trei reprezentanţi ai regimului autocratic din Libia au fost înmormântaţi într-un loc ţinut secret, aflat în deşertul din ţara condusă până de curând de Muammar Kadhafi.

Dictatorul a murit pe 20 octombrie după ce a fost prins într-un canal de către rebelii care au luptat împotriva trupelor sale, susţinuţi de forţele NATO.

MEDIAFAX: FONDUL DE STABILITATE IN URMA SUMITULUI U.E:MAJORAT CU 1.000 DE MILIARDE DE EURO!

27 oct.

Liderii UE au pus la cale miercuri seară, la summitul Consiliului European, măsurile care ar putea rezolva criza datoriilor suverane din Europa. Măsurile se referă, în principal, la datoria Greciei, la capacitatea de împrumut şi sprijin a Fondului de Stabilitate Financiară şi la recapitalizarea băncilor expuse pe datoriile statelor cu probleme.

Fondul de Stabilitate – majorat la 1.000 de miliarde de euro

Liderii zonei euro au convenit să majoreze capacitatea financiară a Fondului European pentru Stabilitate Financiară la aproximativ 1.000 de miliarde de euro, porivit Reuters, citată de Mediafax.

Fondul mai dispune de circa 250-275 miliarde de euro, după ce au fost alocate finanţări pentru Grecia, Irlanda şi Portugalia. Resursele fondului ar putea fi majorate de patru ori folosind un vehicul special şi un program de garanţii.

“Capacitatea financiară va fi crescută de cel puţin patru ori”, a spus o sursă.

Resursele finale ale fondului, destinat să convingă pieţele că zona euro se poate descurca cu problemele de finanţare ale Spaniei şi Italiei, pot fi stabilite însă numai după ce miniştrii Finanţelor discută cu investitorii pentru a evalua disponibilitatea acestora de a participa.

Miniştrii ar trebui să cunoască ce prime de risc vor viza investitorii precauţi precum China sau managerii de fonduri pentru a cumpăra obligeţiuni ale zonei euro. Costul ar putea creşte, în funcţie de pierderile pe care vor trebui să le suporte bancherii pe datoria Greciei.

Dacă deţinătorii privaţi de obligaţiuni elene vor fi foţraţi să accepte pierderi mari, în locul unui acord voluntar, investitorii ar putea ezita şi mai mult.

Pentru creşterea resurselor fondului de urgenţă sunt analizate două variante, notează Reuters.

Una ar fi o schemă de garanţii oferite cumpărătorilor de obligaţiuni spaniole, de exemplu, care ar fi plătite dacă Spania ar intra în încetare de plăţi. Statele zonei euro speră că prin oferirea acestor garanţii vor încuraja investitorii altfel reticenţi să cumpere obligaţiuni.

“Cumpărarea de asigurare împotriva riscului ar fi oferită investitorilor privaţi ca opţiune la achiziţia de obligaţiuni de pe piaţa primară”, potrivit unui proiect de comunicat al liderilor din zona euro.

A doua variantă implică înfiinţarea unui vehicul investiţional special, prin care va fi oferită investitorilor o cale mai puţin riscantă de a cumpăra obligaţiuni ale statelor din zona euro.

Facilitatea Europeană va avea posibilitatea de a folosi aceste două opţiuni simultan. Valoarea exactă a fondurilor rămase din totalul de 440 de miliarde de euro va fi cunoscută doar după finalizarea unui al doilea pachet financiar pentru Grecia.
Germania s-a impus în privința Spaniei și Italiei

Germania a obţinut retragerea din proiectul comunicatului final al summit-ului zonei euro de miercuri a unei fraze prin care se cerea Băncii Centrale Europene (BCE) să continue achiziţiile de obligaţiuni ale Italiei şi Spanie.

“Această frază a fost retrasă din textul care va fi prezentat şefilor de state şi de guverne din uniunea monetară în timpul summit-ului pe tema crizei datoriilor”, a subliniat sursa o sursă.

În versiunea iniţială a proiectului de comunicat se arăta că liderii ţărilor din regiune susţin pe deplin BCE în acţiunile de asigurare a stabilităţii preţurilor în zona euro, inclusiv măsurile non-convenţionale întreprinse în actualul mediu excepţional al pieţei.

Termenul de “măsuri non-convenţionale” se referă în special la politica BCE de achiziţii de obligaţiuni ale ţărilor europene aflate în dificultate, pentru a frâna creşterea dobânzilor obligaţiunilor.

BCE a susţinut astfel Italia şi Spania din luna august.

Mai multe ţări, între care şi Franţa, dar şi Comisia Europeană, susţin ca BCE să continue achiziţiile de obligaţiuni, după ce italianul Mario Draghi va prelua preşedinţia BCE de la Jean-Claude Trichet, la 1 noiembrie.

Cancelarul german Angela Merkel a perceput însă fraza din comunicat drept un amestec al liderilor europeni în politica BCE şi a cerut că paragraful să fie eliminat, pentru a respecta independenţa instituţiei
Zone sensibile:

Italia. Printr-o scrisoare prezentată la Consiliul European, premierul Italian Silvio Berlusconi a dat asigurări că Roma va implementa măsuri ferme pentru a reduce datoria ţării, de 1.900 de miliarde de euro, reprezentând 120% din PIB, în condiţiile în care Pactul Euro Plus permite un grad de îndatorare de maximum 60% din PIB. Premierul italian a venit la summit şi cu un acord obţinut în ultimul moment pentru a majora vârsta de pensionare la 67 de ani şi a demara un proces de vânzare de active în valoare de 5 miliarde de euro. Berlusconi a obţinut sprijin pentru aceste reforme după ce miercuri i-a promis şefului Ligii Nordului, Umberto Bossi, partenerul său de guvernare, că va demisiona din fruntea Executivului până în ianuarie 2012 şi va organiza alegeri legislative până în martie 2012, susţine cotidianul italian La Reppublica. Pe fondul măsurilor dure luate de putere, Parlamentul italian a fost, miercuri scena unor lupte fizice între un deputat al Ligii Nordului, partid aflat la guvernare, şi un deputat al partidului de opoziţie Viitor şi Libertate condus de Gianfranco Fini, preşedintele Camerei Deputaţilor.

Grecia. Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, şi cancelarul german Angela Merkel intenționau să negocieze personal, în cursul nopţii de miercuri spre joi, cu băncile care acordă împrumuturi Greciei, pentru a le convinge să accepte o reducere a datoriilor “puţin mai mare de 50 la sută”, anunţau surse europene. Sarkozy şi Merkel “doresc să discute în această seară cu reprezentanţii băncilor”, conform unor surse citate de AFP, preluată de Mediafax. Franţa şi Germania sunt în prezent de acord pentru a cere o reducere “puţin mai mare de 50%” a datoriilor Greciei către deţinătorii privaţi de obligaţiuni. Liderii europeni au convenit în luna iulie asupra celui de-al doilea acord de finanţare externă pentru Grecia, de 109 miliarde euro, care a inclus o contribuţie din partea creditorilor privaţi. Participarea băncilor şi companiilor de asigurări presupunea reducerea cu 21% a valorii obligaţiunilor Greciei cu maturitatea până în 2020. Până la urmă, cei doi lideri au reuşit ce-şi propuseseră, datoria Greciei a fost redusă cu 100 de miliarde.

Ajutor din China. Preşedintele Franței, Nicolas Sarkozy, vrea să îi telefoneze joi preşedintelui Chinei, Hu Jintao, pentru a discuta despre o contribuţie a Beijingului la un fond european care ar putea fi înfiinţat de liderii zonei euro pentru creşterea capacităţii de combatere a crizei, a declarat o sursă apropiată negocierilor. Potrivit Bloobmreg, apelul lui Sarkozy va avea loc cu o zi înaintea unei vizite la Beijing a lui Klaus Regling, directorul general al EFSF.

Unde e România: Băncile expuse din eurozonă nu-şi vor retrage capitalul din subsidiare

Toate statele Uniunii Europene au primit garanţia că subsidiarele băncilor-mamă din alte state din zona euro îşi vor păstra nivelul de capital şi anii următori, a decis, miercuri, Consiliul European, prin Declaraţia de recapitalizare a băncilor, potrivit preşedintelui român, Traian Băsescu.

”Îngrijorarea noastră a primit un răspuns din partea statelor membre: România şi celelalte state au garanţia că subsidiarele cu băncile-mamă în alte ţări vor avea nivelul de capital menţinut. Propunerea noastră a fost materializată printr-un text ce vizează toate statele membre. Obiectivul, care era un interes particular al nostru, a fost generalizat pentru toate statele membre, acela de a-şi finanţa subsidiarele şi în anii următori. Asta va permite României atât creditarea economiei, cât şi achiziţionarea de resurse financiare pentru acoperirea nevoilor bugetului de stat”, a declarat preşedintele Băsescu, după ce a participat la Consiliul European.

El a precizat că Declaraţia de recapitalizare vizează asigurarea cantităţii şi calităţii capitalului, pentru că ”se vizează introducerea în sistemul bancar a unui capital de primă clasă: lichiditate în bani, nu capital în nimic altceva”.

”Deci, se injectează în sistemul bancar european capital de cea mai bună calitate care poate susţine nu numai economia, dar şi nevoia de credite a statelor”, a a conchis Băsescu după reuniunea de la Bruxelles.

Autoritatea Bancară Europeană, la nivelul UE, şi Banca Naţională a României, la nivel intern, vor supraveghea subsidiarele de pe piaţa românească ale unor bănci-mamă din alte state, iar orice încercare de reducere a fluxurilor de capital ar urma să fie depistată imediat.

Băsescu se temea că din cauza unei eventuale reduceri a expunerii băncilor străine pe România Guvernul nu ar mai avea posibilitatea să se împrumute de pe piaţa internă pentru a acoperi deficitul bugetar.

”Anul acesta, România împrumută de pe piaţa bancară internă 56 de miliarde de lei, – suma va fi completată de fapt până la sfârşitul anului, vor mai fi împrumuturi – pentru a-şi acoperi cheltuielile bugetare şi a susţine deficitul. Asta înseamnă 13,2 miliarde de euro de pe piaţa internă plus alte două miliarde de euro de pe piaţa externă. Dacă fluxurile de capital oferite de băncile-mamă spre a fi utilizate la băncile lor din România s-ar micşora, România ar fi într-o dificultate foarte mare, adică, nu am mai putea finanţa nici măcar bugetul de cheltuieli de anul acesta”, a spus şeful statului.

Alisia – Imame li vrazka (official video)

27 oct.

Imame Li Vrazka!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Alisia ft. Flori – Vajno li ti e? ( Official Video )

27 oct.

Vaino Li Ti e!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Beyoncé ft J. Cole – Party (Official Video) Premiere

27 oct.

Party!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Pixie Lott – what do you take me for ft. Pusha T

27 oct.

What Do You Take Me For!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

%d blogeri au apreciat asta: