Arhiva | 8:56 pm

URMASUL POLITRUCULUI EVREU BAKONSKY,TEODOR BAKONSKY”BORMAN”URMEAZA POLITICA ACESTUIA:IMPARTE ROMANIA IN CEA CARE LUCREAZA SI CEA CARE CERSESTE.DEMISIA!

8 oct.

Baconschi: Este important ca PDL să fie susţinut de România care lucrează, nu de România care cerşeşte.

Teodor Baconschi, prim-vicepreşedinte al PDL, a declarat sâmbătă la Piteşti că, pentru victoria în alegerile din 2012, este important ca PDL să se poziţioneze pe eşicherul politic ca principal partid de centru dreapta” şi să fie susţinut de „România care lucrează, nu de România care cerşeşte”.

„În comisiile de specialitate se reflectă ataşamentul nostru faţă de meritocraţie, faţă de competenţă, precum şi dorinţa noastră de a ne deschide către societatea civilă. În aceste condiţii, nu intră militanţi de tip clasic, ci mai cu seamă competenţe, personalităţi locale ale vieţii academice din diferite ramuri profesionale”, a declarat Baconschi.

Oficialul a adăugat că este extrem de importantă victoria anul viitor. „Să fim cât mai aproape de aceşti oameni, în dialog nesimulat şi permanent cu ei, să le preluăm agenda şi în acelaşi timp să ne poziţionăm pe eşicherul politic ca principal partid de centru dreapta, partid popular în ambele sensuri ale cuvântului, doctrinar şi în acelaşi timp susţinut de România care lucrează, nu de România care cerşeşte”, a declarat Baconschi.

Baconschi a spus că postul de ministru de Externe rămâne în coaliţia PDL. „Aş face cu titlu ceva mai puţin sobru o ultimă remarcă, în pofida faptului că în ultimele zile sau săptămâni au intrat pe uşa din dos, pe piaţa media, tot felul de ipoteze de lucru, ţin să vă anunţ, cu modestie şi onoare totodată, că postul de ministru de Externe îi aparţine, în coaliţia noastră, PDL-ului şi este ocupat de cel pe care la congresul ultim al partidului l-aţi ales ca prim-vicepreşedinte”, a spus Baconschi.

MISCAREA OCCUPY WALL STREET SI CELE 7 REVENDICARI CARE AU ATRAS SINDICATELE SI DEOSEBIREA ACESTEIA FATA DE FLOWER POWER DIN ANII ’60!

8 oct.

Occupy Wall-Street! Asemănări şi deosebiri faţă de Flower Power şi Mai ‘68, cele mai ample proteste din secolul trecut

În anii 60, America era zguduită de mitingurile generației Flower Power. Parisul a fost incendiat în mai 1968, după ce studenții au ridicat baricade în centrul orașului, iar muncitorii s-au alăturat protestelor. Ce asemănări și deosebiri sunt între aceste manifestări și Occupy Wall-Street (Ocupaţi Wall Street), revolta împotriva sistemului bancar, la care suntem chemați pe 15 octombrie ? Decanul facultăţii de Istorie din Bucureşti, Vlad Nistor, susţine că principala asemănare este faptul că tinerii sunt iniţiatorii revoltei. Însă, dacă atunci revoltele aveau la bază nemulţumiri ideologice, astăzi cauza este pur economică, iar miza este dizolvarea sistemului bancar mondial.

„Ar fi două diferenţe majore: în anii 60 exista un climat ideologic pentru astfel de mişcări şi o predispoziţie a societăţii occidentale, mai ales a părţii tinere, către asemenea mişcări. Astăzi nu mai există. Iar a doua diferenţă: astăzi există un substrat economic social şi economic total viciat. Asemănarea cu anii 60 este faptul că mişcările sunt iniţiate de tineri, de studenţi. Mai precis lumea este cu adevărat într-o criză, într-o criză fără precedent pe care am început-o mai ales pentru faptul că ni s-a tot repetat „Vai în ce criză suntem!”, susţine Vlad Nistor.

„La revoltele de atunci era contestată o ideologie, acum se contestă sistemul financiar, care ne-a pus pe butuci. În Franţa, mişcarea din mai 1968 este prioritar o mişcare intelectuală şi o mişcare studenţească. În SUA, se contesta războiul din Vietnam, nu a fost o mişcare intelectuală. Astăzi se contestă sistemul financiar mondial, pentru asta au ocupat Wall-Street”.

Vlad Nistor a mai precizat că revoltele de azi ar putea fi doar începutul unor mişcări mai ample. „Astăzi nu ştiu dacă mişcările vor schimba în mod real ceva. Lucrurile se vor schimba de la sine pentru că lucrurile se vor prăbuşi singure. Iar fiinţele umane care vor ataca nu vor fi din Occident, ci din Orient. Eu am o obsesie africană. Există tot timpul această posibilitate să aibă loc un mare exod al africanilor, de foame”, a mai completat prof. Nistor.

Isotricul a dat ca exemplu negativ al acestei crize Marea Britanie. „În actualul context care a generat criza, Marea Britanie este un exemplu, pentru că această ţară nu produce nimic. Circa 60% din PIB se face din tranzacţii financiare, este o ţară care de fapt nu există. Ei vând iluzii, hârtii.”, conchide acesta.

Ocupaţi Wall Street: Cele 7 revendicări ale mişcării care a atras sindicatele de partea ei

Protestatarii americani care iau parte la cea mai amplă acţiune de acest fel din acest secol, Occupy Wall Street (Ocupaţi Wall Street!), au pus la punct o listă cu cele 7 revendicări importante ale mişcării. „Să se dea înapoi Departamentului Trezoreriei SUA puterea de a emite dolari“ – este una dintre acestea.

imagini de la miscarea de protest Ocupaţi Wall Street din New York, SUA

Revendicările sintetizează esenţa protestelor care tulbură liniştea cartierului financiar al New York-lui de mai bine de o săptămână. Diseară, sindicatele americane vor da amploare protestelor, transmite realitatea.net.

Conţinutul revendicărilor mişcării Occupy Wall Street explică, într-o anumită măsură, de ce mai multe sindicate şi-au exprimat susţinerea faţă de mişcarea de protest de la Wall Street şi intenţionează să se alăture manifestanţilor. „Este foarte simplu. Aceşti tineri de pe Wall Street exprimă multe probleme cu care se confruntă forţa de muncă din America în ultimii ani“, a declarat preşedintele sindicatului Amalgamated, care are 20.000 de membri în zona New Yorkului. „Aceşti tineri vorbesc pentru majoritatea americanilor care sunt frustraţi de bancherii şi brokerii care au profitat de pe urma oamenilor care muncesc din greu“, a adăugat Larry Hanley.

Comunicatul sindicaliştilor are retorica perfectă a protestului anticapitalist: „În timp ce noi ne luptăm în fiecare zi, în fiecare lună, milionarii şi miliardarii de pe Wall Street stau, neatinşi, şi ne ţin lecţii despre sacrificiu“.

Iată cele şapte revendicări ale mişcării de protest Occupy Wall Street:

1. Să se oprească modul de cumpărare a alegerilor de către marile corporaţii prin limitarea drastică a capacităţii de finanţare a campaniilor electorale;

2. Să se investigheze conduceriler instituţiilor financiare de pe Wall Street pentru fradudele care au distrus averile a milioane de oameni;

3. Dreptul de emisiune să fie înapoiat Departamentului Trezoreriei;

4. Să se limiteze mărimea, scopurile şi puterea băncilor, astfel încât niciuna să nu mai crească până într-atât încât să se invoce pretextul „Este prea mare ca să dea faliment“;

5. Să se elimine interpretarea juridică potrivit căreia o companie este o persoană şi, prin urmare, ar avea aceleaşi drepturi ca o persoană umană;

6. Să se aplice al 4-lea Amendament la Consituţie,care protejează oamenii şi proprietăţile lor de orice cercetare şi confiscare fără un motiv temeinic;

7. Încetarea războaielor de agresiune, întoarcerea acasă a soldaţilor americani din toate ţările, reducerea bugetului militar şi limitarea rolului militarlor la apărarea ţării.

RIA NOVOSTI:DMITRI ROGOZIN,AMBASADORUL RUS LA NATO,A DAT DE INTELES CA RUSIA NU VA ACCEPTA ACEST SCUT AL USA PE TERITORIUL ROMAN!

8 oct.

Dmitri Rogozin: Rusia nu vrea ca radarele scutului NATO să-i acopere teritoriul


Rusia nu va accepta niciodată ca radarele folosite în cadrul sistemului antirachetă al NATO să-i acopere teritoriul, a dat de înţeles, sâmbătă, ambasadorul rus la NATO, Dmitri Rogozin, într-o declaraţie pentru RIA Novosti.

Potrivit lui Dmitri Rogozin, radarele pe care Washingtonul vrea să le amplaseze în Europa în cadrul scutului antirachetă vor avea o rază de acţiune suficient de mare pentru a permite americanilor să controleze întreaga parte europeană a Rusiei. „Nu suntem împotriva dorinţei NATO de a-şi desfăşura sistemul de apărare antirachetă, ne opunem însă razei sistemului antirachetă al NATO, care poate acoperi partea europeană a Rusiei. Nu vom fi de acord niciodată în aceşti termeni, de aceea cerem garanţii juridice clare că sistemele nu sunt direcţionate împotriva intereselor noastre”, a declarat Dmitri Rogozin pentru RIA Novosti.

Reprezentantul rus a mai spus că discuţiile dintre Rusia şi NATO nu se soldează cu niciun fel de rezultate, chiar dacă NATO spune că totul decurge bine. „Din punctul de vedere al Rusiei, nu e bine şi partenerii noştri nu au nicio intenţie de a obţine progrese la negocieri”, a mai spus el, adăugând că actualul stadiu al scutului antirachetă în Europa va face obiectul unei discuţii pe care o va avea luni cu administraţia prezidenţială rusă.

Subsecretarul de stat american Ellen Tauscher, care se va afla săptămâna viitoare la Moscova, a întărit, joi, la Bucureşti, ideea că scutul antirachetă este exclusiv defensiv şi nu este îndreptat împotriva Rusiei, arărând că el se bazează pe rachete SM-3, folosite de 25 de ani, care nu ating capacitatea ori viteza rachetelor balistice ruse. Oficialul american a respins însă posibilitatea ca SUA să ofere garanţii juridice Rusiei.

Subsecretarul de stat american pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională a asigurat că există multe oportunităţi de cooperare între SUA şi Rusia, în contextual în care sistemul american de apărare antirachetă va fi preluat de NATO.

MEDIAFAX:PARLAMENTARUL FRANCEZ JEAN MICHEL BOUCHERON A CRITICAT LA BUCURESTI,SCUTUL ANTIRACHETA INSTALAT LA DEVESELU!

8 oct.

A început Adunarea Parlamentară a NATO
Franţa critică, la Bucureşti, scutul antirachetă instalat la Deveselu.

Reprezentanţii Franţei şi Ucrainei şi-au exprimat, sâmbătă, la reuniunea comisiei pentru apărare şi securitate a AP NATO, rezerve şi critici faţă de amplasarea scutului antirachetă în ţările europene.

Parlamentarul francez Jean Michel Boucheron a ridicat problema eficacităţii defensive a scutului antirachetă ale cărui elemente vor fi amplasate şi la Deveselu, afirmând că acest sistem nu va intercepta decât o pătrime din rachetele clasice.

Parlamentarul francez, care este şi vicepreşedinte al Adunării Parlamentare a NAT, şi-a exprimat îndoielile faţă de eficacitatea sistemului antirachetă, afirmând că, mai ales în contextul crizei economice, sumele alocate scutului ar fi putut fi direcţionate către alte mijloace militare, care, în opinia lui, ar avea o capacitate ofensivă mai mare.

„Dacă ar exista riscul ca Iranul să ne atace, ar fi un răspuns nuclear din partea noastră. Nu interceptarea contează, ci capacitatea de a reacţiona. Într-o vreme când bugetele noastre sunt restricţionate, aş prefera să cheltuim pe un sistem de înarmare. Cred că sistemul antirachetă este ineficient împotriva unei ameninţări care nu există. Prietenii noştri americani au încercat să ne atragă într-un «război al stelelor»”, a spus Boucheron, citat de Mediafax.

Răspunsul secretarului de stat în MAE, Bogdan Aurescu, a fost că sistemul antirachetă nu este unul ofensiv, ci defensiv şi face parte din noua concepţie a NATO, de apărare colectivă.

La rândul său, reprezentantul Ucrainei la AP NATO, a întrebat dacă şi până la ce nivel România s-a consultat cu ţările vecine atunci când a decis amplasarea scutului antirachetă pe teritoriul său. În plus, parlamentaraul ucrainean a întrebat dacă prezenţa soldaţilor americani la Deveselu nu va constitui cumva o ameninţare pentru ţările din jur şi care vor fi implicaţiile amplasării scutului asupra regiunii Mării Negre.

Oportunitatea instalării scutului antirachetă la Deveselu a fost pusă sub semnul întrebării şi de un parlamentar din Republica Moldova, care a întrebat dacă baza din România nu va putea fi folosită şi pentru lansare de rachete, nu doar pentru interceptare.

Reprezentanţii Franţei, ai Rusiei, Ucrainei şi Moldovei au formulat, sâmbătă, la reuniunea comisiei pentru apărare şi securitate a AP NATO, rezerve şi critici faţă de amplasarea scutului antirachetă în ţările europene.

Parlamentarul francez Jean Michel Boucheron a ridicat problema eficacităţii defensive a scutului antirachetă ale cărui elemente vor fi amplasate şi la Deveselu, afirmând că acest sistem nu va intercepta decât o pătrime din rachetele clasice.

Intervenţia lui Boucheron a urmat unei prezentări pe care secretarul de stat pentru afaceri europene la MAE, Bogan Aurescu, o făcut-o asupra scutului antirachetă.

Parlamentarul francez şi-a exprimat îndoieli faţă de eficacitatea sistemului antirachetă, afirmând că, mai ales în contextul crizei economice, sumele alocate scutului ar fi putut fi direcţionate către alte mijloace militare, care, în opinia lui, ar avea o capacitate ofensivă mai mare.

„Dacă ar exista riscul ca Iranul să ne atace, ar fi un răspuns nuclear din partea noastră. Nu interceptarea contează, ci capacitatea de a reacţiona. Într-o vreme când bugetele noastre sunt restricţionate, aş prefera să cheltuim pe un sistem de înarmare. Cred că sistemul antirachetă este ineficient împotriva unei ameninţări care nu există. Prietenii noştri americani au încercat să ne atragă într-un «război al stelelor»”, a spus Boucheron.

Răspunsul lui Aurescu a fost că sistemul antirachetă nu este unul ofensiv, ci defensiv şi face parte din noua concepţie a NATO, de apărare colectivă.

Secretarul de stat român a fost, ulterior, întrebat de un oficial rus, Azarov, dacă România consideră că sistemul de apărare antirachetă este unul european sau doar o parte a celui american şi dacă România a avut acordul tuturor statelor membre ale NATO pentru semnarea Acordului cu SUA pentru amplasarea scutului.

Răspunsul lui Aurescu a fost că decizia de amplasarea scutului la Deveselu a fost transparentă, România informând Rusia despre această hotărâre.

Secretarul de stat român a mai afirmat că suspiciunea nu poate caracteriza relaţia dintre Rusia şi NATO, Alianţa considerând Rusia ca un partener şi nu ca o ameninţare sau un inamic.

Şi reprezentantul Ucrainei la AP NATO, a întrebat dacă şi până la ce nivel România s-a consultat cu ţările vecine atunci când a decis amplasarea scutului antirachetă pe teritoriul său. În plus, parlamentaraul ucrainean a întrebat dacă prezenţa soldaţilor americani la Deveselu nu va constitui cumva o ameninţare pentru ţările din jur şi care vor fi implicaţiile amplasării scutului asupra regiunii Mării Negre.

Aurescu a precizat că România a anunţat Ucraina despre amplasarea scutului şi a afirmat că soldaţii americani care vor fi prezenţi la Devesul nu vor reprezenta un pericol pentru echilibrul de la Marea Neagră, în condiţiile în care în alte locuri din regiune, cum ar fi Crimeea, aparţinând de Ucraina, sunt detaşate trupe ruseşti mai numeroase.

„Imediat după ce am decis să răspundem ofertei SUA să devenim parte a proiecului scutului antirachetă, am notificat toţi vecinii, inclusiv Ucraina. Pe teritoriul României vor fi 1.500 de oameni, ceea ce nu va reprezenta o ameninţare la echilibrul geopolitic, pentru că sunt trupe mai numeroase în Marea Neagra, în Crimeea, spre exemplu”, a declarat Aurescu.

Oficialul român a spus că, deşi Ucraina şi-a exprimat, iniţial, interesul în colaborarea în sistemul antirachetă, şi-a schimbat opinia, tatonând Rusia pentru o eventuală conlucrare cu sistemul de apărare similar al Moscovei.

El a adăugat că problemele bilaterale ridicate de amplasarea scutului antirachetă la Deveselu vor fi discutate în 2012, când ministrul român de externe va vizita Ucraina.

Aurescu a spus că „dilema” Ucrainei, dacă să colaboreze cu NATO sau cu Rusia pentru construcuirea sistemului antirachetă ar putea fi rezolvate şi de discuţiile dintre Rusia şi NATO, care ar putea ajunge la un parteneriat până la summitul NATO din august 2012, de la Chicago.

Oportunitatea instalării scutului antirachetă la Deveselu a fost pusă sub semnul întrebării şi de un parlamentar din R.Moldova, care a întrebat dacă baza din România nu va putea fi folosită şi pentru lansare de rachete, nu doar pentru interceptare.

Pe de altă parte, secretarul asistent adjunct al Departamentului Apărării al SUA, Bradley Roberts, a subliniat că scutul antirachetă cu baze în Polonia şi România nu va fi eficient, de exemplu, împotriva unor eventuale atacuri nucleare din Iran.

Oficialul american a subliniat că, în astfel de cazuri, scutul antirachetă poate fi privit şi ca mijloc de descurajare, ca o parte a unui a sistem de apărare complex.

Nelly Furtado feat. Timbaland – Give It To Me HD (Live)

8 oct.

Give It To Me!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Lady Gaga – Bad Romance (Gaga Live Sydney Monster Hall)

8 oct.

Bad Romance!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Tina Arena Oh Me Oh My

8 oct.

Oh Me Oh My!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

%d blogeri au apreciat asta: