Arhiva | 1:03 pm

GAZETARUL EUGEN ZAINEA II DA UN DOS DE PALMA LUI TRAIAN BASESCU:DE CE EXISTA RISCUL UNOR NOI CURBE DE SACRIFICIU!

24 oct.

Cum a mințit Traian Băsescu în discursul de pe aeroport. De ce există riscul unor NOI CURBE DE SACRIFICIU

Discursul președintelui Băsescu, înainte de plecarea la Bruxelles, a fost citit în cheie politică. Jurnalistul Eugen Zainea a identificat câteva mesaje economice strecurate de Traian Băsescu printre rânduri, ca și o serie de manipulări specifice campaniei electorale permanente în care ne aflăm. Astfel, s-ar fi anunțat prin declarația președintelui noi măsuri de austeritate, odată există nevoia de a depăși deficitul bugetar, dar e imposibil de făcut acest lucru din cauza acordului cu FMI și a costurilor mari cu împrumuturile.

oameni-pe-strada-bucurestiDin datele prezentate de Eugen Zainea, o mare parte a declarațiilor făcute pe aeroport de președintele Traian Băsescu nu au corespondent în realitate. Președintele a afirmat că prognozele sunt în scădere pentru toate statele, dar, arată Zainea, la jumătatea lunii septembrie, Comisia Europeană a modificat în creștere prognoza pentru 2011, de la 1% în primăvară la 1,8%. De asemenea, în ceea ce privește zona euro, Produsul Intern Brut real ar urma să crească de aproape două ori mai puternic în 2011, față de estimările inițiale. În ceea ce privește comparația între state, creșterile economice vor fi inegale, în fruntea economiilor europene situandu-se Germania și Polonia.

Președintele a mai spus că ar fi extrem de greu să susţinem financiar un deficit de 3%, datorită dobânzilor foarte mari care se percep acum la credite şi datorită lipsei banilor. Eugen Zainea atrage atenția că Mugur Isărescu a declarat recent că nu banii lipsesc pe piață, ci încrederea. Dimpotrivă, sunt destui bani disponibili, atât Sistemul Rezervelor Federale din Statele Unite, cât și Banca Angliei aruncând bani pe piețe până la inundarea acestora.

Boc este domnul Dobândă, vinovat de costul mare al împrumuturilor

În urmă cu câteva săptămâni, Italia (având o datorie suverană reprezentând 140% din PIB) a emis obligațiuni de 6,5 miliarde de euro, care au fost supra-subscrise de finanțatorii internaționali (cu 120%). Dobânda a fost mai mică de 5%, în ciuda avertismentelor privind evoluția economiei italiene. România lui Boc (cu o datorie suverană de circa 40% din PIB) are costuri mai mari din simplul motiv ca nu are o economie solidă și nici politici adecvate, acestea fiind elementele care determină, de fapt, costul finanțării. Expunerea băncilor germane pe Grecia este de 33 miliarde de euro, pe Italia este de 123,5 miliarde de euro, iar pe Spania de 156,4 miliarde de euro. Deci, un total de 312,9 miliarde de euro (adică 15% din Produsul Intern Brut al Germaniei). Ceea ce nu împiedică economia germană să fie cea mai solidă și mai dinamică economie din grupul țărilor OECD și să se finanțeze la o dobândă de cca 2% (la care se finanțează și economia americană) .
Iată articolul integral scris de jurnalistul Eugen Zainea
Dl Basescu, pe aratura economiei capitaliste

Presa de zilele trecute ne-a adus sub ochi un nou episod dintr-un serial care s-ar putea intitula “Presedintii (unii!) spun lucruri trasnite…”. Astfel, domnia sa a declarat, înainte de plecarea la Bruxelles, pentru summit-ul PPE şi Consiliul European de toamnă, că România nu poate plăti la nesfârşit indeciziile liderilor europeni din zona Euro.

„Pentru noi este de importanţă majoră. Datorită situaţiei din Grecia, toată regiunea este contaminată de neîncredere şi aici nu este doar responsabilitatea Greciei”, a declarat preşedintele. Traian Băsescu a adăugat că liderii din zona Euro care întârzie la nesfârşit o decizie pentru Grecia fac foarte mult rău, nu numai pentru Grecia.

„România nu poate plăti la nesfârşit indeciziilor liderilor europeni din zona Euro”, a conchis Băsescu.

Daca dl Basescu ar fi facut aceste declaratii surprins fiind la terasa Ciresica, am fi putut spune ca e vesel si pus pe sotii. In contextul dat insa, afirmatiile sale nu sunt numai siderante, dar pun serios pe ganduri, fiindca, in mod fatal, ele nu pot trece neluate in seama de liderii europeni, care le vor considera, pe buna dreptate, drept pozitie oficiala a Romaniei. Avem de-a face, in cazul acestor ziceri, cu doua paliere, deopotriva de grave la o analiza mai atenta. In primul rand, este vorba de lipsa de diplomatie si de tact, care sunt evidente (chiar si daca pe fond, dl Basescu ar fi avut dreptate, ceea ce, in mod evident, nu este cazul!). Fiindca nadajduiam ca macar din cand in cand, cand pleaca la summit-uri europene, presedintele se mobilizeaza si se autoresponsabilizeaza si ar trebui (dar poate ca e o speranta in van…) sa realizeze ca d-na Merkel nu e Elena Udrea sau Roberta Anastase si ca Nicholas Sarkozy sau David Cameron nu sunt Emil Boc sau Gheorghe Flutur! Si ca, in cadrul comunitatii sefilor de state din Uniunea Europeana, domnia sa nu mai poate interpreta rolul de ”presedinte jucator”. (Nu de alta, dar in acel cadru, nu mai are la dispozitie nici detasamentul militarizat al dlui Daniel Morar, nici urechea fina a subalternilor dlui Maior sau ai generalului Opris).

Al doilea palier este cel al lipsei grave si evidente de notiuni si de competenta in domeniul economiei reale si al macroeconomiei. Fiindca spune dl Basescu: „Aţi văzut toţi estimarea de creştere economică în scădere pentru toate statele, ceea ce va afecta consistent şi România pentru anul 2012, iar acesta este numai efectul neluării la timp a măsurilor necesare, în primul rând în zona Euro şi în alte state din Uniunea Europeană, dar în primul rând în zona Euro. Ori, această abordare o voi avea şi la Consiliu, şi la Consiliul PPE pregătitor Consiliului de mâine.”

In primul rand, trebuie spus ca afirmatia dlui Basescu, cea cu „…in scadere pentru toate statele…” nu corespunde realitatii, pentru ca atat cresterile economice de pana acum cat si estimarile de crestere pentru ansamblul anului 2011 si pentru 2012 sunt diferite de la tara la tara si nu sunt in scadere pentru toate statele. Spre exemplu, pentru stiinta presedintelui atotstiutor (crede domnia sa…), trebuie spus ca la jumatatea lui septembrie, Comisia Europeana a modificat in crestere prognoza pentru anul 2011, de la 1% in primavara la 1,8%. De asemenea, in ceea ce priveste zona euro, Produsul Intern Brut real ar urma sa creasca de aproape doua ori mai puternic in 2011, fata de estimarile initiale (1,7% fata de 0,9%). In ceea ce priveste comparatia intre state, cresterile economice prognozate vor fi, cum spuneam, inegale, in fruntea economiilor europene situandu-se economiile Germaniei si Poloniei, cu cele mai consistente cresteri.

Mai spunea, mai departe, dl Basescu: ”Vă pot spune doar ca o informaţie, aşa, toate analizele pe care le-am făcut şi cu domnul prim-ministru, cu Ministerul de Finanţe, ne arată că datorită condiţiilor de creştere a costului finanţării, practic, ar fi extrem de greu să susţinem financiar un deficit de 3%, datorită dobânzilor foarte mari care se percep acum la credite şi datorită lipsei banilor. Ori, lucrurile acestea nu mai pot fi lăsate la întâmplare şi pe amânări. Vom fi extrem de fermi în a susţine decizii la acest Consiliu, şi dacă este nevoie, ne mai întâlnim o dată săptămâna viitoare, dar nu se mai pot tergiversa măsurile din punct de vedere al efectelor asupra României”. Aici apar cu foarte mare claritate confuziile grave din capul dlui presedinte. In primul rand pentru ca afirmatia cu ”lipsa banilor” este la fel de exacta pe cat ar fi aceea ca, totusi, Soarele se roteste in jurul pamantului si nu invers. In lume nu e lipsa de bani in momentul de fata (lucru pe care il afirma in urma cu niste saptamani si dl Isarescu), mai ales pe fondul emisiunilor uriase de moneda facute in ultimii ani de Sistemul Rezervelor Federale din Statele Uniote, in speranta desarta ca prin inundartea pietelor cu lichiditate, se va reporni creditarea si, ca urmare, se va produce relansarea economica.. Problema nu este lipsa banilor ci increderea sau neincrederea pe care o inspira finantatorilor una sau alta dintre economiile nationale in discutie. Tot pentru stiinta presedintelui atoatestiutor, trebuie sa mentionez ca, in urma cu cateva saptamani, Italia (a carei situatie economica si, mai ales financiara, este extrem de precara ea avand o datorie suverana reprezentand la acest moment aproape 140% din PIBsi fiind in primejdie de scaderi repetate ale rating-ului de tara si al principalelor banci), avand nevoie pentru rascumpararea unor titluri de stat mai vechi de o suma de circa 6,5 miliarde de euro, a procedat la o emisiune de obligatiuni de stat de aceasta valoare, care a fost suprasubscrisa de finantatorii internationali (in proportie de 120%), atragand banii necesari la o dobanda mai mica de 5%, in ciuda avertismentelor din ce in ce mai alarmante privind evolutia economiei italiene. Deci, cum spuneam, nu de lipsa de bani e vorba pe pietele mondiale. Si Italia a izbutit sa se imprumute in aceasta situatie la dobanzi sensibil mai mici decat cele la care se imprumuta Romania (cu o datorie suverana de circa 40% din PIB) din simplul motiv ca economia italiana este o economie solida, cu o industrie puternica si este unul dintre exportatorii semnificativi pe pietele mondiale. Acestea sunt elementele care determina, de fapt, in mod real, costul finantarii. O dovada in plus ca motivele finantarii Romaniei la costuri ridicate nu sunt cele aratate de dl Basescu (expunerea economiei romanesti fata de cea a Greciei si, cu atat mai putin…indecizia si o sugerata incompetenta a liderilor statelor cu pondere in zona euro) o reprezinta urmatorul fapt: expunerea bancilor germane (parte importanta si indisolubila a economiei germane) pe Grecia este de 33 miliarde de euro, pe Italia este de 123,5 miliarde de euro iar pe Spania de 156,4 miliarde de euro. Deci, un total al expunerii numai pe aceste trei tari de 312,9 miliarde de euro (adica aproape 15% din Produsul Intern Brut al Germaniei). Ceea ce nu impiedica economia germana sa fie cea mai solida si mai dinamica economie europeana (dealtfel cea mai dinamica din grupul tarilor OECD), sa se finanteze la o dobanda de cca 2% (adica dobanda la care se finanteaza si economia americana) si sa aiba unul dintre cele mai mici riscuri de intrare in incapacitate de plata, exprimata prin CDS (a propos, este comica intrarea dlui Basescu in acest domeniu. As putea pune pariu ca intrebat mai din scurt ce sunt CDS-urile si cu ce se mananca, dl presedinte ar avea oarecari dificultati sa explice…). Motivul il constituie faptul ca Germania are economie reala. In care ponderea industriei in formarea Produsului Intern Brut este de 30%. Ceea ce i-a si permis ca ani de zile sa fie primul exportator mondial, pozitie pe care a pierdut-o abia in a doua jumatate a anului trecut, in favoarea Chinei, ramanand insa ferm pe locul al doilea in clasamentul mondial al exportatorilor. Or, este lesne de imaginat ca orice finantator (si, repet, banii nu lipsesc de pe glob in momenutl de fata!) nu ezita sa investeasca intr-o astfel de economie, stabila si solida, in care investitia este sigura si profitabila.

In paranormala sa iesire publica dinainte de plecarea la Bruxelles, dl presedinte a ţinut să precizeze că România nu-şi permite să dea „lecţii globale” sau să spună ce au alţii de făcut (fara sa para a realiza ca prin cele spuse, tocmai asta facea!), dar are obligaţia de a le transmite partenerilor din UE că suntem o ţară care şi-a făcut datoria.

„Suntem o ţară care şi-a făcut datoria, şi-a plătit factura proastei guvernări din 2007 şi 2008 în 2009 şi 2010, dar nu mai putem susţine, nu mai putem suporta şi lipsa de decizii la nivel european, pentru că degeaba se formează un club elitist al celor din zona Euro, că economia României este foarte legată de ce se întâmplă în zona Euro. Ei nu pot face abstracţie că statele non-Euro sunt profund afectate de indeciziile din zona Euro”, a punctat Băsescu. Aici intram deja in domeniul hilarului si, daca starea economica si sociala a Romaniei n-ar fi aceea pe care orice om normal si cu bun simt o cunoaste si o recunoaste, ar trebui ca o astfel de afirmatie sa provoace colosale hohote de ras. Pentru ca ramanem la stadiul aratarii cu degetul la ”odioasa mostenire” (ma si mir cum de i-a scapat dlui Basescu ocazia sa aminteasca si de mostenirea regimului comunist!). Numai ca e de observat (si e de doua ori hilar!) ca daca dl Boc aminteste de proasta guvernare a dlui Tariceanu, dl Basescu include in anii de proasta guvernare, fara ezitare, si anii 2009 si 2010 de guvernare Boc! Ca sa nu mai spun ca pare ca dl presedinte nu-si aminteste nici cat negru sub unghie de cine era presedinte (jucator!) in toti acesti ani. Si nici de faptul ca in campania prezidentiala din 2009, anii negri aratati cu degetul astazi erau ani, ca sa zic asa, ani ”de glorii si impliniri merete” (va mai amintiti: ”In timpul mandatului meu s-au marit salariile, pensiile” etc.,etc.,etc.). Spre a nu mai vorbi de populismul desantat si de-a dreptul gretos al atacului la ”grupul elitist”, care in opinia basesciana ar trebui sa dea foarte bine la galerie (adica la manelisti si la telespectatorii dlor Turcesu, Moraru si Cristoiu). Oricum, este de remarcat si faptul ca, dupa (de-a valma!) Tariceanu, Geoana, Iliescu. Antonescu, Ponta (si, probabil, gripa porcina, aviara si scarlatina din copilarie!), dl Basescu a mai gasit un vinovat convenabil (crede domia sa) pentru dezastrul financiar, economic, social si moral al Romaniei din cele doua mandate prezidentiale subtilizate poporului roman.

Singurul lucru asupra caruia ar merita sa ne oprim cu adevarat, cu mare ingrijorare, din tot delirul verbal al dlui Basescu ar fi ceea ce domnia sa a strecurat, parsiv, ca in trecere, in iesirea dumisale publica (si aici e necesar sa redau inca o data un fragment din cuvantul prezidential, amintit si mai sus) :” Vă pot spune doar ca o informaţie, aşa, toate analizele pe care le-am făcut şi cu domnul prim-ministru, cu Ministerul de Finanţe, ne arată că datorită condiţiilor de creştere a costului finanţării, practic, ar fi extrem de greu să susţinem financiar un deficit de 3%, datorită dobânzilor foarte mari care se percep acum la credite şi datorită lipsei banilor”. Or ceea ce ne comunica dl Basescu in aceasta fraza este un lucru de maxima gravitate. Dincolo de faptul ca, la incompetenta crasa a guvernului Boc… (nici nu mai pot tine sirul numerelor de ordine…), este foarte indoielnic ca s-ar putea atinge in 2012 tinta de deficit bugetar incadrat in doar 3% din PIB, mesajul este ca nu se poate suporta finantarea nici macar a acestui deficit mic. Ceea ce vrea sa ne spuna sub aceasta forma ocolita dl presedinte este ca trebuie sa ne asteptam (acest deficit nefiind finantabil si sustenabil) la noi si drastice curbe de sacrificiu pe spinarea celor vulnerabili (dar multi!), care vor trebui sa plateasca, in continuare, factura incompetentei si iresponsabilitatii parrtidului portocaliu, coalitiei rusinii care il sprijina si a initiatorului, mentorului si ocrotitorului acestei coalitii”.

CORINA DRAGOTESCU A RAMAS FESENISTA CA SI IN ANII ’90,A RAMAS O BASISTA -FESENISTA CARE IL SLUJESTE PE TATUCU’TRAIAN LA RTV LUI GHITA!TATUCU’TRAIAN!

24 oct.

Corina Drăgotescu despre cum a trăit ruptura de la Realitatea TV: M-am dus în cabina pustie şi m-am machiat singură. L-am machiat şi pe Striblea. Regia de emisie din hală s-a golit.

Corina Drăgotescu, una dintre vedetele Realitatea TV care au ales sa rămâna împreuna cu Sebastian Ghiță și RTV dupa ce „gruparea Elan Schwarzenberg” a preluat emisia, relatează pe site-ul ImpactNews ce s-a întâmplat duminică seara în studiourile din Casa Presei. Vedeta povestește cum personalul care trebuia să asigure transmisia emisiunilor pleca în masă.

realitateax2″Am să relatez ce am trăit aseară în studiourile de la Casa Presei, acolo unde era până ieri Realitatea, iar de aseară RTV. Pentru cei care nu ştiu, am mai trăit o ruptură dramatică în viaţa mea profesională, când s-a fracturat Adevarul. Atunci am rămas 7 oameni care am ţinut ziarul în viaţă. Acum am rămas vreo 70, din care erau aseară, la discuţia de la miezul nopţii cu Sebi Ghiţă, doar vreo 20. Partea bună este că în ambele cazuri, imediat după ruptură, au început să sune telefoanele cu oameni care doresc să intre în noua structură media, scrie Corina Drăgotescu pe site..

Ora 18. Pregăteam emisiunea cu Cătălin Striblea şi echipa Raluca Damian, Vera Secrieru, Iulian Leca. În birou, două monitoare mergeau, unul pe Realitatea, altul pe Antena. În studioul jurnalului, Dana Războiu. La un moment dat, emisia se opreşte, iar noi ne ridicăm capul, ştiind că s-a întâmplat ruptura. Se ştia că va fi duminică sau luni dimineaţa. “Ăsta e momentul?”, ne-am întrebat şi am ieşit în hala mare să vedem dacă nu cumva e de vină monitorul nostru.

Toată lumea s-a adunat în faţa monitoarelor din redacţie şi ne uitam cu toţii cum emisia a fost reluată de la Willbrook. “Au intrat peste noi”, a zis Chelemen. “Ce facem?”, a întrebat altcineva. “Continuăm emisia”, a fost răspunsul clar. Încet, încet, ne-am strâns cu toţii în faţa regiei de emisie. În regie, agitaţia era destul de mare. Pe unele monitoare eram noi, pe altele ei. Am avut ideea să sunăm în ţară. Mi-am sunat o mătuşă şi am întrebat-o ce vede ea la TV. Ne vedea pe noi, pe Dana care rămăsese în studio şi transmitea jurnalul. Nu ştia ce se întâmplă. Cerea betele şi i s-a spus doar atât că sunt problem tehnice. Între timp, materialele pregătite de noi erau deja la ceilalţi, care le luaseră din server. Raluca a sunat la Timişoara şi Constanţa, apoi eu la Cluj, Cătălin la Vaslui, şi câţiva colegi la Braşov şi Iaşi, parcă.
Unii cablişti transmiteau Realitatea, alţii RTV. Ambele însă erau cu sigla Realitatea

Între timp, Sebi Ghiţă spunea şi el un singur lucru: Nu întrerupeţi emisia, o să intrăm cu sigla noastră. Problema a fost că cei de la grafică nu erau, o parte plecaseră dincolo, o parte erau acasă. Au fost chemaţi urgent Cătălin Popa şi Roxana Niculescu Costei. Între timp, veniseră invitaţii pentru emisiunea următoare şi se uitau nedumeriţi cum pe ecran văd altceva. Dana Războiu povestea cum din regie i se spusese că trebuie să se descurce cum poate, pentru că o serie de chestiuni tehnice nu pot fi rezolvate.

Decizia lui Chelemen a fost să continuăm oricum, aşa că a intrat Săptămâna de Vreme. Din nefericire, în toată agitaţia, cineva trimisese invitatul acasă, aşa că Nora a trebuit să se descurce cum a putut, deşi era extrem de agitată. După emisiunea ei aveam să inţeleg şi de ce. Toţi cei de la meteo au spus că pleacă, şi aşa au făcut, în ciuda oricăror încercări de a-i convinge să rămână, să nu se ducă într-o aventură fără finanţare. “Noi mergem cu brandul”, au spus. S-au îmbrăcat şi au plecat. Era ora 19.30.

A intrat imediat cu Dana Războiu şi Tudor Muşat în următoarea emisiune, cu invitaţii noştri, printre care Irina Loghin şi Mihai Constantinescu, dar deja tensiunea creştea în redacţie. Unii spuneau să oprim emisia, alţii, printre care şi eu, spuneam că cel mai rău în momentele astea e să te opreşti.

Încet, incet, au apărut şi alţi oameni în redacţie. Şi am început să ne dăm seama de proporţiile exodului. Roxana Niculescu Costei şi Letiţia Zaharia m-au întrebat dacă ştiu să mă machiez singură. Fetele de la machiaj plecaseră toate, cu produsele în geantă. Ulterior am aflat că scoseseră produsele în geantă în fiecare zi, aşa că machiajul era gol. Pe mailurile redacţiei a sosit o somare din partea celor din echipa Elan ca toţi cei care au contracte cu Realitatea sunt obligaţi să meargă la Willbrook.

Şocul următor a venit la 20. Adriana Nedelea a apărut la ştirile de la Willbrouk, deşi Sebi Ghiţă o oprise să plece la Digi cu două săptămâni înainte şi-i mărise salariul ca să rămână. Acum era cu echipa Elan-Vântu. Culmea este că, în urmă cu fix un an, venise la Adevărul pentru că dorea să plece din Realitatea pentru că nu-şi mai primise salariul. Am convins-o atunci să rămână în Realitatea, pentru că mă rugase Vântu să nu o iau la Adevărul, urmând să primeasca ştirile de la 20.

Următorul şoc avea să ne încerce creativitatea, deşi între timp venise şi Cătălin Popa, iar echipa era completă, la nivel de coordonare. Coordonează daca ai pe cine! Regia de emisie din hală s-a golit. Într-o stare de surescitare totală, colegii de la tehnic, în marea lor majoritate, şi-au luat hainele şi au plecat. Nu înainte de a mai striga puţin la noi. Unul dintre ei m-a luat în colimator şi urla la mine, care voiam să filmez cu telefonul, momentul istoric. Din păcate, uitasem să apăs pe record. Când a ţipat la mine, mi-am adus aminte de Adevărul, de Melania Vergu, care, la ruptură, a fost la fel de isterică precum băiatul ăsta acum. “Ce ne filmaţi? Ce suntem noi, maimuţe? Şi de ce ne întoarceţi spatele? Cine vă credeţi?. Deja tensiunea era maximă.

Era ora emisiunii noastre. M-am dus în cabina pustie şi m-am machiat singură. L-am machiat şi pe Striblea. Publicul a venit. Când mergeam spre studio, am avut un sentiment de inevitabil. Din regia de emisie toţi colegii ieşeau îmbrăcaţi şi plecau. Regia a rămas goală. Abia atunci a trebuit să găsim soluţii. Nu mai era NIMENI. În regia din hală mai erau trei personae, dar nu mai aveam VTR-ist. Deja trecuse de 21 şi Chelemen a băgat o emisiune în reluare pe RTV până vedem ce facem. I-am propus lui Popa să ne mutăm în hală şi să înregistrăm emisiunea, aşa cum putem. A zis da, şi am trimis publicul acasă, iar pe invitaţi i-am rugat să schimbe platoul. Răzvan Theodorescu şi Bogdan Chirireac erau uluiţi. Ca să nu mai spun de invitaţi. Ne-am mutat iar în regia de emisie, Corina Radu, Vera Secrieru şi Raluca Damian au făcut fiecare ce au putut ca să emitem. Una la emisie, una la burtiere, una la bete. Noroc că am mai avut operatori.

De la 21,30 am avut emisiunea noastră, în timp ce Cătălin Popa, Eugen Chelemen, Roxana Niculescu Costei, Mihaela Tănase, Letiţia Zaharia, Mirela Voicu, Marilena Nedelcu, Simona Gheorghe şi câţiva alţi colegi s-au adunat în celula de criză. Culmea este că regizorul Florin Iepan venise cu operatorul lui şi a prins pe peliculă toate momentele, deşi el face un film despre masacrul evreilor de la Odessa.

După emisiune ne-am întâlnit cu Sebi Ghiţă. Oamenii lui Elan-Vântu intraseră şi smulseseră toate cablurile, distrugând ceva aparatură ca sa nu mai putem transmite. Ne-a spus că vom emite de astăzi sub sigla RTV, pentru că are deja acorduri cu cabliştii, mai puţin cu unul, cu care este încă în negocieri. L-am întrebat cât va ţine televiziunea asta nouă. Mi-a raspuns “20 de ani. Am 33 de ani şi cel puţin până la 53 vreau să o ţin”. Am stat cu el până târziu, după miezul nopţii. Eram 15-20 oameni, cu multe întrebări şi câteva răspunsuri. În timpul discuţiilor, Elan şi Tatulici îl sunau de zor pe Cătălin Striblea, care şi-a făcut opţiunea.

Pe de altă parte, deja sună oameni de la alte televiziuni care vor să i se alăture lui Sebi Ghiţă. Îmi cer scuze pentru colegii pe care i-am uitat să-i menţionez că au fost pe baricade duminică. Poate nu le ştiu numele, sau, pur şi simplu nu-mi mai aduc aminte tot.

La ora la care scriu povestea zilei de ieri, adică luni, 24 octombrie, ora 9 dimineaţa, în studiourile RTV de la Casa Presei au venit mulţi oameni la serviciu. Sunt cei care au ales să rămână. Cu ei vom arăta realitatea, sub sigla RTV. http://www.rtv.net”, conchide Corina Drăgotescu pe site-ul ImpactNews.

AGERPRES:PROGRAMUL „JUBILEUL 90″AL MAJESTATII SALE REGELE MIHAI I AL ROMANIEI!

24 oct.

Programul “Jubileului 90” al Majestăţii Sale Regelui Mihai I al României. Află unde îl poți întâlni pe Suveran

Majestatea Sa Regele Mihai I împlinește 90 de ani în 25 octombrie. Casa Regală a dat publicității programul manifestărilor jubiliare. Expoziții, lansări de carte, concerte la Ateneu și la Operă, un prânz oferit de Suveran la BNR, personalităților românești, și altul la palatul CEC, pentru membrii Familiilor Regale din Europa și Asia care participă la Jubileu. Se vor acorda Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate, Crucea Casei Regale a României și Decoraţia Regală Nihil Sine Deo unui număr de personalităţi. De asemenea, Suveranul va acorda Înaltul Patronaj Asociaţiei Române de Presă Sportivă. Manifestările jubiliare au început în luna septembrie, cuprinzând o regată, lansarea unei medalii realizate împreună cu BNR, a unui CD cu ”Muzica Regelui” și a mai multor cărți. În 25 octombrie, MS Regele Mihai va susține un discurs în fața Camerelor reunite ale Parlamentului.

Iată întreg programul Jubileului:
Un an din viața familiei regale, povestit de ASR Principele Radu

familia-regala-a-romanieiVineri 21 octombrie, are loc lansarea celei de-a treia publicații dedicate Jubileului. Volumul este publicat de Editura Curtea Veche și a fost scris de Principele Radu al României, reprezentând o trecere în revistă, cu fotografii şi text, a unui an din viaţa Majestăţii Sale şi a Familiei Regale. Lansarea are loc la ora 11, la Muzeul Naţional de Istorie a României. Din partea Familiei Regale vor participa la lansare Alteţele Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta, Principele Radu şi Principele Nicolae.

Expoziţia “Regele Mihai – 90”, Castelul Peleş, se deschide tot în 21 octombrie și este realizată de Muzeul Naţional Peleş. Vernisajul expoziţiei va avea loc vineri 21 octombrie 2011, la ora 15. Din partea Familiei Regale va participa la lansare Alteţa Sa Regală Principele Nicolae.
Întâlnire cu foștii deținuți politici

Sâmbătă 22 octombrie 2011, la ora 10, la Palatul Elisabeta va avea loc primirea de către Majestatea Sa Regele Mihai I a delegaţiei Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici.La ora 10.30, la Palatul Elisabeta va avea loc primirea de către Majestatea Sa Regele Mihai I a delegaţiei Şcolii generale “Regele Mihai” din Bucureşti. Duminică, 23 octombrie 2011, la ora 10, Majestatea Sa Regele va primi la Palatul Elisabeta, reprezentanţii Bisericii greco-catolice din Episcopia Bucureşti.

Duminică, la ora 16, la Palatul Elisabeta va avea loc ceremonia de onorare a Regelui Mihai de către oficialităţi ale Republicii Cehe. Majestatea Sa va primi titlul de Cetăţean de Onoare al oraşului Kroměříž. La eveniment vor participa membri ai Familiei Regale.
Prânz oficial la BNR

Luni, 24 octombrie 2011, Majestatea Sa va avea un prânz oficial la Banca Naţională a României,în Sala de Marmură , de la ora 13 la ora 14.30. Prânzul este oferit de Majestatea Sa Regele unor personalităţi româneşti cu ocazia zilei sale de naştere. Vor lua parte oameni politici, oameni de ştiinţă şi artă, oameni de afaceri, personalităţi ale societăţii civile şi reprezentanţi ai presei.

Prânzul are loc în prezenţa Regelui Mihai şi a Reginei Ana, Principesei Moştenitoare şi Principelui Radu, Principesei Elena, dlui Alexander Nixon, Principesei Irina, dlui John Wesley Walker, Principesei Maria, Principelui Nicolae şi surorii sale, Elisabeta-Karina.

Expoziţia “Stella Maris – Inima Reginei” , se deschide luni 24 octombrie. Expoziţia de pictură a doamnei Miruna Budişteanu “Stella Maris – Inima Reginei” este găzduită de Muzeul Naţional al Ţăranului Român. Vernisajul are loc luni 24 octombrie 2011, la ora 16. Din partea Familiei Regale vor participa la vernisaj Alteţele Lor Regale Principesa Elena şi Principesa Irina, dl Alexander Phillips Nixon şi dl John Wesley Walker.
Gala Fundației Principesa Margareta, la Ateneu

Gala anuală a Fundaţiei Principesa Margareta a României are loc la Ateneul Român,luni, 24 octombrie, de la ora 18. Este a patra gală anuală de binefacere organizată la Ateneul Român cu ocazia zilei de naştere a Majestăţii Sale, de către Fundaţie. Va concerta Orchestra Filarmonicii George Enescu, dirijată de maestrul Christian Badea. Solist Remus Azoiţei. Vor lua parte Regele Mihai şi Regina Ana, Principesa Moştenitoare şi Principele Radu, Principesa Elena, dl Alexander Nixon, Principesa Irina, dl John Wesley Walker, Principesa Maria, Principele Nicolae şi sora lui, Elisabeta Karina.
Ședință Solemnă la Parlament, întâlnire cu bucureștenii la Opera Națională

Şedinţa solemnă a Camerelor reunite ale Parlamentului României, are loc marţi, 25 octombrie 2011, în Sala de plen, la ora 10. În cadrul şedinţei solemne, Majestatea Sa Regele se va adresa naţiunii române de la tribuna Parlamentului. La eveniment vor fi prezenţi membrii Familiei Regale.

Un spectacol de gală va avea loc în Sala mare a Operei Naţionale din Bucureşti, marţi 25 octombrie 2011, la ora 19. Gala va putea fi urmărită gratuit de bucureşteni, în parcul din faţa Operei Naţionale, unde Primăria Municipiului Bucureşti va instala ecrane şi sistem de amplificare pentru ca spectacolul de pe scenă să poată fi urmărit în aer liber de 5,000 de persoane. Seara va fi onorată de prezenţa soliştilor Nelly Miricioiu, Teodor Ilincăi, Vlad Miriţă, a Orchestrei Operei Naţionale şi a Muzicii Reprezentative a Ministerului Apărării Naţionale. Vor lua parte Regele Mihai şi Familia Regală a României. Vor fi prezenţi membri ai Familiilor Regale din Europa şi din Asia, precum şi un număr de invitaţi din străinătate. Majestatea Sa va apărea pe treptele Operei, după încheierea spectacolului de gală, pentru a saluta bucureştenii.
Dineu la Palatul CEC pentru Familiile Regale din Europa și Asia

Un dineul oficial oferit în onoarea Regelui Mihai la Palatul CEC, va avea loc marţi, 25 octombrie în Holul Central al Palatului CEC, la ora 21.Vor lua parte Majestăţile Lor Regele Mihai şi Regina Ana şi ceilalţi membri ai Familiei Regale a României. Vor fi prezenţi membri ai Familiilor Regale din Europa şi din Asia, precum şi un număr de invitaţi din străinătate.

Palatul Elisabeta, miercuri, 26 octombrie va avea loc un brunch privat, oferit membrilor Familiilor Regale europene care participă la Jubileul Regelui Mihai. Evenimentul se va desfăşura între ora 11 şi 13. Sărbătoarea găzduită de Sala Regilor şi Sufrageria Mare va avea un caracter privat.

Tot miercuri se desfășoară spectacolul “Royal Fashion”, organizat de compania de teatru Passe Partout Dan Puric la Sala Rapsodia din Capitală , la ora 19. Vor fi prezenţi în sală membri ai Familiei Regale a României şi ai altor Familii Regale europene.
Decorații pentru personalități din țară și străinătate

Decorări ale unor personalităţi la Palatul Elisabeta, vor avea loc joi 27 octombrie 2011. Regele Mihai I va decora o serie de personalităţi din România, Europa şi Statele Unite ale Americii, cu ocazia zilei sale de naştere.

Majestatea Sa va oferi Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate, Crucea Casei Regale a României I și Decoraţia Regală Nihil Sine Deo unui număr de personalităţi. La ora 11.30, în Sala Regilor, Majestatea Sa va oferi calitatea de Furnizor al Casei Regale unui număr de companii şi persoane.

Ziua Medaliei Regele Mihai I pentru Loialitate este marţi, 8 noiembrie . Ca în fiecare an, posesorii Medaliei Regele Mihai I pentru Loialitate vor serba ziua medaliei la 8 noiembrie, de ziua sfinţilor Mihail şi Gavril. Cu această ocazie va avea loc un concert al Cameratei Regale în Sala Regilor a Palatului Elisabeta, la ora 17. Participanţii vor fi invitaţi la o recepţie în Sufrageria mare, la ora 17.50.
Radioul și televiziunea îl omagiază pe Rege

Miercuri, 9 noiembrie, Majestatea Sa Regele va fi omagiat de Societatea Română de Radio cu un volum şi două compact-discuri conţinând mesaje ale Regelui Mihai şi interviuri realizate de Radio România în ultimii douăzeci de ani. Lansarea are loc în foaierul Sălii Radio, la ora 11.

Miercuri, 9 noiembrie, Majestatea Sa Regele, prin mijlocirea Alteţei Sale Regale Principesei Moştenitoare Magareta, va acorda Înaltul Patronaj Asociaţiei Române de Presă Sportivă. Evenimentul va avea loc în sala regilor. Vor fi prezente Alteţele Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu.

Joi, 10 noiembrie, Majestatea Sa Regele va fi omagiat de Televiziunea Română cu un DVD conţinând patru filme realizate de televiziunea naţională în ultimii ani. Din partea Familiei Regale vor participa la lansare Alteţele Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu.

Seara Palatului Elisabeta dedicată Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative, va fi joi, 10 noiembrie de la ora 18, în Sala Regilor. Ceremonia va fi urmată de o recepţie în Sufrageria Mare, la ora 18.30. La eveniment participă Alteţele Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu ai României.

MEDIAFAX:WASHINGTON POST,PUTEREA FINANCIARA A GERMANIEI PROVOACA FRISOANE IN CANCELARIILE EUROPENE!

24 oct.

Washington Post: Puterea financiară a Germaniei provoaca frisoane în cancelariile europene

Criza economică a zguduit puternic modelul postbelic al Europei şi Germania ia din ce în ce mai mult deciziile. În timp ce multe state se chinuie să-şi plătească datoriile, doar cancelarul Angela Merkel are destui bani pentru a-i salva. Iar preţul pe care îl cere Merkel – control mai puternic asupra modului cum funcţionează economiile acestor state – declanşează semnale de alarmă în capitalele europene, potrivit unei analize a cotidianului Washington Post.

La Atena, protestatari îmbrăcaţi în uniforme naziste se plimbă pe străzi, ca aluzie la vechiul model al Germaniei. În Polonia, acuzţiile că Germania are ambiţii imperialiste au devenit parte a campaniei pentru recentele alegeri prezidenţiale.

Şi chiar dacă liderii germani au căutat în ultimele săptămâni să calmeze temerile înaintea reuniunilor de la Bruxelles din aceste zile, tonul a sunat combativ, scrie Washington Post.

„Întrebarea cine ar putea accepta un model german a fost rezolvată de pieţele financiare. Discutăm despre detaliile şi amploarea măsurilor, nu de natura lor”, a spus un purtător de cuvânt al ministrului german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble.

Băncile germane sunt mai puţin expuse decât cele franceze la criza din Grecia. Germania s-a angajat, până în prezent, cu 290 miliarde de dolari la pachetele financiare pentru Grecia, Portugalia, Irlanda şi oricine mai are nevoie – mult mai mult decât oricare altă ţară din Europa.

Îndoielile legate de un rol mai mare în Europa sunt evidente şi în Germania, unde Merkel se confruntă cu dezbateri tot mai dure privind măsura în care ţara ar trebui să-şi folosească banii pentru a ajuta alte state.

„Asta este problema când conduci. Când Germania acţionează există temeri că Germania va domina. Dacă Germania nu face nimic există temeri că se retrage din Europa”, a spus fostul ministru de Externe Joschka Fischer, care a cerut guvernului german să facă mai mult pentru a susţine euro.

Pentru aproape jumătate de secol după Al Doilea Război Mondial, Germania s-a mulţumit să fie o putere industrială şi a lăsat politica în seama Franţei, care nu avea aceeaşi istorie de a folosi forţa pentru a-şi atinge obiectivele. Dacă Germania de Vest vroia să se întâmple ceva în Europa îi şoptea vecinului său francez, iar propunerea se făcea în comun. Chiar şi amplasarea capitalei Germaniei Federale la Bonn, un oraş adormit lângă graniţa cu Belgia, simboliza orientarea europeană.

După căderea Zidului Berlinului, Germania mult timp divizată a anunţat că doreşte reunificarea, stârnind temeri că o ţară puternică în centrul Europei se va ridica din nou asupra vecinilor mai slabi. Pentru acceptarea unificării de către Franţa, preşedintele Francois Mitterrand a cerut un preţ ridicat: Germania să renunţe la moneda sa stabilă, marca, şi să se lege de o monedă comună şi prin extensie de Europa.

Sistemul a funcţionat mulţi ani. Dar timpul şi circumstanţele favorizează Germania în rolul de conducător. Puterile continentale, între care Franţa şi Italia, au scăzut în influenţă, în timp ce în interiorul Germaniei precauţia aproape a dispărut. Drapelul german, considerat un simbol al mândriei naţionaliste, flutură din ce în ce mai mult în toată ţara, scrie Washington Post.

Până în prezent, Germania s-a situat într-o zonă de mijloc – criticii ar spune că a evitat să-şi asume sarcini de conducere – în privinţa abordării problemelor economice care afectează Europa de doi ani. În contextul crizelor din Grecia, Irlanda sau Portugalia, Germania a rezistat la a plăti nota şi nu a conturat o viziune clară despre cum se pot evita probleme în viitor, scrie Mediafax.

Geri Halliwell – Desire

24 oct.

Desire!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

nolwenn leroy – l’autre finistere

24 oct.

L’autre Finistere!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Johnny Hallyday: Derrière l’amour duo avec Nolwenn Leroy. Show Johnny

24 oct.

Derriere L’amour!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

%d blogeri au apreciat asta: