Partidul Popular European va decide, marţi, suspendarea PNŢCD din rândurile sale ca urmare a disputelor dintre diversele facţiuni ale acestei formaţiuni politice.
Potrivit unor surse apropiate popularilor europeni, contactate de Agerpres, liderul PPE Wilfried Martens a trimis o scrisoare către PNŢCD în care afirmă că ”nu există nicio certitudine legată de cine este preşedinte şi reprezentant legal al PNŢCD”.
”Drept consecinţă, preşedinţa PPE a decis în 22 octombrie 2011 să propună Adunării Politice a PPE, la următoarea întâlnire a acesteia, ca PNŢCD să fie suspendat până când va fi confirmat preşedintele şi reprezentantul legal al partidului”, se menţionează în scrisoare. Lucrările Adunării Politice a PPE au loc luni şi marţi la Bruxelles.
Conform aceloraşi surse, la nivelul conducerii PPE nu este bine primită intenţia liderului ţărănist Victor Ciorbea de a veni luni la Bruxelles pentru a-i convinge pe liderii popularilor europeni să amâne suspendarea PNŢCD din PPE sau chiar să o blocheze, până când diferendele din interiorul partidului vor fi tranşate în justiţie, aşa cum a declarat recent Ciorbea.
O asemenea decizie legată de disputele din PNŢCD este aşteptată, miercuri, la Curtea de Apel Bucureşti, după ce Tribunalul Bucureşti a dat câştig de cauză grupării conduse de Victor Ciorbea.
Victor Ciorbea şi Teodor Mărieş au semnat sâmbătă un protocol de colaborare între PNŢCD şi Asociaţia 21 Decembrie 1989, pentru constituirea unei alianţe politico-civice intitulată ‘Calea Dreaptă’, în perspectiva alegerilor de anul viitor. Ciorbea a mai anunţat că este în tratative avansate cu câteva asociaţii monarhiste şi cu Alianţa Civică, ceea ce va permite PNŢCD să se prezinte la alegeri ca o alternativă viabilă la cele două alianţe de partide din prezent.
De asemenea, Victor Ciorbea a precizat că au eşuat discuţiile cu gruparea lui Aurelian Pavelescu, pentru o eventuală reunificare a celor două grupări.
Aurelian Pavelescu a părăsit, sâmbătă, lucrările CNC al PNŢCD considerând reuniunea un ‘bluf’. ”Consiliul Naţional de Conducere nu se află aici. De altfel, în sală sunt cel mult 10-15 persoane din PNŢCD, restul fiind din afara partidului. Este prin urmare un bluf, nu este o întâlnire statutară’, a spus Aurelian Pavelescu.
Pavelescu a adăugat că PNCŢD ‘trebuie să meargă pe propriile picioare’ mai ales acum şi a exclus o alianţă cu PSD şi PNL, deoarece ”o asemenea alianţă ar ruina partidul”. El a negat că ar fi negocieri pentru alianţă cu PDL şi UNPR, dar a precizat că nu poate ignora faptul că PDL şi PNŢCD fac ambele parte din Partidul Popular European.
Liderul opoziţiei elene de dreapta Antonis Samaras a declarat duminică, după întrevederea avută cu preşedintele Karolos Papoulias, că premierul grec Georgios Papandreou trebuie să demisioneze pentru a debloca situaţia în ceea ce priveşte găsirea unei soluţii pentru rezolvarea crizei politice, informează AFP.
‘Atât timp cât Papandreou nu decide ce va face, el este un obstacol în calea oricărei soluţii. Eu sunt decis să-mi aduc sprijinul, dacă el demisionează totul îşi va urma cursul’, a lansat Samaras, presat de Georgios Papandreou să contribuie la formarea unui guvern de uniune naţională pentru a salva ţara din criză.
Atacul preşedintelui Traian Băsescu la adresa judecătorilor este un temei pentru declanşarea procedurii de suspendare din funcţie a şefului statului, a declarat, duminică, într-o conferinţă de presă, liderul PNL, Crin Antonescu.
El a arătat că Partidul Naţional Liberal va participa la o procedură parlamentară de suspendare din funcţie a şefului statului îndată ce procedura „va avea şansa politică de fi transpusă în realitate”.
Reuniune a miniştrilor de externe din statele riverane Dunării, la Bucureşti.
Strategia UE pentru Regiunea Dunării
Pe 8 decembrie 2010 Comisia Europeană a aprobat şi a publicat Strategia UE pentru regiunea Dunării, concretizate într-o Comunicare şi un Plan de Acţiune. Documentele discutate şi agreate la nivel comunitar şi care formează nucleul cooperării regionale la Dunăre, reprezintă efortul concentrat de elaborare al statelor riverane, care, alături de Comisia Europeană, au analizat şi au evaluat nevoile reale ale regiunii Dunării şi au propus un document agreat, atât la nivel politic, cât şi tehnic. Aşadar, Strategia Dunării este un proiect al Uniunii Europene la care sunt invitate să participe şi statele terţe riverane.
Cele patru axe prioritare ale Strategiei sunt: conectivitatea (transport intermodal, cultură şi turism, reţele de energie), protecţia mediului (managementul resurselor de apă, protecţia biodiversităţii şi managementul riscurilor), creşterea prosperităţii regiunii Dunării (educaţie, cercetare, competitivitate) şi îmbunătăţirea sistemului de guvernare (capacitate instituţională şi securitate internă).
Pe tot parcursul anului 2010 au fost organizate, în toate statele riverane, conferinţe, seminarii şi mese rotunde dedicate promovării noului concept regional. Rezultatul acestor consultări îl reprezintă Comunicarea Comisiei pe tema Strategiei UE pentru regiunea Dunării precum şi Planul de Acţiune aferent. Acesta din urmă cuprinde analiza în detaliu a situaţiei actuale şi propune linii de acţiune exemplificate prin tipuri de proiecte care vor fi implementate pe termen scurt/mediu sau lung.
Pe 24 iunie 2011, conform calendarului preşedinţiei Ungariei la Uniunea Europeană, Strategia a fost adoptată în cadrul Consiliului European. Realizarea obiectivelor Planului de Acţiune este monitorizată de Comisia Europeană şi actualizată periodic, în funcţie de evoluţia situaţiei economice şi a trendurilor sociale din regiune.
Alături de celelalte state riverane (Austria, Bulgaria, Croaţia, Germania, Serbia, Slovacia, Slovenia, Bosnia şi Herţegovina, Moldova, Muntenegru, Ungaria), România va organiza în acest an o serie de evenimente publice dedicate Strategiei Dunării, la care vor fi invitaţi să participe toţi factorii interesaţi (societatea civilă, mediul academic, comunitatea de business, autorităţile locale).
Astfel, realizarea efectivă a angajamentelor statelor riverane, inclusiv ale României, va demara în cea de-a doua jumătate a acestui an.
În plan intern, contribuţia României la elaborarea strategiei este un rezultat al colaborării dintre următoarele instituţii guvernamentale: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerul Mediului şi Pădurilor, Ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Culturii şi al Patrimoniului Naţional, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Departamentul pentru Afaceri Europene.
Ministerul Afacerilor Externe asigură coordonarea inter-instituţională, precum şi reprezentarea externă a României pe acest subiect.
Începând din iulie 2011, autorităţile centrale responsabile asigură coordonarea sectorială a unor domenii prioritare ale Strategiei Dunării, la nivel macro-regional şi împreună cu parteneri din statele riverane.
Totodată, conform abordării bottom-up (guvernarea strategiei pornind de la baza piramidei administrative către vârful acesteia), toţi actorii interesaţi contribuie la realizarea acţiunilor din cadrul Strategiei Dunării, prin participarea la evenimente publice şi la forumuri de dezbatere destinate acestora.
Beneficii majore pentru România aduse de Strategia Dunării:
Dezvoltarea calităţii vieţii, prin creşterea competitivităţii şi a atractivităţii oraşelor şi satelor de la Dunăre;
Obţinerea de avantaje economice prin încheierea de parteneriate de business şi prin cooperări „încrucişate” între sectorul public şi cel privat;
Organizarea de forumuri economice anuale;
Atragerea de investiţii în domenii strategice precum infrastructurile de transport, mediu şi energie.
Delegaţii reprezentând statele riverane Dunării, Comisia Europeană, preşedinţia Consiliului UE şi UNESCO vor fi prezente, în perioada 7-8 noiembrie la Bucureşti, la Reuniunea informală a miniştrilor afacerilor externe din statele riverane Dunării.
Potrivit unui comunicat de presă al MAE remis sâmbătă AGERPRES, evenimentul, iniţiat de ministrul român al Afacerilor Externe, Teodor Baconschi şi de omologul său austriac, Michael Spindelegger, se va desfăşura sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României.
Agenda reuniunii se va axa pe cooperarea macro-regională semnificativă pentru aplicarea Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (SUERD) în faza decisivă a implementării proiectelor.
Evenimentul subliniază angajamentul ferm al autorităţilor din cele 14 state din regiune de a sprijini implementarea proiectelor lansate sub egida Strategiei Dunării şi de a acţiona energic pentru ca mecanismul complex de gestionare a iniţiativei să funcţioneze eficient.
„În data de 7 noiembrie va avea loc sesiunea ministerială, urmată de fotografia de grup şi de conferinţa comună de presă susţinută de ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, alături de oficiali prezenţi la reuniune”, precizează comunicatul de presă.
Sesiunea dedicată şefilor diplomaţiilor din regiunea dunăreană va fi urmată, în data de 8 noiembrie, de Forumul Economic privind Strategia Dunării, dedicat societăţii civile, mediului de afaceri şi academic din statele riverane Dunării, care vor dezbate problematici şi iniţiative privind dezvoltarea durabilă în spaţiul dunărean – ca motor al creşterii economice şi facilitator al schimburilor culturale.
Evenimentul are loc la un an de la Summit-ul de la Bucureşti (8 noiembrie 2010), unde au fost stabilite orientările majore în structurarea Strategiei UE pentru Regiunea Dunării. Strategia UE pentru Regiunea Dunării reprezintă un excelent instrument pentru a răspunde provocărilor de dezvoltare în actualul context european şi mondial dificil. Se aşteaptă ca Strategia să amelioreze competitivitatea în regiunea noastră, prin inovare, cercetare, transfer de tehnologie şi cunoaştere.
Reuniunea se va desfăşura în sălile de conferinţă ale Hotelului Intercontinental.
Strategia UE pentru Regiunea Dunării (SUERD) este un instrument comunitar de cooperare macro-regională în cadrul Uniunii Europene, la care sunt invitate să participe cele 14 state din regiune, membre UE şi terţe (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Bulgaria, România, Cehia, Slovenia, Croaţia, Serbia, Republica Moldova, Ucraina, Bosnia-Herţegovina şi Muntenegru).
Strategia a fost elaborată de către Comisia Europeană în anul 2010, pe baza contribuţiilor aduse de statele riverane, inclusiv România. În prezent, Strategia Dunării se află în fază de implementare, după ce a fost aprobată de către Consiliul European la 24 iunie 2011.
Strategia este implementată de fiecare stat membru riveran. Ea se adresează autorităţilor publice locale, regionale şi centrale, societăţii civile, ONG-urilor şi mediului de afaceri, a căror participare la procesul de consultare publică este încurajată. Beneficiarii finali ai strategiei sunt toţi cetăţenii regiunii.
România este co-iniţiator al SUERD, alături de Austria şi contribuie la implementarea Strategiei Dunării, alături de toate celelalte state riverane, pe baza unor poziţii naţionale, analize, dezbateri şi propuneri definite în cadrul Forumului naţional, Comitetului director ministerial, Consiliului Consultativ, Grupului de lucru inter-ministerial create în acest scop. Ministerul Afacerilor Externe asigură coordonarea la nivel naţional în domeniu, iar în acest sens a fost creat Biroul Strategiei Dunării.
Videanu, atac la Guvern: Au ajuns prizonieri ai sistemului.
Fostul prim-vicepreşedinte PDL, Adriean Videanu, îşi critică colegii de partid din cauza măsurilor economice pe care le iau în Guvern.
„Viteza de rotaţie a banilor a scăzut foarte mult, statul plăteşte foarte greu şi toate aceste arierate se pot transforma în arierate bugetare. Eu mi-aş plăti oamenii, după aia furnizorii şi după aia mă mai gândesc. S-ar putea să sară totul în aer din cauza acestui blocaj financiar. Eu salut decizia BNR de a reduce dobânda de politică monetară. Mie 6 mi se pare foarte mare. Guvernul a făcut foarte bine în ceea ce înseamnă prudenţa, dar cred că ar trebui să iasă cu mult mai mult curaj cu deciziile de susţinere a economiei. Foarte puţini se mai uită prin programul de guvernare în momentul în care ajung în minister… Au ajuns prizonieri ai sistemului. Cred că această perioadă de criză devoalează acest comportament şi poate e un moment când trebuie schimbat acest mecanism”, a declarat Adriean Videanu într-o emisiune la Realitatea TV.
Stolojan: România se află într-o situaţie mult mai rea decât Grecia, să nu mai plângem de mila grecilor.
Europarlamentarul PDL Theodor Stolojan declară, într-un interviu acordat Ziare.com, că cele mai mari riscuri cu care se confruntă România în prezent sunt altele decât cele despre care se vorbeşte frecvent. În opinia sa, datoria externă de 97 de miliarde de euro este un risc enorm pentru România, pe locul doi ca importanţă fiind situaţia sistemului bancar.
Cât despre situaţia din Grecia, Stolojan crede că nu este atât de gravă, cel puţin în raport cu România.
Întrebat cum a ajuns Grecia în situaţia actuală, Stolojan a declarat:
„Mai întâi, noi ne tot jelim să nu ajungem ca Grecia, iar eu vă spun următorul lucru: Grecia este o ţară dezvoltată din punct de vedere economic, anul trecut a avut un PIB de 27.000 de dolari pe cap de locuitor, România a avut 8.000 de dolari. Nu or să mai aibă 27.000, o să scadă la 25.000 sau la 24.000 şi Grecia tot o să fie de trei ori mai în faţă decât România, din punct de vedere economic. Speranţa de viaţă la naştere în Grecia este de 80 de ani, iar în România este de 74 de ani. Deci să nu confundăm locul unde se află Grecia”.
Stolojan remarcă de asemenea lipsa de măsuri în combaterea evaziunii fiscale.
„Să nu uităm că foarte mulţi greci sunt foarte bogaţi în lume astăzi. Sigur, ca şi în România, ei nu îşi ţin activele cele mai importante în Grecia, le ţin în afară, în aşa-numitele paradisuri fiscale, în fel şi fel de insuliţe. Şi România şi Grecia sunt la ora actuală sunt lipsite de o serie de venituri care ar rezulta din impozitarea acestor câştiguri”, a mai spus europarlamentarul PDL.
Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, începe duminică o vizită de trei zile în Rusia pentru a se întâlni cu reprezentanţi ai Ministerului rus de Finanţe şi ai Băncii Rusiei, informează RIA Novosti.
Rusia, ca şi celelalte state din BRICS (grupul statelor cu o creştere puternică format din Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud), insistă asupra punerii în aplicare a unei reforme a guvernanţei FMI care să ducă la transferarea unei părţi din contribuţiile economiilor dezvoltate către ţările emergente.
Christine Lagarde susţine această idee, declarând că FMI are deocamdată suficiente resurse financiare pentru a satisface nevoile actuale, dar că pe viitor ar putea apărea unele probleme.
Creat în 1945, FMI are în componenţa sa 187 de state, Rusia fiind membră a acestei instituţii financiare din 1992.
Grecia: Consiliul de Miniştri se întruneşte de urgenţă duminică după-amiază.
Premierul grec, Georgios Papandreou, a convocat o reuniune de urgenţă a Consiliului de Miniştri pentru duminică după-amiază, după întrevederea pe care liderul principalului partid grec de opoziţie Antonis Samaras o va avea cu preşedintele Karolos Papoulias, informează EFE, citată de Agerpres.
Potrivit Biroului de presă al şefului guvernului elen, reuniunea cabinetului elen este prevăzută pentru ora 16.00 GMT.
La acea oră, se speră să fie deja cunoscut rezultatul întrevederii Papoulias-Samaras, lider al partidului conservator Noua Democraţie (ND), convocat de preşedinte pentru duminică, ora 11.00 GMT.
Şeful statului l-a convocat pe liderul conservator pentru a examina posibilitatea formării unui guvern de uniune naţională, cu participarea tuturor forţelor politice, care să aplice măsurile recent convenite la Bruxelles cu privire la salvarea financiară a Greciei.
Antonis Samaras a insistat sâmbătă asupra desfăşurării de alegeri anticipate în luna decembrie.
„Nu sunt legat de scaunul puterii”, a declarat la rândul său premierul Papandreou, care a obţinut recent votul de încredere al parlamentului.
Comisia Europeană consideră că „opţiunea ideală” pentru Grecia ar fi un guvern de uniune naţională, rezultat al negocierilor începute de premierul Georgios Papandreou, a declarat sâmbătă, pentru EFE, Patrizio Fiorilli, purtător de cuvânt al executivului comunitar.
„Preşedintele (Comisiei Europene, José Manuel Durao Barroso) consideră că opţiunea ideală este un guvern de uniune care să fie capabil să aplice cât mai repede măsurile adoptate la summitul din 26 octombrie”, a spus Fiorilli.
Duminică, în județul Constanța
Primul referendum local pentru harta României.
Cetățenii cu drept de vot din județul Constanța sunt așteptați duminică 6 noiembrie, între orele 08 – 20 la secțiile de votare pentru a se pronunța dacă sunt de acord sau nu, cu desființarea județului. Este primul referendum local care se organizează în România, ca urmare a intenției guvernanților și a lui Traian Băsescu de a modifica granițele administrative-teritoriale ale județelor.
De ce refendum local?
Președintele Traian Băsescu, PDL și UNPR intenționează să modifice harta țării, prin constituirea unor unități administrative mamut, dar care ar urma să fie numite tot județe. Această operațiune ar urma să se realizeze prin desființarea județelor actuale și trasarea unei noi hărți a României. Noile entități administrative, deși ar avea suprafața (chiar mai mare) decât a regiunilor din perioada stalinistă a României, nu pot fi denumite regiuni din cauză că în această situație trebuie modificată Constituția.
Chiar dacă joi 3 noiembrie, Traian Băsescu a ordonat celor din PDL să rezolve până la sfârșitul anului noua hartă a țării, inclusiv prin controversata și foarte puțin democrtatica procedură a angajării răspunderii guvernului, legislația actuală NU permite vreo modificare teritorială internă, fără consultarea comunităților locale. Legea nr.3/2000 (Legea „referendumului”), prevede la art.13, alin.3 următoarele: „Proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, oraşelor şi judeţelor se înaintează Parlamentului spre adoptare numai după consultarea prealabilă a cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective, prin referendum. În acest caz organizarea referendumului este obligatorie”.
Rezultă de aici, că în situația în care oficial, guvernanții intenționează să aducă modificări teritoriului prin desființarea județelor actuale și înființarea altora mamut, în toate județele din România trebuie să se organizeze referendumuri locale. În județele în care PDL deține controlul în Consiliul Județean, nu s-a ținut cont de prevederile Legii 3/2000. În județele în care PSD și PNL sunt puternice, au demarat acțiunile de organizare a referendumurilor, dar în toate cazurile, prefecții PDL au atacat în justiție intenția de a organiza referendumuri. În unele județe justiția a dat dreptate celor care au propus organizarea de referendumuri locale, iar județul Constanța este primul în care se și organizează.
Disperare maximă la PDL Constanța și o manipulare de zile mari
Pe măsură ce se apropie ora deschiderii urnelor, crește gradul de disperare al liderilor PDL din județ și al prefectului Claudiu-Iorga Palaz. În cadrul unei conferințe de presă, prefectul l-a acuzat pe președintele Consiliului Județean, Nicușor Constantinescu (PSD) că a încălcat legea referendumului. Una dintre principalele acuzații s-a dovedit că este o manipulare de zile mari. „Orice schimbare privind numerotarea secțiilor se face de către prefect, prin ordin, care comunică acest lucru către Autoritatea Electorală Permanentă. Înainte au fost 587 de secţii, iar la acest referendum sunt 515″, a afirmat prefectul. Palaz a uitat însî să facă o precizare : la alegerile prezidențiale și la referendumul din 2009, au fost organizate 72 de secții de vot speciale, în care să voteze cetățenii din alte județe aflați în tranzit în Constanța. Cum la referendumul local, nu există secții speciale ci sunt utilizate cele de la alegerile locale, acuzația prefectului nu are obiect, pentru că scăzând 72 de secții din 587, rămân 515. În paralel, liderii de organizații comunale și orășenești ai PDL, bat județul în lung și în lat și îndeamnă cetățenii să nu iasă la vot. Mai mult, aceiași lideri urlă pe canalele media favorabile că votul va fi fraudat.
Delir PDL-ist împotriva magistraților
Tot prefectul a mai anunțat că va face plângeri penale împotriva lui Nicușor Constantinescu și, culmea, împotriva presedintelui Biroului Electoral de Circumscriptie Judetean, magistratul Claudia Ionela Bojin. Prefectul Cladiu-Iorga Palaz susține că toțI membri din Biroul Electoral de Circuscripție girează ilegalități. Mai lipsește ca prefectul să acuze și judecătorii Tribunalului Constanța, care au decis că organizarea referendumului este legală și, drept urmare a respins contestația prefecturii. Amenințări cu justiția au proferat – în ce calitate oare? – și unii lideri PDL locali.
Replica Consiliului Județean
La acuzațiile prefectului, biroul de presă al Consiliului Județean Constanța a dat următoarea replică : ” Prefectul este cel care a încălcat LEGEA deoarece:
Nu a informat Departamentul pentru Administrație Publică Locală din cadrul M.A.I. în termen de 24 de ore de la primirea hotărârii Consiliului Județean prin care se stabilește organizarea referendumului județean.
Nu a comunicat în termen de 48 de ore de la stabilirea datei Referendumului lista cu alți juriști decât judecători și procurori din care să fie desemnați prin tragere la sorți președintii secțiilor de votare.
Nu a vegheat la respectarea termenelor pentru realizarea activităților prevăzute în Legea referendumului
Nu a răspuns cererilor de indeplinire a obligațiilor formulate de catre Biroul Electoral de Circumscripție Județeană Constanța”.
Cine și unde votează
Au drept de vot toți cetățenii județului Constanța de la vârsta de 18 ani în sus ;
Au drept de vot și cetățenii care împlinesc 18 ani duminică 6 noiembrie :
Cetățenii cu drept de vot din județul Constanța pot vota și în alte secții de votare decât cele la care sunt arondați ; practic se poate vota în oricare secție de votare de pe raza județului, în această situație pe lista electorală suplimentară;
Votanții trebuie să prezinte în secțiile de votare actul de identitate, buletin sau carte de identitate
Pentru ca referendumul să fie valid, este necesară prezența la urne a 50% plus 1 din numărul cetățenilor cu drept de vot din județ.
Pentru ca rezultatul votului să fie valabil, sunt necesare 50% plus 1 vot din numărul legal de participanți la scrutin.
Nici cititorii portocalii nu doresc desființarea județului
Chiar într-o publicație controlată de UNPR (partid aflat la Constanța – conform unor surse liberale – în slujba PDL), Ziua de Constanța, cititorii fideli s-au pronunțat împotriva desființării județului.
Chinese
French
German
Italian
Japanese
Korean
Russian
Spanish
Octavpelin's Weblog 
Comentarii recente