Arhiva | 12:22 pm

RTV:BOC AUDIAT IN DOSARUL VANTU A SUSTINUT CA OMUL DE AFACERI A STAT IN SPATELE SUSPENDARII LUI BASESCU IN 2007!

22 nov.

Boc, audiat la tribunal în dosarul lui SOV: Vîntu a susţinut suspendarea lui Băsescu, în 2007

Premierul Emil Boc a venit, marţi, la Tribunalul Bucureşti, în dosarul în care Sorin Ovidiu Vîntu îi cere daune de un milion de euro pentru acuzaţiile legate de cazul FNI şi de o implicare într-o lovitură de stat.
Vîntu îi cere lui Emil Boc daune de un milion de euro pentru acuzaţiile legate de cazul FNI.

În faţa judecătorilor, Emil Boc a declarat că este notorietate faptul că omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu a susţinut prin toate mijloacele posibile suspendarea din funcţie a lui Traian Băsescu în anul 2007. Informaţiile apar în stenograme şi în alte dosare, a spus Boc.

Sorin Ovidiu Vîntu a declarat, marţi, că acuzaţiile lui Emil Boc că ar fi încercat să organizeze o lovitură de stat sunt extrem de periculoase, dar că ar putea renunţa la daunele de un milion de euro dacă premierul recunoaşte că afirmaţiile făcute sunt „o figură de stil”, potrivit Mediafax.

„Mi s-a pus în sarcină că aş fi organizat sau încercat să organizez o lovitură de stat. Este extrem de periculoasă, care se poate încadra în alte categorii infracţionale decât cele care mi s-au pus în sarcină”, a afirmat Sorin Ovidiu Vîntu.

Potrivit Mediafax, dosarul în care Emil Boc a fost chemat în judecată de Sorin Ovidiu Vîntu a fost înregistrat în 15 octombrie 2010. În 2011, toate cele trei termene de judecată au fost amânate.

În acest dosar, Vîntu îi cere lui Emil Boc daune de un milion de euro pentru acuzaţiile aduse cu privire la cazul FNI şi de o eventuală implicare într-o lovitură de stat, scria Victor Ciutacu pe blogul său în octombrie 2010.

Tot în 15 octombrie 2010, Sorin Ovidiu Vîntu a acţionat-o în instanţă şi pe Elena Udrea, tot într-un dosar care are ca obiect răspunderea civilă delictuală, daunele solicitate fiind tot de un milion de euro. În 2011, toate cele trei termene de judecată au fost amânate, dezbaterile urmând să fie reluate în 28 noiembrie.

Sorin Ovidiu Vîntu l-a dat în judecată şi pe Traian Băsescu, acţiunea fiind înregistrată la Tribunalul Bucureşti în august 2009. La termenul anterior, din 18 noiembruie, instanţa a stabilit amânarea cauzei până la 17 februarie 2012. Şi în acest dosar, cuantumul daunelor solicitate este de un milion de euro.

EMIL BOC LA TRIBUNALUL BUCURESTI IN CALITATE DE PARAT IN PROCES CU SOV-CARE II CERE YN MILION DE EURO DAUNE!

22 nov.

Emil Boc, la Tribunalul Bucureşti.

Premierul Emil Boc se află la această oră la Tribunalul Bucureşti, unde participă la un termen într-un proces cu Sorin Ovidiu Vîntu. Omul de afaceri îi cere daune de un milion de euro pentru acuzaţiile legate de cazul FNI.

Dosarul în care Emil Boc este implicat a fost înregistrat în 15 octombrie 2010. În 2011, toate cele trei termene de judecată au fost amânate.

SERVICIILE SECRETE SI CINE ESTE AUREL TEODORESCU(AFACEREA TRUTULESCU)?

22 nov.

Unde a mai ajuns coada serviciilor secrete?
Cine este Aurel Teodorescu, soţul Danielei Andreescu, madama fără rude de la RA-APPS.

Afacerile cu iz dubios desfăşurate de Aurel Teodorescu, soţul secretarului general al Guvernului, Daniela Andreescu, nu sunt simple întâmplări, având în vedere trecutul tumultuos al acestui domn. Încă de anul trecut, istoricul Marius Oprea şi jurnalistul Ovidiu Ohanesian au făcut dezvăluiri importante despre soţul Danielei Andreescu, mâna dreaptă a familiei Cocoş-Udrea.

În ultima sa carte, Ohanesian vorbeşte despre implicarea lui Aurel Teodorescu în uriaşul scandal de corupţie Ţigareta II. Jurnalistul explică implicarea soţului Danielei Andreescu în Ţigareta II prin posibila apartenenţă a acestuia la unul din serviciile secrete româneşti. Teodorescu ar fi fost ofiţer sub acoperire al unui serviciu de informaţii românesc, plantat în Direcţia Generală a Vămilor (DGV), spune Ovidiu Ohanesian.

Iată ce scrie Ohanesian despre Aurel Teodorescu: ” (…) Numele Shimon Naor apare şi în procesul «Ţigareta II», desfăşurat la Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti. În acest dosar există o declaraţie a colonelului SPP Gheorghe Truţulescu, trecută în mod inexplicabil sub tăcere de presa centrală. Truţulescu afirma acolo că «vămuirea pentru avionul IL-76 a fost rezolvată de un anume Teodorescu». Şi tot Truţulescu spunea mai departe că A. Teodorescu ar fi fost ofiţer sub acoperire al unui serviciu de informaţii româneşti, plantat în Direcţia Generală a Vămilor (DGV), pe care îl cunoaşte dinainte de 1989, când lucra în «contrainformaţii». Motiv pentru care avocaţii celorlalţi inculpaţi au cerut audierea lui A. Teodorescu în calitate de martor. Unul din argumentele invocate de aceştia fiind că securistul Teodorescu ar fi răspuns personal şi de efectuarea formalităţilor vamale din data de 09.07.1997pentru cursa ITT nr. 7707 a companiei Intertrans Air din Bulgaria, făcută cu avionul AN-12 înmatriculat LZ-ITA. Avionul, fiind declarat transport special al Serviciului de Informaţii Externe, a primit număr de programare militară tip transport special-cargo şi a fost parcat pe platforma militară a Bazei Aeriene Otopeni. În acte, marfa încărcată apărea drept: filtre de apă, corturi, paturi şi aparatură destinată ambasadei României din Japonia. În realitate, fiind vorba de arme româneşti pentru rebelii Unita din Angola, intermediate de israelieni prin faimosul contrabandist Shimon Naor, cu colaborarea SIE, la fel ca şi în «Ţigareta II». Vedeţi cum se leagă lucrurile? La vremea aceea, speriat, A. Teodorescu a făcut câteva vizite fostului director al Aeroportului Otopeni Gabriel Tara, sugerându-i să secretizeze anumite documente compromiţătoare. Când a fost obligat să depună mărturie în faţa instanţei, Teodorescu n-a vrut să spună absolut nimic despre afacerile SIE cu armament, iar Truţulescu a fost forţat să-şi retragă declaraţia.

Despre A. Teodorescu, istoricul Marius Oprea spunea că în perioada mai-iunie 1998 că «îşi luase tainul de la SIE de pe urma aranjamentului din Vamă a avionului IL-76»,ar fi solicitat firmei imobiliare «ACTIV CONSULTING» oferte pentru cumpărarea a două vile centrale în valoare de 150.000, respectiv 120.000 dolari, a două terenuri în zona Cernica (5000 m.p.) şi Băneasa (500 m.p.), «în vederea ridicării unor construcţii». Mai târziu, Teodorescu devenind proprietarul unor vile şi apartamente cu suprafeţe însumate de peste 800 de metri pătraţi. Profitabil traficul internaţional cu armament, nu-i aşa? Şi ilegal în acelaşi timp”, scrie Ovidiu Ohanesian în ultima sa carte.

De altfel, istoricul Marius Oprea a expus pe larg trecutul soţului secretarului general al Guvernului în numărul din 4 iunie 2010 al publicaţiei „Observator Cultural”.

„Aurel s-a născut la 28 august 1950, în Bucureşti. A terminat studiile primare la Şcoala Generală 131, în 1965. Nu a fost tocmai un elev model. În 1969 avea meseria de sudor, dar s-a înscris la seral, la Liceul «D. Bolintineanu» şi-a terminat cursurile în 1973. În perioada 1975-1978 a urmat alte cursuri, mai speciale – cursurile Şcolii militare de ofiţeri activi a Ministerului de Interne de la Băneasa, şi a devenit ofiţer în cadrul Departamentului Securităţii Statului. În 1978, după absolvirea şcolii de la Băneasa, a fost repartizat ca ofiţer de informaţii în Departamentul Securităţii Statului la Direcţia a III-a contraspionaj, unde a lucrat pînă în 20 august 1990, cînd a fost trecut în rezervă la cerere. Nu îi cunoaştem faptele de arme. Dar ştim că Direcţia a III-a (UM 0625) avea atribuţii legate de supravegherea informativă a reprezentanţelor diplomatice acreditate în România, a diverselor organisme internaţionale, a centrelor culturale, a reprezentantelor economice, de cult, a firmelor comerciale, a băncilor şi a cadrelor de informaţii străine aflate în Romania, a tuturor cetăţenilor români «suspectaţi de a desfăşura activităţi sub controlul acestora». La şcoala de la Băneasa s-a împrietenit cu Doru. Aurel este şi naşul de cununie al lui Doru. După 20 august 1990, Aurelşi-a folosit «expertiza» pentru a face avere. Invocînd în permanenţă trecutul său de căpitan de Securitate, a obţinut funcţii după funcţii. Treptat, Aurel a dobîndit o avere considerabilă, imposibil de justificat prin veniturile sale, declarate oficial. Aurel Teodorescu deţine mai multe apartamente, personal sau cumpărate pe numele altor membri ai familiei, precum şi şapte autoturisme (Mercedes, Volkswagen, Opel etc.).

După septembrie 1991, securistul Aurel a devenit comisar principal I-A la Garda Financiară. Din 1 aprilie 1995 pînă în noiembrie 1996, Aurel a fost şeful Departamentului Economic din Primaria Municipiului Bucureşti, unde fostul coleg de Băneasa, Doru, şi fin al său de cununie, era consilier local al partidului de guvernămînt de atunci. Din noiembrie 1996 pînă în februarie 1997, Aurel ocupă postul de inspector de stat, şef al Corpului de control şomaj din cadrul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, propulsat de pasiunea fulgerătoare pe care mai tînăra Daniela, secretară de stat în Minister, o face pentru misteriosul «vînător de spioni». În luna februarie 1997, Aurel ajunge director al Direcţiei de Supraveghere şi Control Vamal din cadrul Direcţiei Generale a Vămilor. Conform Registrului Comerţului, Aurel Teodorescu se numără printre acţionarii unei firme numite Agenţia Particularăde Securitate, ca şi al altor firme private, aşa cum reiese dintr-o notă din 1997, transmisă Consiliului Naţional de Acţiune Împotriva Corupţiei şi a Crimei Organizate. În conformitate cu aceeaşi notă, Aurel Teodorescu a facilitat operaţiuni de contrabandă derulate de către Ion Chiriţă, mare maestru al operaţiunilor «Ţigareta», şi de reţeaua fraţilor Mohamad şi Hayssam Omar. În raportul din 2000 al Consiliului Naţional de Combatere a Corupţiei şi Crimei Organizate, s-a consemnat că aceştia «au cooperat în activităţile ilegale cu Aurel Teodorescu, fost director-adjunct la Direcţia de supraveghere şi control financiar din Direcţia Generală a Vămilor. Activităţile ilegale se refereau la returnarea către importatori, în mod ilegal, a unor sume (TVA şi alte taxe) încasate iniţial la vămuire». Potrivit aceluiaşi raport, mecanismul folosit era următorul: «importatorul prezenta actele mărfii, de obicei subevaluată şi, după plata taxelor, scotea marfa din vamă; importatorul obţinea ilegal de la Administraţia Financiară dispoziţii de scutiri de taxe; întors în vamă, importatorul obţinea returnarea sumelor plătite ca taxe».

Aurel nu a păţit mai nimic. Ba dimpotrivă. Cu sprijinul Danielei, a ajuns director al Oficiului pentru Migraţia Forţei de Muncă (OMFM), post asimilat rangului de secretat de stat, în 2005. Pînă atunci, a fost doar adjunct, la acelaşi oficiu, în subordinea aceleiaşi Daniela. Ca director, a luat unele decizii discutabile. Muncitorii români selectaţi la Oficiul pentru Migraţii trebuiau să-şi facă analizele medicale la un SRL, printre acţionarii căruia figurau Dorin Cocoş şi Elena Udrea. Un control complet costa 2.400.000 de lei.

Nu sînt poveşti. În urma unui raport pe care l-am înaintat prim-ministrului Tăriceanu, Aurel, pe numele său complet Aurel Teodorescu, a fost destituit. Nici o problemă, a fost «reactivat» de Guvernul Boc, unde pînă de curînd era şeful Oficiului pentru Imigrări. Cu sprijinul aceleiaşi Daniela. Daniela Andreescu a devenit între timp nu doar soţia lui Aurel, ci şi secretar general al Guvernului României. Domnia sa a fost chiar şefa mea, pentru că SGG-ul coordona activitatea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului. Am greşit cînd am considerat că Vladimir Tismăneanu a curmat activitatea de investigare a crimelor comunismului. Tismăneanu nu a făcut decît să pună în practică ceea ce a decis mai vechiul meu prieten, căpitanul de securitate, Aurel: să stopeze investigarea crimelor Securităţii.

Singura veste pe care am mai auzit-o e că s-au răcit relaţiile între naş şi fin, între Aurel şi Doru. Doru, fostul coleg de la Băneasa al lui Aurel, este Doru Giugula, marele artizan al multora dintre învîrtelile de la Primăria Municipiului Bucureşti. Şi, cînd mai spun cîteodată că filierele Securităţii controlează politica şi afacerile României, mi se spune că exagerez…”, încheie Marius Oprea povestea trecutului lui Aurel Teodorescu, soţul Danielei Andreescu, secretarul general al Guvernului şi omul de casă al familei Udrea-Cocoş.

REALITATEA TV:VICTOR PONTA IL DA IN JUDECATA PE SORIN B.LEJNAR,SEFUL ANAF!

22 nov.

Victor Ponta a declarat, marţi, că-l va da în judecată pe Sorin Bejnar pentru acuzaţiile pe care şeful ANAF i le-a adus luni seară, potrivit cărora persoane ca Sorin Ovidiu Vântu şi Dorinel Umbrărescu l-ar fi sponsorizat pe şeful PSD pentru a participa la cursele de maşini.

„Dacă ieri am anunţat că începem suspendarea domnului Băsescu (…), aţi început deja să auziţi despre mine şi despre Crin Antonescu toate relele din lume. Blejnar este şeful mafiei personale a lui Băsescu, vine evident la televiziunea lu Băsescu, la TVR, şi mă acuză de nişte prostii. A zis că nu vă arată hârtiile decât dacă-l dau în judecată, îl dau în judecată ca să vă arate şi dvs hârtiile pe baza cărora mă acuză”, a susţinut Victor Ponta, întrebat ce părere are de afirmaţiile lui Blejnar.

„Domnul Ponta, atât direct, cât şi indirect, a beneficiat de sponsorizarea activităţii sau hobby-ului pe care dumnealui îl are referitor la pilotaj. Şi-a luat aşa de vreo 10 miliarde de lei vechi, vreo 300 de mii de dolari, în trei ani de zile a beneficiat de maşini plătite de la domnul Robert Negoiţă, de la domnul Umbrărescu, iacă de la domnul Vîntu, că tot e aicea, şi asta o spun în premieră. Am dovezi că firma, aşa-zisul club de raliuri al domnului Ponta, care nu e o asociaţie, nu e o fundaţie, este un SRL din Cluj (…) al pilotului (…) a făcut nişte prestări de servicii fictive către domnul Vîntu de exemplu, către şi către unde e domnul Nistorescu, şi din 2007 până în 2009 şi-a luat în fiecare lună bani de acolo. Am facturi, am dovezi”, a declarat luni la TVR 1 Blejnar, potrivit realitatea.net.

Potrivit şefului ANAF, pilotul lui Victor Ponta, Edwin Keleti, printr-o firmă a sa, avea contract cu „Academia Caţavencu” să facă prima pagina a publicaţiei. La fel şi pentru „Cotidianul” condus de Cornel Nistorescu. „Sunt nişte lucruri care nu s-au prestat (…) că atunci când ne-am dus în control încrucişat să verificăm, am constatat că nu au fost făcute. Sumele respective au fost folosite pentru a finanţa hobby-ul personal al domnului Ponta şi al domnului Keleti de a se plimba cu maşinile la circuitul de curse al României în perioada de 2008-2009-2010”, a arătat preşedintele ANAF, la TVR.

Nolwenn Leroy, Brest (Plus de Vie)

22 nov.

Brest(Plus de Vie)

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Nolwenn Leroy : Tri martolod sur RTL

22 nov.

Tri Martolod!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Katy Perry – Teenage Dream [HD] – Live Performance @ Le Grand Journal

22 nov.

Teenage Dream!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Katy Perry – The One That Got Away – American Music Awards 2011 (AMA’S 2011)

22 nov.

The One That Got Away!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Rihanna ft. JayZ – Umbrella – Official Video – HD

22 nov.

Umbrella!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

ADMINISTRATIA PREZIDENTIALA:CANCELARUL BASESCU FACE O „VIZITA DE LUCRU”IN QATAR!

22 nov.

Traian Băsescu, în vizită de lucru în Qatar.

Preşedintele Traian Băsescu va efectua marţi o vizită de lucru în Qatar, a anunţat Departamentul de Comunicare Publică al Administraţiei Prezidenţiale.

Potrivit sursei citate, vizita are loc la invitaţia şeicului Hamad Bin Khalifa Al Thani, emirul Statului Qatar.

COTIDIANUL EL PAIS,PRIN ARTICOLUL LUI SANCHEZ COSTA II DESFIINTEAZA PE SLUGILE BASISTE MUNGIU&SORIN IONITA:IN ROMANIA CORUPTIA FACE RAVAGII!

22 nov.

El Pais face praf România din cauza corupţiei din vămi
Servii regimului Băsescu, în presa spaniolă: Nu există contrabandă la frontiere.

„Viaţa în afara Schengen. Contrabanda şi corupţia împiedică România să acceadă la spaţiul fără frontiere” este titlul unui articol devastator pentru imaginea actualei puteri de la Bucureşti. Materialul semnat de Raul Sanchez Costa a apărut duminică în cotidianul spaniol „El Pais”.

Jurnalistul spaniol îşi începe articolul cu descrierea stării de fapt din vămile din estul României. „Operaţiunile de contrabandă sunt comune în această frontieră, de est, a UE. Eforturile depuse de autorităţile din România şi Bulgaria de a-şi blinda aceste graniţe exterioare UE, pentru a putea adera la spaţiul Schengen, s-au dovedit a fi zadarnice în cele din urmă.

Numai într-o singură zi înainte de interceptarea altor 500 de baxuri cu ţigări de contrabandă, forţele speciale române au confiscat mai mult de 200.000 de pachete chiar de la poliţiştii de frontieră, au arestat doi contrabandişti şi alte persoane din Botoşani, implicate în contrabanda cu ţigări. Mulţi din acei oameni care în realitate ar trebui să se ocupe cu combaterea corupţiei şi a contranbandei din vămi de fapt fac profit din contrabandă, iar stilul lor de viaţă se reflectă în averea lor, vile de lux şi SUV-uri mari şi scumpe”, descrie Sanchez anarhia din vămile româneşti.

Fireşte că unul dintreservii regimului Băsescu nu a ratat prilejul să strecoare o şopârlă şi în acest articol scris în termeni duri la adresa autorităţilor române. Propagandistul pedelist Sorin Ioniţă, director SAR şi pupil al Alinei Mungiu Pippidi, şi-a dat şi el cu părerea în articolul din „El Pais”, încercând să minimizeze corupţia şi contrabanda de la frontierele noastre. „Am rezolvat problema în termeni de echipament tehnologic de trecere a frontierei”, a declarat directorul Societăţii Academice Române, Sorin Ioniţă. Acesta mai afirmă că „graniţa română cu Republica este bine securizată, întrucât poliţia patrulează râul Prut cu bărci cu motor pentru a opri orice infractor”. Acesta recunoaşte totuşi că „există unele dificultăţi în sistemul de date pentru a identifica persoanele care fac parte din reţele de mică contrabandă”.

Cu toate eforturile lui Ioniţă de a ascunde putreziciunea din vămi, patronată de la cel mai înal nivel al puterii politice, „El Pais” continuă rechizitoriul dur la adresa României cu descrierea operaţiunilor din primăvară, atunci când au fost arestaţi 250 de poliţişti de frontieră şi alţi importanţi responsabili din autorităţile vamale române. Asta în ciuda faptului că „România şi Bulgaria au investit peste 1.000 de milioane de euro în echipe de high-tech de supraveghere la vămile exterioare UE. Insuficient pentru Uniunea Europeană, care nu s-a lăsat convinsă să accepte cererile de Bucureşti şi Sofia pentru a adera la Schengen”, se arată în articolul din „El Pais”.

Şi din nou în acest punct al materialul din celebrul cotidian spaniol apare propagandistul Sorin Ioniţă, care, întocmai precum stăpânii săi de la Cotroceni şi Victoria, aruncă vina eşecului Schengen în spinarea crizei economice şi a ascensiunii la putere în UE a partidelor de extremă dreaptă, cărora, vezi Doamne, li s-ar fi pus pata fără motiv pe români şi pe bulgari. „Din cauza crizei economice globale şi a ascensiunii vizibile la putere în guvernele ţărilor care decid accederea la Schengen, Bulgaria şi România nu pot în spaţiul Schengen”, opinează Ioniţă în articolul scris de Raul Sanchez Costa.

Autorul articolului contrapune punctului de vedere exprimat de Sorin Ioniţă poziţia oficială a ambasadorului Finlandei la Bucureşti: „Dorim să ne asigurăm nu mai există nici un risc de luare de mită în vămile externe UE, şi după cum, din păcate, încă se poate vedea, lipsă de bună conduită în administraţiile vamale româneşti”, a justificat pentru „El Pais” ambasadorul Finlandei la Bucureşti, Ulla Vaisto, refuzul ţării sale de a vota pentru admiterea României în spaţiul Schengen.

În articolul din „El Pais” s-a vorbit şi despre statisticile mai puţin cunoscute de noi, care arată negru pe alb că unul din patru poliţişti de frontieră români a fost acuzaţi de corupţie.

„Aceste grupuri mafiote”, se arată în continuare în materialul din „El Pais”, „preferă să investească o sumă imensă de bani pentru a mitui poliţia de frontieră şi alte autorităţi (locale şi chiar naţionale) pentru a facilita activitatea lor de contrabandă, ceea ce reprezintă o medie de 5.000 de euro pe zi pentru trecerea fiecărui punct de frontieră”.

În sprijinul acestei afirmaţii a venit şi mărturia din „El Pais” a lui Vasile Lincu, unul dintre liderii celor două sindicate de poliţie şi vamă ProLex, care a arătat că există o schemă piramidală pentru a colecta mita, ca un joc de şah în România. „Pot fi sacrificaţi pioni şi, uneori, cai (lucrători vamali cu mai puţină influenţă şi putere de decizie), dar niciodată regine (politicienii şi guvernanţi care utilizează bani murdari pentru a finanţa partidele lor)”, a explicat Lincu în articolul lui Raul Sanchez Costa.

Cu chiu, cu vai, la finalul materialului din „El Pais”, Sorin Ioniţă admite, printre dinţi, că „totuşi marele business murdar în România se face în portul Constanţa”. După care se repliază brusc după cum bate vântul de la Cotroceni, afirmând că „problema contrabandei de la vămile româneşti nu se va rezolva dacă suntem ţinuţi în continuare în afara Schengen”.

„El Pais” dă la sfârşit, o lovitură grea şi DNA, instituţie atât de dragă lui Traian Băsescu. „Cu toate acele operaţiuni de arestări din vămi, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a trimis în judecată în luna august doar 28 de persoane din serviciile de poliţie, vamă şi câţiva actori politici fără prea mare însemnătate, pentru luare de mită şi contrabandă. În timpul asta, în UE, continuă să circule ţigări de contrabandă de la graniţele de est externe Uniunii, în valoare de circa 1.500 de milioane de euro pe an”.

MEDIAFAX: CANCELARUL BASESCU IL CHEAMA LA RAPORT PE GUVERNATORUL BNR ISARESCU LA COTROCENI!

22 nov.

Băsescu se întâlneşte cu guvernatorul BNR la Cotroceni.

Preşedintele Traian Băsescu şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, se întâlnesc, marţi dimineaţă, la Palatul Cotroceni.

Potrivit unor surse din Palatul Victoria, premierul Emil Boc nu participă la discuţii, informează Mediafax.

Întâlnirea dintre preşedintele Traian Băsescu şi Mugur Isărescu are loc în contextul în care România a eşuat în încercarea de a se împrumuta în dolari pe piaţa americană, prin programul de emisiuni MTN (Medium Term Notes), iar Guvernul se pregăteşte să aprobe, în această săptămână, proiectul de buget pentru anul viitor.

THE TELEGRAPH:STATUL ROMAN A RAMAS CU DOAR 2,7% DIN FONDUL PROPRIETATEA,RESTUL II REVIE LUI PAUL SINGER!

22 nov.

Puţini români au auzit de firma de investiţii Manchester Securities din New York până de curând când a fost raportată pe Bursa de la Bucureşti drept cel mai mare acţionar al Fondului Proprietatea (FP), cu o deţinere de 6,61% din capital la începutul lunii octombrie.

După o lună o altă raportare prezintă structura acţionariatului FP cu Manchester Securities din nou pe primul loc cu o deţinere mai mare, de 8,65% din capital, semn că firma americană a continuat să cumpere acţiuni FP la un preţ de chilipir. Participaţia valorează în prezent pe bursă peste 120 milioane de euro.

Statul român a mai rămas cu doar 2,74% din FP.

În spatele Manchester Securities se află fondul american de hedging Elliott Associates, care controlează integral firma de investiţii. Fondul poartă numele fondatorului Paul Elliott Singer, care deţine şi funcţiile de CEO şi director de investiţii la Elliott Management Corporation, firma prin care sunt gestionate activele de 17 miliarde de dolari ale celor două fonduri de hedging marca Elliott – Associates şi International.

Fondat în 1977, Elliott Management este unul dintre cele mai longevive fonduri de hedging de pe Wall Stret, cu un randament anual de peste 14% de la înfiinţare până în prezent, peste performanţ a indicelui american Standard & Poor’s 500.

Un imperiu de 17 mld. dolari clădit din datoriile statelor sărace

Paul Elliott Singer, în vârstă de 66 ani, şi-a câştigat o reputaţie de investitor activist cu influenţe în sfera politică, nesfiindu-se să îşi încerce puterile cu guvernele din Congo şi Peru, cu marile corporaţii precum P&G şi Motorola şi implicându-se în campania electorală a lui George W. Bush şi Rudolph Giuliani (fostul primar al New York City).

Absolvent de Harvard, Singer a părăsit banca de investiţii Donaldson, Lufkin & Jenrette pentru a fonda Elliott în 1977 cu 1,3 milioane de dolari de la rude şi prieteni, potrivit cotidianului britanic The Telegraph. Publicaţia americană The New York Times îl numeşte „unul dintre cei mai veneraţi” manageri de fonduri de hedging (fonduri cu capital speculativ – n. red.), livrând un randament anual compus de 14,6% de la înfiinţare. Aceste cifre au fost obţinute printr-o strategie care a făcut din Elliott cel mai eficient fond din categoria celor care profită de activele devalorizate şi de datoriile suverane.

O mostră despre cum şi-a câştigat Singer reputaţ ia de „vultur”: în 1996 Elliott a cumpărat obliga ţiuni de 11 milioane de dolari emise de Peru şi în urma unor lupte purtate în instanţă i-au fost achitaţ i 58 milioane de dolari.

Tot la începutul anilor 2000 el a mai cumpărat şi obligaţiuni de 10 milioane de dolari emise de Republica Congo, a mers în instanţă pentru 400 milioane de dolari, câştigând la final 127 milioane de dolari.

Temutul manager Paul Elliott Singer şi-a pus fondul să traverseze Atlanticul pentru Fondul Proprietatea încă din 2008, când au apărut primele informaţ ii neoficiale cu privire la achiziţiile făcute de americani. Fondul american a intrat în acţionariatul FP când acţiunile se tranzacţionau la un preţ de 0,2 lei/titlu pe piaţa gri şi a continuat să cumpere şi în acest an de pe bursă la un preţ de circa 0,45 lei/titlu, cu 60% mai ieftin decât valoarea activelor nete.

Fondul Proprietatea este unul dintre cele mai ieftine active din regiunea Europei Centrale şi de Est, tranzacţionându- se la un discount de peste 60%, deşi are active în portofoliu extrem de valoroase şi strategice pentru economia românească, cum ar fi acţiuni la producătorii de energie Nuclearelectrica, Hidroelectrica, la producătorul de gaze Romgaz, perle energetice nelistate pe nicio bursă şi astfel inaccesibile investitorilor.

Stilul de acţiune: cumpără ieftin, dezbină şi apoi vinde

„Puţine lucruri stârnesc aşa de multă teamă în inima unei companii listate ca intrarea în acţionariat a unui investitor activist”, spun jurnaliştii de la publicaţia britanică The Telegraph, descriind situaţia în care se află compania britanică de transport National Express la care fondul Elliott este acţionar cu 17% din capital.

Elliott e un investitor activist, care se implică în conducerea companiei la care deţine acţiuni, îşi numeşte proprii oameni în consiliile de administraţie, îşi impune cu pumnul în masă planurile de restructurare sau de eficientizare care de cele mai multe ori coincid cu o despicare a activelor pe bucăţi şi vânzarea acestora sau relocarea lor. De obicei, investitorii activişti îşi aleg ţinta cu atenţie, cu lungi perioade de inactivitate.

În cazul companiei britanice de transport National Express, cu o flotă de 1.600 de autobuze şi printre cei mai mari transportatori din Europa, Elliott a avut nevoie de doi ani ca să ajungă la o participaţie de 17,5% din capital, cumpărând acţiunile de pe bursa londonează.

Strategia Elliott la National Express este de a vinde către un investitor strategic activele cheie, o fuziune sau relocare a activelor pentru a investi în SUA, mai scrie cotidianul The Telegraph.

Astfel că în cazul Fondului Proprietatea, cu active de 2,6 miliarde de euro şi participaţii la perlele energetice ale României, nici administratorii Franklin Templeton şi nici Guvernul nu ar trebui să rămână indiferenţi la faptul că Elliott deţine indirect 8,65% din capitalul fondului.

Mâine, 23 noiembrie, are loc Adunarea Generală a Acţionarilor la Fondul Proprietatea, prilej cu care se vor contura noile sfere de influenţă din acţionariatul fondului.

De la listarea din 25 ianuarie fondurile străine de investiţii aproape că şiau triplat deţinerile la FP, ajungând să deţină cumulat 40% din capital. Miza zilei de 23 noiembrie este ridicată pentru că administratorii Franklin Templeton cer acordul acţionarilor să le fie extinse atribuţiile astfel încât să hotărască singuri în privinţa participaţiilor din portofoliul fondului, în limita a 20% din active. Dacă acţionarii vor fi de acord, Templeton ar putea decide singur tranzacţii de până la 700 mil. euro pe an.

Tot miercuri acţionarii sunt chemaţi să voteze ridicarea restricţiilor de vot. În prezent doar statul român poate vota cu toate acţiunilor, drepturile de vot ale acţionarilor privaţi cu peste 1% din capital fiind limitate. Dacă sunt ridicate restricţiile de vot, atunci se vor putea vedea vulturi survolând Fondul Proprietatea.

BLOOMBERG: ROMANIA IA LOCUL GRECIEI.BANCILE AUSTRIECE VOR LIMITA CREDITAREA REGIMULUI BASESCU!

22 nov.

Vin vremuri grele.
Băncile austriece vor limita creditarea în România.

Preşedintele Traian Băsescu a cerut băncilor europene să îşi menţină expunerea în România. Viena le solicită însă să îşi limiteze creditarea în Estul Europei.

Băncile austriece vor fi nevoite să limiteze creditarea în ţări precum România, Ungaria, Ucraina sau Bulgaria, potrivit regulilor impuse de autorităţile de la Viena, care doresc să menţină actualul rating al ţării, scrie Bloomberg.

Sucursalele Erste, Raiffeisen şi Bank Austria, deţinută de UniCredit, vor acorda împrumuturi în funcţie de nivelul depozitelor din ţările gazdă, a anunţat o declaraţie de Băncii centrale a Asutriei.

Aceste reguli vor limita capacitatea băncilor de a acorda credite pentru a susţine creşterea economică din ţările din Estul Europei. „Este sigur că disponibilitatea creditelor va fi afectată”, a declarat pentru Bloomberg Christian Keller, analist Barclays Capital. Băncile austriece au împrumutat în estul şi centrul Europei în jur de 266 de miliarde de dolari, echivalentul a 70% din PIB-ul Austriei.

Viena se teme acum că va fi nevoită să recapitalizeze băncile care au suferit pierderi în estul Europei. Această situaţie a determinat creşterea costurilor de refinanţare ale Austriei şi au pus în pericol ratingul de credit al ţării.Într-o analiză dată publicităţii ieri, Fitch Ratings a avertizat că agravarea crizei datoriilor din zona euro ar putea obliga băncile din regiune să reducă finanţarea subsidiarelor din Europa emergentă, şi că inversarea fluxului de fonduri va reduce creditarea şi va încetini creşterea economică în multe ţări din regiune.În România, băncile austriece deţin 31,5% din activele sectorului bancar din România, potrivit Fitch, citat de Mediafax.

Băncile occidentale s-au angajat în 2009, prin Iniţiativa Viena, să continue finanţarea subsidiarelor est-europene, din ţări precum România şi Ungaria.Angajamentul băncilor, coordonat de Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), a avut un rol esenţial pentru evitarea colapsului economic în Europa de Est, în 2008 şi 2009.

În cazul României, grupurile-mamă ale principalelor nouă bănci cu capital străin au semnat, în urmă cu aproape doi ani, la Viena, scrisori bilaterale de angajament pentru menţinerea expunerii pe piaţa românească la nivelul din martie 2009 şi a ratei de solvabilitate a sucursalelor la peste 10%.

Acordurile au fost semnate de Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank, Piraeus Bank şi UniCredit, care deţin 70% din piaţa din România.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat la finalul lui octombrie că a insistat ca în strategia privind recapitalizarea băncilor din UE să fie indroduse prevederi prin care filialele acestora care activează în România să fie obligate să-şi menţină expunerea pe piaţa autohtonă.