Q.MAGAZINE:FRANK TEMPLETON-NEMTII DE LA E.ON VOR SA PLECE DIN ROMANIA!

Bombă pe piaţa energetică: Nemţii de la E.ON vor să plece din România.

Administratorul Fondului Proprietatea, Franklin Templeton, a aruncat bomba – o mare companie energetică ar putea părăsi România. Surse din sistem au dezvăluit pentru
Q Magazine că firma în cauză este E.ON, din Germania. Două sunt motivele pentru care nemţii vor să renunţe: problemele din ţara mamă apărute odată cu decizia guvernului de a renunţa la energia nucleară şi din cauza autorităţilor de reglementare din România care nu respectă legile în vigoare şi nu dau dovadă de seriozitate, predictibilitate şi consecvenţă în relaţia cu marii investitori.

Unul dintre cei mai mari investitori germani în România, firma energetică E.ON, care activează în sectorul de distribuţie şi furnizare de energie electrică şi gaze naturale, vrea să se retragă de pe piaţa autohtonă din cauza problemelor cu care se confruntă în ţara de origine ca urmare a deciziei cabinetului Merkel de a închide centralele nucleare şi din cauza nemulţumirilor legate de relaţia cu Autoritatea Naţională de Reglementare din domeniul Energiei (ANRE), au declarat pentru
Q Magazine, surse bine informate din piaţa energetică. „Au mari probleme după închiderea centralelor nucleare din Germania, se gândesc la o reconfigurare a propriei strategii şi sunt foarte nemulţumiţi de cadrul de reglementare de aici. În plus, pot pleca uşor pentru că nu au foarte multe active aici”, au spus sursele citate. Conform lui Frank Hajdinjak, şeful E.ON România, grupul german a investit din 2005, când a venit pe piaţa autohtonă, 1,8 miliarde de lei. Contactaţi de
Q Magazine, oficialii E.ON România nu au confirmat informaţia privind intenţia de a pleca din România. Sursele susţin că E.ON ar putea părăsi şi Ungaria tot din cauza problemelor interne precum şi a relaţiei defectuoase cu autorităţile de la Budapesta care au instituit o suprataxă pe companiile energetice care afectează, în principal, E.ON.

După vizita lui Băsescu a venit potopul

Decizia de retragere din România a fost luată după vizita pe care preşedintele Traian Băsescu a făcut-o acum aproape două săptămâni în Germania, când îi promitea cancelarului Angela Merkel că autorităţile de la Bucureşti vor privatiza mai multe unităţi din energie, precum complexurile energetice din bazinul Olteniei – Turceni, Rovinari, Craiova. Informaţii mai clare au venit însă de la acţionarul minoritar al companiilor E.ON din România, Fondul Proprietatea. Cu prilejul unei teleconferinţe pe care a avut-o pe 16 noiembrie cu investitorii şi analiştii pentru prezentarea rezultatelor pe Fondului pe trimestrul al treilea, şeful Franklin Templeton România, Greg Konieczny, administratorul FP, a anunţat că până la finele acestui an caută o bancă de investiţii pentru a-l asista la o posibilă tranzacţie cu nume greu de pe piaţa autohtonă energetică, o firmă care activează în sectorul de distribuţie de energie şi gaze naturale, care a investit sute de milioane de euro… „Am spus la un moment dat că vrem să facem un exit din distribuitorii de gaz şi energie şi am fost în discuţii cu acţionarii majoritari ai acelor companii, iar acum suntem în faza în care sperăm să alegem până la finele anului banca sau băncile de investiţii care să ne reprezinte. Din păcate, nu avem opţiuni put (care să le dea dreptul de a vinde, n.r.) în niciuna dintre aceste companii, doar statul are în unele dintre ele. Totuşi, avem o anumită putere de influenţă pentru a fi incluşi în tranzacţie când şi dacă se întâmplă. De asemenea, s-ar putea să fie situaţii în care unii dintre big players, companiile străine să iasă din România şi să fim incluşi în acelaşi timp”, a declarat Konieczny.

Perioadă grea pentru grup

Potrivit unei importante firme de brokeraj, managementul E.ON din Germania a început în 2011 să implementeze procesul de restructurare prin reducerea costurilor (numărul de angajaţi a scăzut de cu 7%, adică 5.500 de persoane în primele nouă luni), reorientarea către energia verde şi vânzarea unor divizii şi subdivizii. De asemenea, se spune în notă, grupul a decis în luna august a acestui an să vândă Open Grid Europa, o subsidiară a unităţii E.ON Ruhrgas, care operează 12.000 km de reţea şi care are 1.400 de angajaţi. Trimestrul al III-lea din acest an a fost o perioadă foarte dificilă, se arată în notă, în special din cauza măsurilor guvernului german – închiderea unităţilor nucleare, impunerea taxei nucleare – dar şi din cauza micşorării marjelor de profitabilitate din comercializarea gazelor naturale şi a contextului macroeconomic dificil. Toate acestea au pus presiune asupra rezultatelor financiare ale grupului şi asupra cotaţiei E.ON, care a scăzut cu 16,49% în perioada iulie-septembrie.

Cine este E.ON?

Conform topului celor mai performante companii energetice realizat de firma de consultanţă Platts, E.ON ocupă prima treaptă în rândul societăţilor integrate de electricitate şi gaze naturale din Europa. E.ON operează capacităţi de producţie de 73 GW, adică de 2,5 ori mai mare decât toate unităţile care generează electricitate din România. Nemţii sunt prezenţi în 19 state şi au generat în 2010 afaceri totale de 92 miliarde de euro. Companiile grupului din România au realizat o cifră cumulată de aproape un miliard de euro. E.ON a venit în România în 2005 când a făcut două achiziţii: distribuitorul de energie electrică Electrica Moldova pentru care a plătit 100 milioane de euro şi distribuitorul de gaze naturale Distrigaz Nord, care a costat 303 milioane de euro. E.ON ocupă al doilea loc în topul investitorilor germani în România, după retailerul Metro.

Şeful local al grupului, Frank Hajdinjak, a ieşit în mai multe rânduri în media şi a declarat că E.ON a venit în România pe termen lung şi că nu intenţionează să plece. Dar tot cu aceleaşi ocazii a înţepat politica autorităţilor în ceea ce priveşte taxarea şi reglementarea. O mare problemă pentru E.ON o constituie ANRE, instituţie care nu răspunde solicitărilor permanente ale nemţilor, de a creşte tarifele la gazele şi curentul livrat populaţiei. Ei au invocat de fiecare dată că importurile de gaze ruseşti se scumpesc şi, în consecinţă, le cresc costurile dar pe care ANRE nu le recunoaşte, fapt ce duce la producerea de pierderi. De altfel, E.ON Energie România, compania care a înglobat furnizarea de energie şi de gaze naturale, a raportat o pierdere de 95 milioane de lei în 2010.

Cifre

4,04 miliarde de lei a fost cifra de afaceri cumulată a companiilor E.ON din România în 2010

1,8 miliarde de lei au fost investiţiile E.ON în România din 2005 până în prezent

100 de milioane de euro a plătit E.ON pentru achiziţia a 51% din Electrica Moldova

303 de milioane de euro a plătit E.ON pentru achiziţia a 51% din Distrigaz Nord

92 miliarde de euro a fost cifra de afaceri a grupului E.ON în 2010

E.ON este cel mai mare grup integrat de energie electrică şi gaze naturale din Europa

COTIDIANUL.ro:PREZINTA:PROCEDURA DE SUSPENDARE A LUI TRAIAN BASESCU!

Care este procedura în cazul suspendării preşedintelui din funcţie.

Liderii USL au anunţat, luni, că declanşează procedura de suspendare din funcţie a lui Traian Băsescu.

Articolul 95 din Constituţie precizează că, „în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale.”.

Propunerea de suspendare din funcţie a preşedintelui poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce la cunoştinta şefului statului.

Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui, prevede legea fundamentală.

Conform Regulamentului şedinţelor comune ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, propunerea de suspendare din funcţie a preşedintelui României în cazul săvârşirii de către acesta a unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, făcută de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor, se depune concomitent la Birourile permanente ale Camerelor Parlamentului.

Birourile permanente, sub semnătura preşedinţilor, comunică neîntârziat această propunere preşedintelui României, precizându-se totodată data şi locul şedinţei comune a Camerelor.

Preşedintele care conduce şedinţa comună, după prezentarea propunerii de suspendare din funcţie şi ascultarea explicaţiilor şefului statului, consultă deputaţii şi senatorii dacă datele existente sunt suficiente pentru a fi sesizată Curtea Constituţională sau dacă este necesară constituirea unei comisii comune de anchetă. Hotărârea se ia cu majoritatea voturilor din numărul total al deputaţilor şi senatorilor, adică 235 de voturi, deoarece două locuri de deputat sunt vacante.

În cazul în care s-a apreciat că datele sunt suficiente, propunerea de suspendare, însoţită de informaţiile necesare, se trimite de îndată, de către preşedintele care a condus şedinţa comună, Curţii Constituţionale spre consultare, menţionându-se şi termenul până la care aceasta trebuie să se pronunţe.

În termen de 24 de ore de la primirea avizului Curţii Constituţionale, Camerele Parlamentului se întrunesc în şedinţă comună pentru a hotărî asupra propunerii de suspendare din funcţie.

La dezbateri este invitat şi preşedintele, căruia i se va da cuvântul, la cererea sa, oricând în timpul dezbaterilor, pentru a da explicaţii asupra faptelor ce i se impută.

Hotărârea se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, iar votul este secret, prin bile.

În cazul în care s-a hotărât constituirea unei comisii comune de anchetă, raportul întocmit de aceasta în termenul stabilit în hotărârea Parlamentului se trimite, prin grija preşedinţilor celor două Camere, Curţii Constituţionale spre consultare, în termen de 3 zile de la data depunerii raportului.

Dacă propunerea de suspendare din funcţie a fost aprobată, hotărârea se trimite şi Guvernului în vederea iniţierii proiectului de lege privind organizarea şi desfăşurarea referendumului pentru demiterea preşedintelui.

Conform Legii referendumului 3/2000, participanţii la referendum se pronunţă prin „da” sau „nu” la următoarea întrebare: „Sunteţi de acord cu demiterea preşedintelui României?”.

Legea prevede că „demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate, la nivelul ţării, ale cetăţenilor care au participat la referendum”. Pentru ca referendumul să fie valid nu este necesară prezenţa a 50% plus unu dintre alegătorii înscrişi pe listele electorale.

Aceasta este a doua oară când opoziţia iniţiază procedura de suspendare a lui Traian Băsescu din funcţie.

PRIMARUL MUNICIPIULUI BRAD ,FLORIN CAZACU A INTRAT DE LUNI IN GREVA FOAMEI,ACUZAND CABINETUL BASESCU CA NU A ALOCAT FONDURI PENTRU CALDURA!

Un primar care acuză Guvernul că nu a alocat fonduri pentru căldură a intrat în greva foamei.

Primarul municipiului Brad, Florin Cazacu, a intrat, luni, în greva foamei, deoarece populaţia nu are căldură în apartamente. Primarul acuză faptul că administraţia locală nu a fost sprijinită de Guvern în asigurarea fondurilor necesare pentru cumpărarea combustibililor necesari la pregătirea agentului termic.

„Este o soluţie extremă, pentru o situaţie extremă. Este inadmisibil ca aproape 10.000 de oameni să fie lăsaţi pradă frigului. Din păcate, toate intervenţiile făcute la nivelul Guvernului nu şi-au găsit ecou. Sunt consternat că, în cursul lunii octombrie, au fost alocate din Fondul de rezervă al Guvernului sume de bani foarte mari pentru localităţi care nu au costuri atât de ridicate pentru producerea agentului termic, iar municipiul Brad nu se regăseşte printre acestea”, a declarat primarul municipiului Brad.

Potrivit acestuia, în luna octombrie, din Fondul de rezervă al Guvernului au fost alocate aproape 380 milioane de lei către diverse primării din ţară pentru acoperirea subvenţiei la energia termică, însă printre acestea nu s-a regăsit şi cea din Brad.

Primarul spune că fondurile minime pentru producerea energiei termice în municipiul Brad ar trebui să fie de circa 3 milioane de lei, pentru această iarnă, iar suma este imposibil de acoperit de la bugetul local.

Shania Twain…Thank you Baby!!!!

Than You Baby!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Shania Twain…thank you baby!!!!, posted with vodpod

Shania Twain – You’re Still The One – HD Video Live

You’re Still The One!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Shania Twain – You’re Still The One – HD Video …, posted with vodpod

Rihanna – We Found Love ft. Calvin Harris

We Found Love!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Rihanna – We Found Love, posted with vodpod

PLACEBO ‘Battle For The Sun’

Batlle For The Sun’!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

PLACEBO ‘Battle For The Sun’, posted with vodpod

Placebo – For What It’s Worth (from „We Come In Pieces” DVD / Blu-Ray / Deluxe)

For What It’s Worth!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Placebo – For What It’s Worth, posted with vodpod

THEODOR STOLOJAN INTR-UN INTERVIU DAT ZIARULUI RING II FACE MINCINOS PE TRAIAN BASESCU!

Stolojan despre inghetarea pensiilor: „Bugetul are bani – ca vrem sa ii dam la investitii, este o decizie politica”

Într-un interviu acordat ziarului „ring”, europarlamentarul PDL Theodor Stolojan analizează situaţia economico-politică pe care o traversează România în al patrulea an de criză. Referindu-se la controversata afirmaţie a preşedintelui Traian Băsescu privind îngheţarea pensiilor, fostul prim-ministru afirmă că o eventuală majorare a pensiilor şi a salariilor bugetarilor ar însemna o creştere a consumului în detrimentul investiţiilor, care, spune Stolojan, ar trebui prioritizate, pentru ca banii să nu se piardă în construirea sălilor de sport în comunele cu doar câteva sute de locuitori.

Domnule Stolojan, în contextul crizei actuale, care credeţi că sunt pentru România cele mai mari pericole?
Eu tot vorbesc despre un risc pe care îl are România şi care este mai puţin vizibil pentru populaţie, şi anume datoria externă uriaşă pe care o are ţara, de 97 de miliarde de euro, care, în cea mai mare parte, aparţine sectorului privat. Această datorie externă, în condiţiile în care dobânzile cresc pe pieţele financiare internaţionale, o să ajungă să ne coste tot mai mult şi, dacă aceste tulburenţe continuă, s-ar putea fie să nu putem refinanţa, fie ca băncile străine, care trebuie să se capitalizeze mai mult, să nu mai reînnoiască liniile de credit pentru băncile prezente în România şi astfel să creeze o anumită tensiune pe piaţa creditelor, respectiv un acces mai greu la credite. Acesta este un risc şi eu cred că este cel mai mare pentru România. Al doilea risc este situaţia sistemului bancar din România. Dacă România stagneză economic, este posibil ca o bună parte din creditele acordate firmelor sau populaţiei să nu mai poată fi rambursate, şi atunci sistemul bancar va înregistra pierderi şi mai mari decât cele pe care le-a înregistrat în prezent. Discutăm despre 6-7 miliarde de euro pierderi înregistrate de sistemul bancar, care sunt acoperite cu provizioane, care ce înseamnă, de fapt? Înseamnă profit realizat de băncile din România, care nu este raportat ca profit, ci constituit ca provizioane pentru acoperirea pierderilor. În sfârşit, există un al treilea risc pentru România, şi anume stagnarea sau intrarea în recesiune a statelor membre din zona euro, cu care România are cel mai mare export, mă refer la Germania, Italia, Franţa, situaţie care va conduce la scăderea exporturilor, deci la o diminuare de Produs Intern Brut.

„România este un grăunte în Uniunea Europeană”
Care dintre sectoarele economiei ar trebui să reprezinte o prioritate pentru guvern?
Noi, spre deosebire de alte ţări din UE, avem încă resurse interne de dezvoltare foarte mari. Să nu uităm că România, de exemplu, nu are pus la punct sistemul de autostrăzi-drumuri, sistemul de canalizări-apă potabilă, sistemul de colectare a gunoaielor, reziduurilor, deci România are încă foarte multe investiţii de realizat şi are şi banii alocaţi de UE. Avem o resursă internă pentru cel puţin încă 5-10 ani pentru a pune la punct infrastructura, discutând în general despre infrastructura urbană sau rurală. Totul este să folosim banii pe care îi avem la dispoziţie. Observaţi că în privinţa Fondului de Dezvoltare Regională suntem blocaţi. Trebuie să facem ceea ce este necesar pentru a debloca această situaţie. Agricultura, în continuare, poate fi un motor de creştere economică pentru România. Revin la export. România, dacă zona euro nu stă chiar atât de bine din punct de vedere al perspectivelor economice, totuşi România este un grăunte în Uniunea Europeană. Gândiţi-vă că tot PIB-ul UE depăşeşte 14.000 de miliarde de euro. PIB-ul României va fi de 136 de miliarde anul viitor, conform cifrelor din proiectul de buget, deci noi suntem un grăunte în 14.000 de miliarde. Cu alte cuvinte, dacă am avea produse bune la export, am găsi loc pe această piaţă imensă a Uniunii Europene. Deocamdată, din punct de vedere economic, România este un grăunte în Uniunea Europeană. Piaţa, chiar dacă se contractă, România are loc să intre.

România ar trebui să apeleze la guverne conduse de tehnocraţi, aşa cum se întâmplă acum în Italia sau Grecia?
Guvernele de tehnocraţi sunt accidente, pentru că orice guvernare într-o ţară democratică reprezintă întotdeauna un echilibru între eficienţă şi legitimitate. Or, legitimitatea o dă votul, iar apoi Parlamentul pentru Guvern. Într-o ţară democratică nu poţi să eviţi problema legitimităţii sau să pui eficienţa deasupra legitimităţii. Este un echilibru care există în fiecare ţară între eficienţă şi legitimitate. Uitaţi-vă ce se întâmplă în România. Ştim cu toţii că trebuie realizată reorganizarea teritorial-administrativă a României, ştim cu toţii că este necesară, nu există partid care să spună că nu este necesară această reformă, dar iată, coaliţia de guvernare actuală nu poate să pună în practică această reorganizare.

Să înţelegem că nu vedeţi realizabilă reorganizarea administrativ-teritorială de către actualul guvern?
Păi, UDMR-ul a declarat că nu doreşte să participe acum la acest proiect. Cel puţin acestea sunt declaraţiile publice, iar dacă UDMR-ul nu doreşte, coaliţia nu are voturile necesare pentru a conferi legitimitate acestei reforme. Am văzut şi declaraţiile preşedintelui Băsescu, care nu are putere de decizie în această problemă, ci o au Guvernul şi Parlamentul. Iată, aşadar, ce înseamnă echilibrul între eficienţă şi legitimitate. Guvernul ştie că este eficient să faci această reformă administrativ-teritorială, dar coaliţia de guvernare nu reuşeşte să imprime legitimitatea necesară acestei decizii.

„Parlamentul e viu în gol. E multă mişcare, agitaţie şi atât”
Cum apreciaţi demersul USL de a iniţia procedura de suspendare a preşedintelui României, asta în contextul în care, zilele acestea, Parlamentul pare extrem de activ?
Parlamentul e viu în gol. E multă mişcare, agitaţie şi atât. Era şi un principiu filosofic, care nu era în regulă, cum că mişcarea e totul, nu contează rezultatul, dă senzaţia că eşti viu, că te mişti. Aşa este şi Parlamentul nostru la ora actuală. Se mişcă foarte mult, e multă agitaţie. Eu nu contest Parlamentul României, foarte bine, îl avem, a fost ales democratic, dar e foarte multă mişcare ce nu duce nicăieri.

Cum comentaţi afirmaţia preşedintelui prin care avertiza că nu există bani, indiferent de decizia Curţii Constituţionale, privind legea care îngheaţă pensiile şi salariile în 2012?
Eu am un punct de vedere care ţine de faptul că am fost ministru al finanţelor. Când faci un buget şi există o cerinţă de finanţare şi spui că nu ai bani, înseamnă că nu este o prioritate pentru tine. Pentru că bugetul are bani. Că vrem să îi dăm la investiţii, e o decizie politică, una care priveşte viitorul acestei ţări, dar eu, când mă apuc să fac bugetul, ştiu că am încasări şi cheltuieli. Am obligaţii faţă de profesori, faţă de spitale, faţă de pensionari, faţă de investiţiile publice. Sigur, preşedintele a arătat o realitate: nu avem bani, pentru că vrem să îi alocăm pentru investiţii, că asta înseamnă dezvoltare, creştere economică şi facem bani şi pentru consum, pentru pensii, pentru salarii în sectorul bugetar, dar din punct de vedere pur economic, când spui că nu ai bani la un buget public pentru ceva, înseamnă că acel ceva nu este o prioritate printre obiectivele pe care ţi-ai propus să le finanţezi din bugetul respectiv. Altfel aş putea foarte bine să tai investiţiile şi să cresc pensiile sau salariile, dar asta înseamnă să punem o piedică serioasă speranţelor de dezvoltare pentru România.

Dar dumneavoastră împărtăşiţi opinia exprimată de preşedinte?
România are nevoie şi de una, şi de alta, şi de investiţii, şi de consum. Pensionarii fac consum, deci pensionarii reprezintă o parte a consumului din România. Dacă restrângi consumul iarăşi, nu ai creştere economică. Consumul înseamnă cerere de produse şi servicii, şi pe partea cealaltă există o ofertă de produse şi servicii care va răspunde la această cerere. Asta este o problemă. A doua problemă este ce fel de investiţii vrei să faci şi dacă, de exemplu, aloci bani pentru investiţii care a doua zi devin cheltuială în bugetul primăriilor, gen bazine de înot, săli de sport în comune care au câteva sute de locuitori. De exemplu, dacă vă duceţi la Tusla, spre Mangalia, găsiţi săli de sport una după alta. Eu nu spun că este rău să ai săli de sport, dar, în fiecare etapă, România trebuie să îşi fixeze priorităţile. Sălile de sport nu sunt obiective de investiţii care să conducă la amplificarea, de exemplu, a capacităţii de export a României. Eu pun în discuţie tot timpul natura investiţiei capabile de a potenţa capacitatea de export a României, capacitatea României de a crea produse cu valoare adăugată ridicată, deci, aici, trebuie analizate foarte bine lucrurile în fiecare etapă şi stabilite aceste priorităţi. Da, acum avem nevoie de mai multe investiţii. Gândiţi-vă că pensionarii au pierdut foarte mult din puterea de cumpărare din cauza inflaţiei din tot aceşti ani. Practic, din 2010-2011, iată acum 2012, cel puţin primele şase luni, preţurile au crescut şi vor creşte în continuare, puterea de cumpărare a pensionarilor a scăzut, la fel şi a salariaţilor din sectorul bugetar, or, asta reprezintă consum redus, iar acesta înseamnă implicit producţie redusă sau import mai mic.

„Bă, fraţilor, fiţi atenţi că e groasă!”
Executivul ar avea nevoie de o remaniere guvernamentală sau poate chiar o înlocuire a primului-ministru?
Putem spune că guvernul a luat măsurile necesare, a restabilit o serie de echilibre şi în acest an avem şi o creştere economică în jur de 2%, ceea ce este foarte bine. Asta îl îndreptăţeşte să îşi ducă mandatul până la capăt şi sigur că populaţia va decide în 2014 care va fi soarta partidelor aflate la guvernare. Deocamdată însă, în asemenea perioade de criză nu ai de ce să produci şi instabilitate politică, deci guvernul trebuie să îşi ducă mandatul până la capăt, din punctul meu de vedere.

Nici măcar înlocuirea unor anumiţi miniştri nu s-ar impune?
Asta se poate discuta de la caz la caz. Dacă judecăm fără să cunoaştem prea multe detalii, se poate spune: „Da, domne, ţi s-a blocat accesul la fonduri europene, scoate-l pe ministru afară, da?”. Trebuie văzut ce s-a întâmplat, care este vina unuia, care este vina altuia, pentru că altfel ajungi în situaţia bancului „Schimbarea stăpânului, bucuria nebunului”. Problema însă pentru România este de a accelara creşterea economică pentru că altfel nu vom putea reduce decalajul economic care este între România şi ţările din UE. Din acest punct de vedere, nici un guvern nu poate să spună că este mulţumit atât timp cât România rămâne în zona unor creşteri economice de 2%-3%. E important să precizăm că orice creştere economică e mai bună decât stagnarea, dar pentru România, dacă dorim ca într-o perioadă istorică relativ scurtă, 25-30 de ani, să ajungem la nivelul ţărilor dezvoltate, atunci avem nevoie de ritmuri de creştere la nivelul ţărilor dezvoltate. Avem nevoie de ritmuri de creştere cel puţin duble faţă de cele din UE, deci undeva la 4%-5%.

Cum l-aţi caracteriza pe românul de rând din ultimii ani? Cum vi se pare că s-a adaptat el acestei situaţii de criză, pentru că vedem că este mai dispus să accepte austeritatea, în timp ce alţi europeni protestează cu sutele de mii în stradă?
Românii au ieşit foarte mult în stradă, spre deosebire de alţii. Ei au început să iasă acum, noi, în 20 de ani, am ieşit destul de mult în stradă şi cred că, de data asta, românii au văzut ce se întâmplă. Românul în nici un caz nu e slab de minte, el a văzut ce se petrece şi în Spania, şi în Grecia, şi în Italia. Nu uitaţi că avem două-trei milioane de români – nimeni nu ştie exact – care lucrează în Spania, Italia, aceştia sigur că au spus acasă: „Bă, fraţilor, fiţi atenţi că e groasă!”.

„Activitatea PDL va depinde de munca la firul ierbii”
Ce şanse mai are PDL să realizeze anul viitor un scor electoral care să îi permită să mai conteze pe scena politică?
Viitorul PDL depinde de doi factori. Primul este activitatea PDL la firul ierbii, în contact direct cu oamenii, iar al doilea: depinde dacă românii au înţeles sau vor înţelege că România a trecut la milimetru de o situaţie economică extrem de riscantă, de a intra în derapaj. Să nu uităm că în Europa deja se vorbeşte despre un deceniu pierdut pentru dezvoltare, cam atât se apreciază că va dura redresarea Europei, ieşirea din această situaţie de supraîndatorare a unor ţări. România este deja la al patrulea an în care, pe cifrele propuse de Guvern, FMI, UE, este sub nivelul din 2008. Şi atunci, iată, în al patrulea an, noi suntem încă sub nivelul din 2008, ca mărime a PIB-ului – în 2008 am avut 138 de miliarde de euro, iar acum vom avea 136 de miliarde. Dar noi spunem următorul lucru: că suntem pe o bază sănătoasă, în timp ce în 2008 am fost pe o bază nesănătoasă. Datorită măsurilor luate, România va creşte şi vom accelera această creştere, deci nu putem spune că vom avea un deceniu pierdut pentru România. Avem însă patru ani în care, în loc să ne apropiem, ne-am depărtat de UE. De acum înainte putem spune că reducem din decalaj. Patru ani de zile România a fost obligată să ia nişte măsuri de restructurare – reforma sistemului de salarizare, reforma sistemului de pensii, reforma asistenţei sociale, am restructurat Codul Comercial, Codul Penal, am redus aparatul din administraţia publică.

Şi PDL va şti să explice electoratului ce a făcut în toţi aceşti ani cât s-a aflat la guvernare?
Depinde de PDL, de munca la firul ierbii, trebuie discutat cu fiecare cetăţean în faţă. Dacă românii, cei care votează, vor înţelege ce s-a întâmplat în aceşti patru ani şi că există şansa ca de acum înainte România să înceapă să recupereze.

„Pensionarii reprezintă o parte a consumului din România. Dacă restrângi consumul, nu ai creştere economică.”

„România va pierde timp cum a mai pierdut de atâtea ori. Nu este absolut nimic neobişnuit, dimpotrivă. România întotdeauna a făcut reformele mai târziu decât alte state şi la costuri mai mari, pentru că întârzierea unei reforme generează o serie de pierderi de productivitate.”

„Îmi doresc să îmi duc mandatul de europarlamentar până la capăt, când voi termina acest mandat voi avea deja 71 de ani, deci nu am luat încă o decizie cu privire la ce voi face mai departe.”

USL A DECLANSAT AZI PROCEDURA DE SUSPENDARE A DICTATORULUI NEONAZIST TRAIAN BASESCU!

USL a declanşat astăzi procedura de suspendare a preşedintelui Băsescu
Acasă » Actualitate

USL a declanşat astăzi procedura de suspendare a preşedintelui Băsescu.

Liderii opoziţiei atrag atenţia cu îngrijorare asupra refuzului preşedintelui Băsescu de a aplica legea şi de a respecta deciziile judecătorilor privind drepturile câştigate de profesori şi alte categorii de bugetari.

Grav este şi faptul că şeful statului perseverează în atitudinea sa sfidătoare la adresa legii, în condiţiile în care acesta refuză explicit, potrivit declaraţiilor sale făcute la postul public de radio, să respecte legea chiar şi după pronunţarea Curţii Constituţionale în sensul obligativităţii aplicării respectivelor legi.

În ultima perioadă, preşedintele Traian Băsescu a comis mai multe acţiuni vădit neconstituţionale.

De amintit ar fi episodul în care şeful statului i-a atacat dur pe judecători spunând despre aceştia că vor să distrugă ţara şi să-i strice echilibrele macroeconomice. „Judecătorii să spună de unde luăm banii de pensii”!, i-a somat şeful statului, într-o emisiune la TVR.

Traian Băsescu nu-şi putea explica decizii ale magistraţilor în cauze referitoare la scăderile salariale.

„Nu înţeleg cum de se tot dau decizii în instanţe într-o veselie împotriva unei legi care prevede scăderi salariale pentru bugetari, în condiţiile în care acest act normativ a fost declarat constituţional.

Răspunsul nu a întârziat să apară, astfel că Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) i-a transmis preşedintelui, într-un comunicat remis presei, în care aceştia îi atrăgeau atenţia că face confuziii cu privire la rolul autorităţilor.

De asemenea, UNJR i-a atras atenţia preşedintelui, în mod direct, cu privire la obligaţia acestuia de a se informa corect şi complet.

Preşedintelui i s-a mai atras totodată atenţia şi asupra afirmaţiilor pe care acesta le face şi care sunt de natură să afecteze încrederea cetăţenilor în justiţie.

Referitor la întrebarea retorică a preşedintelui Băsescu cu privire la responsabilitatea executării bugetului, „cine este responsabil de executarea bugetului de stat: magistraţii, Guvernul, Parlamentul, UNJR a explicat, fără echivoc, în comunicatul de presă, deşi preşedintele, prin declaraţiile care le-a făcut ulterior, nu a părut că-şi însuşeşte punctul de vedere.

„Guvernul are responsabilitatea susţinerii intereselor ţării, iar judecătorii pe aceea de a verifica în ce măsură deciziile sunt luate cu respectarea drepturilor şi libertăţior fundamentale”, potrivit UNJR.

La reuniunea Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei, Traian Băsescu i-a atacat şi pe magistraţi.

Preşedintele a afirmat că este „o veselie” în adoptarea hotărârilor împotriva legilor adoptate pentru diminuarea veniturilor unor categorii de personal, procesele care vizează astfel de cauze „merg şnur”, în timp ce alte procese întârzie cu anii.

Răspunsul magistraţilor nu a întârziat să apară. Aceştia au ţinut să-i reamintească preşedintelui că statul, la rândul lui, este supus legilor, normelor constituţionale, iar acesta, prin reprezentanţii lui, nu poate încălca legea fără să fie sancţionat. Totodată, magistraţii au subliniat că hotărârile judecătoreşti sunt pronunţate în baza legilor pe care se află şi semnătura preşedintelui, iar „nerespectarea actului de justiţie şi instigarea la nerespectarea actului de justiţie atrag repercusiuni tot prin lege stabilite şi ele se pot repercuta inclusiv asupra celor care le-au zămislit”.

„Statul este unicul debitor care îşi permite, prin vădit abuz de putere, să stabilească el, deasupra legii fundamentale, condiţiile în care să-şi satisfacă creditorii, care nu sunt alţii decât cetăţenii ţării”, susţin magistraţii. Judecătorii şi procurorii i-au mai spus preşedintelui că nu acceptă nici tonul, nici mesajul dictatorial al acestuia, a cărui numire, printre altele, trece prin filtrul Curţii Constituţionale.

În vederea declanşării astăzi a procedurii de suspendare a preşedintelui Băsescu, preşedinţii PSD, PNL şi PC au solicitat juriştilor să pregătească un raport în care să fie analizate toate declaraţiile preşedintelui şi măsura în care acestea pot face obiectul unei acţiuni de suspendare.

Update: Crin Antonescu a declarat că se va constitui o comisie politică ce are drept scop redactarea cererii de suspendare

„În momentul în care vom avea, probabil peste o săptămână, acest raport finalizat, va fi o discuţie în grupurile noastre parlamentare. Dacă ele vor asuma această propunere, atunci ea va fi iniţiată pe traseul prevăzut de Constituţie”, a adăugat Crin Antonescu.

SEMNATARII DE LA CLUJ AI SCRISORII DESCHISE CATRE TRAIAN BASESCU!

Semnatarii de la Cluj

ACADEMICIENI: Emil Burzo (fizician), Camil Mureşanu (istoric), Horia Colan (inginer, istoric al tehnicii), Ioan Aurel Pop (istoric), Marius Porumb (istoric de artă), Nicolae Edroiu (istoric), Dumitru Protase (istoric).

PROFESORI UNIVERSITARI: Nicolae Bocşan (director al Institutului de Istorie Ecleziastică al UBB Cluj, istoric), Avram Andea (UBB Cluj, istoric), Aurel Marc (preşedintele Academiei de Muzică „G. Dima” Cluj), Bujor Dânşoreanu (Academia de Muzică „G. Dima” Cluj), Liviu Pop (şef de catedră la Drept, UBB Cluj), Mircea Popa (istoric literar), Vistian Goia (UBB Cluj, Facultatea de Litere, istoric literar), Ioan Taloş ( Universitatea din Köln, Germania, etnolog, originar din Cluj), Onufrie Vinţeler (UBB Cluj, lingvist), Ioan Bolovan (UBB Cluj, istoric), Ioan Ardelean (Universitatea Tehnică Cluj, fizician), Toader Nicoară (UBB Cluj, istoric), Sorin Şipoş ( Universitatea din Oradea, istoric), Barbu Ioan Bălan (Universitatea Tehnică Cluj, inginer, preşedintele Federaţiei Naţionale a Românilor Persecutaţi Etnic „Pro Memoria 1940-1945”), Liviu Petru Zăpârţan (UBB, filozof, fost ambasador al României în Marele Ducat al Luxemburgului), Negoiţă Lăptoiu (Universitatea de Artă şi Design din Cluj- Napoca, critic de artă).

CERCETĂTORI ŞTIINŢIFICI GRADUL I: Simion Retegan (Institutul de Istorie „George Bariţiu” Cluj, istoric), Gelu Neamţu (Institutul de Istorie „George Bariţiu” Cluj, istoric), Susana Andea (Institutul de Istorie „George Bariţiu” Cluj, istoric), Dumitru Suciu (Institutul de Istorie „George Bariţiu” Cluj, istoric).

ISTORICI: Aurel Răduţiu (Cluj-Napoca), Damian Todiţă (Cluj-Napoca), Ioan Lăcătuşu (Sfântu Gheorghe, jud. Covasna), Florea Marin (medic, istoric al medicinii, Cluj-Napoca).

ARTIŞTI PLASTICI (PICTORI): Teodor Botiş (Cluj-Napoca), Viorel Nimigeanu (Universitatea de Artă şi Design din Cluj- Napoca).

SCRIITORI, POEŢI, CRITICI LITERARI: Irina Petraş (preşedinta Uniunii Scriitorilor, filiala Cluj), Doina Cetea (Cluj-Napoca), Petru Poantă (Cluj-Napoca), Viorel Cacoveanu (Cluj-Napoca), Constantin Cubleşan (Cluj-Napoca), Marcel Mureşeanu (Cluj-Napoca).

ARHITECŢI: Ionel Vitoc (Cluj-Napoca).

JURNALIŞTI: Sorin Grecu (Cluj-Napoca, poet), Traian Bradea (Cluj-Napoca)

REUTERS:C.E.-PRIMUL PAS CATRE STATELE UNITE ALE EUROPEI!

CE vrea control mai strict asupra bugetelor ţărilor din zona euro
Primul pas către Statele Unite ale Europei.

Comisia Europeană (CE) va propune miercuri un control şi o monitorizare mult mai strictă a bugetelor ţărilor din zona euro, care dacă vor funcţiona ar putea permite în câţiva ani înfiinţarea obligaţiunilor comune, a declarat un oficial din regiune, citat de Reuters.

Executivul UE va propune două reglementări menite să consolideze guvernanţa economică a zonei euro, într-o incercare de calmare a temerilor legate de sustenabilitatea proiectului monedei unice. CE va prezenta totodată un studiu cu trei opţiuni privind crearea unor obligaţiuni comune pentru cele 17 ţări care folosesc moneda unică, dar fără concluzii sau sugestii referitoare la cea mai bună soluţie.

Prima reglementare propusă de Comisie se refera la posibilitatea obţinerii de împrumuturi de urgenţă din fondurile de salvare ale zonei euro, actuale sau viitoare, dar cu condiţia acceptării în prealabil a monitorizării economiei de către CE. Oficialul a spus că monitorizarea va fi chiar mai extinsă decât în cazul Greciei, Portugaliei şi Irlandei, ţări care au primit ajutor financiar de urgenţă.

În cazul în care o ţară va refuza supravegherea, atunci nu va avea dreptul la asistenţă prin Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară (FESF), care va deveni Mecanismul European de Stabilitate de la jumătatea lui 2013.

A doua reglementare va da Comisiei dreptul să analizeze proiectele de buget ale ţărilor din zona euro, să facă sugestii pentru schimbări sau chiar să ceară un nou proiect de buget, dacă cel prezentat nu respectă criteriile convenite. Comisia va propune totodată ca proiectele de buget ale ţărilor din zona euro să fie construite în baza estimărilor unei instituţii independente şi nu ale unei agenţii guvernamentale. Dacă aceste propuneri vor fi acceptate şi vor conduce la un control îmbunătăţit asupra bugetelor din zona euro, zona euro ar putea emite obligaţiuni comune, a spus oficialul, referindu-se la un studiu al Comisiei privind „obligaţiunile de stabilitate”.

CE va propune, totodată, ca zona euro să aibă o reprezentare unică la Fondul Monetar International, a declarat vicepreşedintele CE, Vivian Reding. „Zona euro va fi consolidată şi vorbeşte pe o singură voce”, a afirmat Reding intr-un articol publicat de Wall Street Journal.

Reprezentarea printr-un singur loc ar permite zonei euro să faciliteze promisiunea Uniunii Europene de a renunţa la două posturi în conducerea FMI, în 2012, dar şi de a obţine dreptul de veto, deţinut în prezent doar de Statele Unite.

WALL STREET JOURNAL:ROBERT ZOELLICK,PRESEDINTELE BCE,ESTE JENANT CA EUROPA SA CEARA AJUTORUL CHINEI!

Preşedintele Băncii Mondiale: Este jenant ca Europa să ceară ajutorul Chinei.

Preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick, a afirmat într-un interviu acordat luni publicaţiei Wall Street Journal că speră să nu vadă niciodată Statele Unite ale Americii în poziţia în care se află în prezent zona euro, care a cerut ajutor în lupta contra crizei datoriei, transmite France Presse.

De fapt, Zoellick a evocat în acest context decizia ţărilor din zona euro de a cere Chinei la sfârşitul lunii octombrie să contribuie la efortul financiar al statelor europene în dificultate.

‘Sentimentul pe care l-am avut este că nu aş dori să văd niciodată SUA în poziţia în care s-a aflat Europa la acel summit’ – a explicat el, referindu-se la cererea de ajutor formulată de zona euro cu ocazia recentului summit G20.

‘N-am putut să nu mă mir când am văzut ţările emergente adunate în jurul mesei, uitându-se la europenii incapabili fundamental să se organizeze şi gândind: ei bine, iată ţările care ne-au dat lecţii’, a exclamat Zoellick.

‘Pentru mine este jenant sau apropiat de inconştienţă că Europa, cu un venit mediu pe cap de locuitor de aproape 40.000 de dolari pe an, se duce să ceară de pomană Chinei, cu 4.000 de dolari’ pe cap de locuitor – a spus preşedintele BM.

Zoellick a lăudat angajamentul Beijingului la summitul G20 de a reforma modelul său economic pentru a se baza într-o mai mică măsură pe exporturi.

‘Sunt impresionat că o ţară care afişează o creştere de 10% anuală în decurs de 30 de ani are prezenţa de spirit să spună: aşteptaţi, se impune o schimbare de structură. Poate că unii în SUA şi Europa ar trebui să se gândească la o schimbare de structură în economiile lor’, a mai subliniat preşedintele BM.