JUDECATORII CCR VOR DECIDE DACA LEGEA COMASARII ALEGERILOR ESTE CONSTITUTIONALA!

USL atacă la Curtea Constituţională comasarea alegerilor.

După eşecul înregistrat la moţiunea de cenzură, USL trece la pasul doi. Uniunea a decis să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la Legea privind comasarea alegerilor, acuzînd puterea că menţine România „pe calea derapajului autoritarist pe care a intrat în ultimii ani”.

„Uniunea Social Liberală avertizează că respingerea moţiunii de cenzură, prin obligarea parlamentarilor puterii să nu participe la vot, nu face decât să menţină România pe calea derapajului autoritarist pe care a intrat în ultimii ani. USL va sesiza Curtea Constituţională cu privire la Legea privind comasarea alegerilor. O analiză corectă ar trebui să ducă, în mod normal, la respingerea legii de către Curtea Constituţionala, instituţie căreia îi cerem, măcar acum, o atitudine de respect faţă de lege şi democraţie”, se arată într-un comunicat transmis de Biroul de presă al PSD.

Potrivit sursei citate, în 22 decembrie, prin respingerea moţiunii de cenzură, „actuala putere a călcat în picioarele principiile şi idealurile pentru care s-a luptat la Revoluţia din 1989”.

„Atunci, românii au cerut dreptul de a-şi decide soarta prin vot, au cerut pluralism politic, au cerut libertatea. Astăzi, PDL şi aliaţii săi au decis că oamenii pot să voteze doar când decide puterea politică, nu când o cer actele constitutive ale unui stat care se pretinde democratic. În condiţiile în care preşedintele statului îşi permite să susţină că stabilitatea – adică menţinerea puterii – este mai importantă decât democraţia, este clar că România se situează deplin în afara valorilor Uniunii Europene. Uniunea Social Liberală va continua eforturile de a bloca transformarea României într-un stat autoritar, soluţia pe care Traian Băsescu, PDL şi aliaţii săi au ales-o, pentru a-şi creşte şansele de a se menţine la putere. Indiferent de instrumentele nedemocratice şi ilegale la care puterea apelează pentru a-şi maximiza şansele în bătălia electorală, USL va câştiga viitoarele alegeri, va forma Guvernul şi va trimite PDL în opoziţie pentru mulţi ani”, se mai arată în comunicat.

Moţiunea de cenzură intitulată „După 22 de ani, democraţia este în pericol”, depusă de USL ca urmare a angajării răspunderii Guvernului pe legea comasării alegerilor, a fost respinsă, joi, de Parlament.

La moţiune şi-au exprimat votul 213 parlamentari, 209 votând „pentru”, iar patru „împotrivă”.

Pentru adoptarea moţiunii de cenzură erau necesare 234 de voturi favorabile, iar opoziţia are 215 parlamentari.

Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra proiectului de lege privind comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare, şedinţa Parlamentului în acest sens având loc în 15 decembrie.

VICTOR PONTA PDL=PCR.DUPA 22 DE ANI DEMOCRATIA ESTE IN PERICOL!

Ponta: Boc este stupid ca Bobu, Igaş analfabet ca Postelnicu, Udrea arogantă ca Elena Ceauşescu.

Preşedintele PSD, Victor Ponta a avut cuvinte foarte dure la adresa demnitarilor actualei puteri care ar fi figuri similare celor ale regimului Ceauşescu, ca Emil Bobu sau Tudor Postelnicu. Elena Udrea a fost comparată cu Elena Ceauşescu în ceea ce priveşte aroganţa şi lipsa de cultură.

“Uitaţi-vă cât de mult seamănă Emil Boc cu Emil Bobu: la fel de stupid, la fel de incapabil. Noi azi vorbeam despre comasarea alegerilor şi el vorbea ca prostul despre nu ştiu ce realizări economice are”, a declarat Ponta după încheierea dezbaterilor la moţiunea de cenzură.

La fel de dur a fost pesedistul şi cu Traian Igaş, comparat cu ultimul ministru de Interne al regimului Ceauşescu.

“Uitaţi-vă cât seamănă Igaş cu Postelnicu: sunt la fel de analfabeţi, de incapabili de a lega câteva fraze cât de cât în limba română. Uitaţi-vă la Elena Udrea care este la fel de arogantă şi chiar lipsită de cultură ca Elena Ceauşescu”, a afirmat liderul PSD.

El a dat aceste exemple pentru a-şi susţine afirmaţia că este nevoie de o nouă revoluţie care să răstoarne un regim la fel de nociv ca cel comunist. “Toate aceste personaje au fost reînciate. De aceea spun că PDL a ajuns PCR şi că este nevoie de o nouă revoluţie pentru am ajuns mai rău decât am fost”, susţine Ponta, unul dintre numeroşii pesedişti care a venit joi la Parlament, cu un eşarfă tricoloră legată de braţ în amintirea revoluţiei din 1989.

De altfel, Ponta i-a caracterizat drept “oi” pe toţi parlamentarii puterii care nu au participat la votarea moţiunii. “Dacă Boc venea azi şi comasa Paştele cu Crăciunul, aceste oi parlamentare care stau ar fi fost de acord şi cu lucrul ăsta”, a conchis Victor Ponta.

Moţiunea de cenzură intitulată „După 22 de ani, democraţia este în pericol”, depusă de USL ca urmare a angajării răspunderii Guvernului pe legea comasării alegerilor, a fost respinsă, joi, de Parlament.

MEDIAFAX:CABINETUL BASESCU NU PLEACA.MOTIUNEA DE CENZURA A OPOZITIEI A FOST RESPINSA!

Guvernul Emil Boc rămâne la Palatul Victoria. Parlamentarii au respins moţiunea de cenzură a Opoziţiei. În favoarea moţiunii au votat doar 209 parlamentari. Pentru adoptarea acesteia ar fi fost necesare 234 de voturi „pentru”. PSD anunţă că va ataca legea comasării alegerilor la CCR..

Plenul Parlamentului a respins moţiunea de cenzură depusă de USL..

Votul a fost secret cu bile, iar la acesta au participat doar 213 parlamentari. Reprezentanţii puterii au boicotat moţiunea, preferând să nu participe la vot.

Potrivit deputatului PDL, Ioan Oltean, dintre voturile exprimate, 209 au fost „pentru” şi 4 „împotrivă”.

Pentru aprobarea moţiunii erau însă necesare 234 de voturi.

În aceste condiţii, moţiunea a fost declarată respinsă pentru că nu a întrunit condiţiile constituţionale de adoptare.

Conform Constituţiei, Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de trei zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost adoptată cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

Dacă Guvernul nu a fost demis prin moţiunea de cenzură, proiectul de lege prezentat se consideră adoptat.

Moţiunea de cenzură intitulată „După 22 de ani, democraţia este în pericol” a fost depusă de USL ca urmare a angajării răspunderii Guvernului pe legea comasării alegerilor.

Liderul deputaţilor PSD, Mircea Duşa, a anunţat că, în cursul zilei de astăzi, social-democraţii vor depune la Curtea Constituţională contestaţia pe legea privind comasarea alegerilor locale şi parlamentare.

Carly Hennessy – I’m Gonna Blow Your Mind

I’m Gonna Blow Your Mind!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Carly Hennessy – I’m Gonna Blow Your Mind, posted with vodpod

Elisa – „Stay” – (official video – 2007)

Stay!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Elisa – „Stay” – (official video – 2007), posted with vodpod

Jamie O’Neal – When I Think About Angels

When I Think About Angels!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Jamie O’Neal – When I Think About Angels, posted with vodpod

Vanessa Carlton – A Thousand Miles

A Thounsand Miles!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Vanessa Carlton – A Thousand Miles, posted with vodpod

Lost – Another Dumb Blonde – Shannon and Sawyer

Another Dumb Blonde!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Lost – Another Dumb Blonde – Shannon and Sawyer, posted with vodpod

BASESCU DESPRE NEPOTUL LUI YASSER ARAFAT:RAED ARAFAT DUSMANUL SISTEMUL PRIVAT IN SANATATE!

Băsescu: Raed Arafat, marele duşman al apariţiei unui sistem privat de sănătate.

Fondatorul SMURD, secretarul de stat Raed Arafat, este criticat de preşedintele Traian Băsescu. Şeful statului susţine că în acest moment nu există un „duşman mai mare al apariţiei unui sistem privat de sănătate” decât Arafat. Băsescu spune că îl nemulţumeşte această atitudine întrucât Arafat însuşi a fost un beneficiar al sistemului privat de sănătate.

„Am avut o discuţie cu Raed Arafat, cel care a creat sistemul SMURD. Dacă este vreun duşman mai mare al apariţiei încă unui sistem privat de sănătate el se numeşte Raed Arafat, uitând că el a fost fundaţie la Tîrgu Mureş. Şi eu am contribuit cu 2% din salariu”, a adeclarat preşedintele Băsescu la TVR.

Şeful statului a mai afirmat că opoziţia lui Arafat nu îi convine.

„Mie nu imi plac oamenii care după ce au evoluat în sistem pe urmă devin duşmanii creării oricărui alt sistem de concurenţă. Aşa ceva nu poate funcţiona într-un stat civilizat. Statul poate asigura principalul serviciu de urgenţă, în care s-au făcut investiţii uriaşe. Nu văd nicio nenorocire dacă aşa cum a început Raed Arafat la Tîrgu Mureş o să apară la Constanţa sau la Suceava un al doilea Raed Arafat. Noul sistem asta va asigura: concurenţa între spitale. Se va stabili un nivel de performanţă al asistenţei medicale. Spuitalele care nu îl ating, anul următor îşi vor pierde pacienţii, iar casa de asigurări va contracta servicii în altă parte”, a declarat preşedintele Băsescu miercuri seară la TVR

EMIL BOC ACEST „EMIL BOBU”A LUI BASESCU:NUMBER ONE IN DOSARUL DE CORUPTIE APOSTU!

Boc – „number one” în dosarul de corupţie de la Cluj

Unul dintre avocaţii lui Călin Stoia, trimis în judecată într-un nou dosar după ce ar fi promis unor persoane că va interveni pe lângă funcţionari publici din Guvern pentru alocarea de bani pentru o comună vâlceană, afirmă că „domnul Boc este acel la care se face referire” în dosar.
Comenteaza
Emil Boc şi Adriean Videanu
Emil Boc şi Adriean Videanu
Sursa: evz.ro

Conform rechizitoriului întocmit de DNA în dosarul în care omul de afaceri Călin Stoia a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă, într-una dintre convorbirile purtate de Stoia şi omul de afaceri din Vâlcea Ion Bujorel Bold se spune că pentru a interveni pe lângă „number one” de la Guvern costul este întotdeauna de zece la sută, informează Mediafax.

„Stoia Călin: Măi frate, îţi spun sincer şi să nu mă înţelegi greşit, dar suma e prea mică ca să pot să declanşez o chestie de genul ăsta, bă, haide, daţi-le la ăia un milion de euro. Înţelegi? Adică eu am nişte mecanisme prin care pot să declanşez o operaţiune de genul ăsta, dar toate astea au nişte costuri.

Ioan Bujorel Bold: Păi normal că oamenii…

Stoia.: Îs oameni serioşi, dacă spun ajutaţi-mă şi pe mine să ia ăla un milion… pentru o sută de mii nu mă dau jos din pat.

Bold.: Da, da, atunci da, prima tranşă e de 500 mii, următoarea e de 500, înţelegi?

Stoia: Înţeleg, de asta încerc să-ţi spun, ca să ajungi acolo în preajma lu’ number one trebuie să ajungi prin nişte oameni care au şi ei anumite valori, înţelegi? Şi ăsta vine şi spune, ce-mi iese mie la afacerea asta? O sută de mii? Sau 50 mii cum zici tu? Păi pentru 50 mii nu mă dau jos din pat, frate.

Bold: Da.

Stoia: Cam aşa funcţionează. Adică afacerea trebuie să fie suficient de interesantă ca să-i …

Bold: Dar normal, e normal. Deci nu e pe ochi frumoşi.

Stoia: Am înţeles. Dar sunt nişte costuri, asta încerc eu să-ţi explic ţie, că-s nişte sume la care băieţii care-i ştiu eu, care pot să influenţeze chestia asta, nu se deranjează.

Bold: Da, asta e.

Stoia: Eu o să pun o întrebare.

Bold: Pune-i o întrebare şi zi care ar fi costul. Ca să ştim.

Stoia: Îţi spun acuma, 10% e întotdeauna. Ăsta-i costul………..

Bold: Da, un 10% asta e, dar no, ştiu eu, nu e o problemă, dar problema…………”.

Într-o altă convorbire, Ion Bujorel Bold îi explica lui Stoia cum merg demersurile pentru recuperarea banilor de la Guvern.

CANCELARUL NEONAZIST BASESCU „CRITICA”BRATUL SAU INARMAT DNA!

Băsescu critică procurorii DNA: Cei care distrug cariere să răspundă.

Preşedintele Traian Băsescu a criticat activitatea procurorilor DNA, despre care a spus că prea des le-au fost infirmate în instanţă soluţiile cerute. În plus, şeful statului afirmă că unii dintre ei au folosit metode de şantaj în relaţia cu cei implicaţi în dosare. Şeful statului afirmă că din acest motiv procurorii şi judecătorii care „distrug cariere” trebuie traşi la răspundere.

Şeful statului susţine că legea trebuie modificată, astfel încât să fie traşi la răspundere magistraţii care comit erori în meseria lor.

„Conform legii, nu răspunde procurorul sau judecătorul pentru distrugerea carierei unui om politic. Asta îndreaptă spre ideea unei discuţii cu majoritatea parlamentară asupra răspunderii magistraţilor. Problema răspunderii magistraţilor devine tot mai acută”, a declarat şeful statului la TVR.

Profesionalismul DNA, pus la îndoială

Preşedintele a afirmat că verdictele date de judecători pot ridica semne de întrebare în legătură cu profesionalismul cu care au lucrat unii dintre procurorii anticorupţie. „Rezultatele date de instanţe nu sunt o confirmare a acurateţei cu care au lucrat procurorii de la DNA, în mod deosebit. Aici au fost oamenii politici ale căror mandate sau cariere s-au întrerupt. Cam jumătate din sentinţe au arătat oameni nevinovaţi: din 8 sunt 4 şi 4.

Sunt şi foarte mulţi care au fost luaţi de acasă sau de la serviciu, duşi la judecător, care e tentat de regulă să îl creadă pe procuror şi, după ce oamenii au stat 29 de zile, nu a mai auzit nici Dumnezeu de dosarele acelea.

Există o uşurinţă în a pune oameni sub acuzare. Morega este achitat. Paul Păcuraru achitat pentru afaceri suspecte în legătură cu Morega. Păcuraru nu e o pierdere a politicii româneşti. Problema este de nevinovat şi vinovat. Acest lucru pune un semn de întrebare asupra profesionalismului unor procurori DNA”, a mai declarat şeful statului.

Băsescu a amintit şi de o înregistrare a discuţiei dintre doi procurori DNA, care a circulat recent în mass-media şi despre care şeful statului a spus că denotă un şantaj al celor doi asupra celui pe care îl ancehtau.

„Şi eu am trecut prin faţa procurorilor şi niciodată nu şi-au permis şantajul, dar ce am văzut într-o discuţie înregistrată între doi procurori de la DNA şi un procuror suspectat m-am gândit ce face un om simplu în faţa unui procuror”.

REMEMBER:CRISTIAN MOROSANU,BRASOVEANUL CIURUIT IN’89 SE LUPTA DE 22 DE ANI PENTRU DREPTURILE SALE!

Un braşovean ciuruit de gloanţe în ’89 se luptă de 22 de ani pentru drepturile lui .

A fost ciuruit de patru gloanţe, a rămas fără un plămân şi fără mai multe coaste. Cristian Moroşanu este un braşovean care împlinea 18 ani chiar în timpul evenimentelor din decembrie ’89. Tinereţea şi sănătatea i-au fost spulberate acum 22 de ani, iar de atunci se tot luptă pentru drepturile lui. Certificatul de revoluţionar l-a obţinut abia în urmă cu un an.

Cristian Moroşanu are 40 de ani. A trecut mult timp, dar amintirile sunt vii. Braşoveanul vorbeşte cu greu despre ce i s-a întâmplat. Ajuta la transportarea răniţilor la spital când a fost împuşcat.

„În seara de 23 decembrie, pe la ora 11.00, m-a trimis cineva în spate la Cocor să iau niste răniţi de la circa 10 de miliţie. Am ajuns acolo, practic nu am apucat să opreasc maşina, că au ieşit miliţienii şi au tras în noi ca nişte câini. Un miliţian avea piciorul pe spatele meu, cu puşca la cap. Nu o să uit toată viaţa, mi-a ramas coşmar”, a povestit Cristian Moroşanu.

18 ani, vârsta la care alţi tineri au visuri şi planuri, i-a împlinit pe patul de spital. Nimeni nu îi mai dădea vreo şansă. „Auzeam doctorii cum spuneau, „nu îi mai daţi antobiotice lui Moroşanu, că oricum moare şi nu are rost să cheltuim”. Pe 29 decembrie, după buletin, doctorul mi-a adus un pahar lângă cap. Zice, „cadoul tău pentru că ai făcut 18 ani”. În pahar erau patru gloanţe pe care le extrăsese”, a mai spus braşoveanu.

A stat în spital 20 de luni şi a avut nevoie de nouă ani de recuperare. Printr-un noroc a ajuns să fie tratat într-un spital din Italia, unde şi-a mai revenit. Dar nici acum nu poate duce o viaţă normală. Pe lângă toate acestea, a fost grea lupta cu autorităţile. Deşi a fost grav rănit, Cristian Moroşanu beneficiază de indemnizaţia de revoluţionar abia de un an, pentru că certificatul i-a dispărut.

„A dispărut certificatul meu de rănit la Guvern. Deci din 2002 pâna acum, eu abia în 2010 mi-am recăpătat titlul meu de fapt şi de drept. Rănit în revoluţie”, a precizat Moroşanu.

Din cauza rănilor, bărbatul nu s-a mai putut angaja niciodată. Acum are doi copii şi locuieşte în chirie. Pentru el, ca pentru toţi românii, Revoluţia a însemnat calea spre libertate, spre o viaţă mai bună. Şi, ca aproape toţi românii, acum este dezamăgit.

ORANGE SI VODAFONE RAMAN FARA LICENTE DE OPERARE PE 31 DECEMBRIE !

Incordare fără precedent în relaţiile dintre stat şi Orange şi Vodafone Operatorii nu ştiu cum îşi vor prelungi licenţele cu 10 zile înainte ca ele să expire Şedinţă cu „cuţitele” pe masă astăzi la arbitrul telecom.

Orange şi Vodafone, cei mai mari operatori de telefonie mobilă de pe piaţă – care au împreună peste 18 milioane de clienţi şi afaceri anuale de 1,8 miliarde de euro-, rămân în mai puţin de 10 zile, pe 31 decembrie, fără licenţele de operare.
Companiile nu ştiu încă exact în ce termeni le vor reînnoi, în condiţiile în care Ministerul Comunicaţiilor (MCSI) şi Autoritatea de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) n-au reuşit în 15 ani să se coordoneze pentru a adopta o decizie.

În aceste condiţii relaţiile dintre cele două părţi au devenit încordate, aproape de a escalada într-un conflict deschis, potrivit declaraţiilor făcute pentru ZF de mai multe surse apropiate discuţiilor.

Motivul tensiunii din ce în ce mai mari dintre MCSI, ANCOM şi cei doi operatori nu este legat doar de modul în care vor fi prelungite licenţele şi la ce cost, ci şi de intenţia autorităţii de reglementare de a obliga Orange şi Vodafone să elibereze o parte din spectrul radio pe care îl folosesc într-un termen pe care operatorii îl consideră foarte scurt, de un an de zile, la un cost care ar putea depăşi 100 de milioane de euro în condiţiile în care Orange şi Vodafone ar trebui să instaleze şi mai multe antene în aglomerările urbane pentru a menţine la acelaşi nivel calitatea serviciilor.

După mai multe întâlniri desfă­şu­rate în această atmosferă tensionată, ANCOM va avea joi la ora 9,30 o nouă rundă hotărâtoare de discuţii cu reprezentanţii industriei telecom, în care se va lua o decizie în privinţa modalităţii de prelungire a licenţelor şi a perioadei în care Orange şi Vodafone vor elibera spectrul.

Valerian Vreme, ministrul comunicaţiilor, instituţia care trebuie să asigure echilibrul pe una dintre cele mai concurenţiale pieţe din România”Preşedintele ANCOM Cătălin Marinescu va susţine o conferinţă de presă în cadrul căreia va fi prezentată Decizia privind acordarea drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio în benzile de frecvenţe de 900 şi 1800 MHz”, a anunţat miercuri arbitrul telecom. Chiar dacă în joc sunt reglementări care afectează felul în care va arăta piaţa de telefonie mobilă din România în următoarea decadă, ANCOM a stabilit pentru această hotărâre care va fi emisă joi o perioadă de consultare de numai 10 zile, de trei ori mai mică decât în mod obişnuit, în condiţiile în care statul a rămas fără timp pentru a soluţiona problema.

ANCOM a fost nevoită să pro­cedeze astfel pentru a corecta atât ineficienţa proprie, cât şi pe cea a ministerului în a pro­mova prin Parlament sau Gu­vern legea care ar fi permis reglementarea din timp a situaţiei licenţelor de telefonie mobilă. Atât Cătălin Marinescu – preşedintele ANCOM, cât şi Valerian Vreme – ministrul comu­nicaţiilor au fost instalaţi în funcţie cu susţinerea PD-L, respectiv a coaliţiei de partide care formează Guvernul.

„Este pentru prima oară când pe o chestiune atât de importantă este o perioadă atât de scurtă de consultări. Nu s-a mai intrat în consultări la ANCOM pe un document pe care să nu se fi pronunţat operatorii”, a declarat pentru ZF o persoană apropiată situaţiei. „Situaţia nu este normală, însă acesta este nivelul de eficienţă al administraţiei din România, în special la nivelul MCSI şi ANCOM”, a comentat pentru ZF o altă persoană care are cunoştinţă despre mersul negocierilor.

Mobilrom şi Mobifon, actualele Orange şi Vodafone, companiile care au lansat în 1997 ceea ce urma să devină o revoluţie pe piaţa locală – telefonia mobilă în sistem GSM – au plătit 75 de milioane de dolari pentru a obţine licenţa de operare pe o perioadă de 15 ani, care expiră în câteva zile. În ultimii trei ani (2008-2010), Orange şi Vodafone au obţinut în România profituri nete de 1,7 mld. euro, potrivit datelor de la Finanţe.

Licenţa Cosmote, numărul trei pe piaţa de telefonie mobilă, a fost obţinută în anul 1998 pe o durată de 15 ani, pentru suma de 53 de milioane de dolari, şi va expira pe 5 aprilie 2014.

La întâlnirea de joi ANCOM va propune, potrivit unor surse de pe piaţă, ca întreg spectrul radio din banda de frecvenţă de 900 MHz să fie scos la licitaţie până la finele lunii august. În joc vor fi patru pachete de frecvenţe, respectiv cea ocupată în prezent de Cosmote, şi cele ocupate acum de Orange şi Vodafone, minus o parte din spectrul radio care va fi eliberată de cei doi jucători şi care va fi cel mai probabil licitată şi adjudecată de RCS&RDS. ANCOM obligă de altfel Orange şi Vodafone să elibereze o parte din spectrul radio pentru că un studiu realizat recent de o companie de consultanţă a arătat că firma controlată de orădeanul Zoltan Teszari este dezavantajată în competiţia de pe piaţa de telefonie mobilă pentru că nu poate oferi servicii în banda de 900 MHz. Această frecvenţă permite acoperirea teritoriului cu mai puţine antene, fiind astfel mai eficientă.

Cătălin Marinescu, preşedintele ANCOM, instituţia care va decide termenul până la care vor fi scoase la vânzare noi licenţe GSMNu este clar în acest moment care vor fi condiţiile impuse la licitaţia pentru licenţele GSM, respectiv ce se va întâmpla dacă o altă companie decât cele care operează acum pe piaţă va veni, va licita şi va câştiga spectrul radio folosit în prezent de Orange, Vodafone sau Cosmote. Frecvenţele Orange şi Vodafone ar fi în acest context cele mai atractive pentru un eventual jucător străin în condiţiile în care dreptul de utilizare a frecvenţelor începe din ianuarie 2013 faţă de aprilie 2014 în cazul Cosmote, conform datelor vehiculate pe piaţă şi obţinute de ZF.

În acelaşi timp, ANCOM va cere Orange şi Vodafone să elibereze în cel mult un an de la data stabilirii câştigătorilor licitaţiei pentru spectru să elibereze o parte din frecvenţele folosite – un termen considerat imposibil de atins de cei doi operatori.

„Pentru a acoperi la aceeaşi calitate a serviciului zonele urbane, Orange şi Vodafone va trebui să instaleze un număr dublu sau triplu de antene. Suma investită ar putea depăşi 100 mil. euro dacă termenul va rămâne de un an de zile, iar cei doi operatori vor fi blocaţi în acest proiect tot anul”, a comentat pentru ZF o sursă de pe piaţa telecom. Dacă estimările privind numărul de antene care va trebui să fie instalate de cei doi operatori se va dovedi exact, operaţiunea s-ar putea dovedi una extrem de complicată din punctul de vedere al autorizaţiilor. Ministerul Comunica­ţi­ilor şi ANCOM promit de ani de zile o lege care să clarifice la nivelul întregii ţări regimul în care pot fiind instalate antenele sau cablurile telecom, însă actul normativ a rămas la stadiul de promisiune. „Există localităţi în ţară în care consiliile locale au decis să nu mai permită instalarea de antene. Ce se va întâmpla în aceste localităţi?”, spune un manager din industria telecom.

Contactaţi de ZF, reprezentanţii Orange, Vodafone şi ANCOM nu au dorit să comenteze subiectul.

Orange, Vodafone şi Cosmote – cei mai mari jucători de pe piaţa locală de telefonie mobilă, au avut anul trecut împreună afaceri cumulate de 2 mld. euro.

Compania românească RCS&RDS are peste un milion de clienţi pe telefonia mobilă, serviciu lansat în anul 2007. RCS&RDS, companie controlată de omul de afaceri orădean Zoltan Teszari, are o licenţă de comunicaţii mobile în frecvenţa de 2100 MHz, câştigată în 2006. Compania a avut anul trecut doar în România afaceri de peste 400 mil. euro şi este cel mai mare furnizor de servicii de televiziune şi internet fix.

După ani de amânări, ANCOM va decide în ce condiţii vor fi prelungite licenţele Orange şi Vodafone, care expiră pe 31 decembrie. Cei doi operatori, care au peste 18 milioane de clienţi, nu ştiu exact în ce termeni vor continua să ofere servicii de telefonie mobilă.

ANCOM va decide şi termenul în care Orange şi Vodafone sunt obligate să elibereze o porţiune din spectrul radio utilizat în prezent. Cei doi operatori contestă perioada de un an, susţinând că vor înregistra costuri uriaşe.

ANCOM va prezenta data şi momentul în care se vor scoate la vânzare noi licenţe GSM, data vehiculată pe piaţă fiind august 2012.

Discuţia se anunţă a fi una tensionată, în condiţiile în care ANCOM, Orange şi Vodafone au opinii divergente în legătură cu subiectul în discuţie.