FOCURI DE ARTIFICII IN AUKLAND.NOUA ZEELANDA A INTRAT IN 2012!

Focuri de artificii la Aukland. 2012 a sosit în Noua Zeelandă VIDEO
31 dec 2011, 13:00 | Actualizat (acum 44 min)
REALITATEA.NET

A venit noul an şi în Noua Zeelandă.
Focuri de artificii la Aukland. 2012 a sosit în Noua Zeelandă VEZI VIDEO:
Focuri de artificii la Aukland. 2012 a sosit în Noua Zeelandă
deschide.

Noua Zeelandă sărbătoreşte la această oră intrarea în noul an. Focuri de artificii grandioase luminează la această oră primul mare oraş ce întâmpină 2012.

Noua Zeelandă este practic izolată din punct de vedere geografic. Cel mai apropiat vecin al său este Australia, la 2000 de kilometri nord-vest. Ţara a fost colonizată în jurul anului 1200 de triburi polineziene, care au pus bazele culturii tradiţionale maori.

În 1642 au apărut primii europeni. După mai bine de patru secole, influenţa britanică este cea mai evidentă, în special în anumite domenii: pub-urile, berea, pasiunea pentru rugby, cricket şi yahting, dar şi tabietul ceaiului de la ora 5.

Moştenirea maori, neglijată multă vreme, a cunoscut în ultima perioadă o renaştere spectaculoasă şi se afirmă în special în muzică şi marochinărie, dar şi în arta tatuajului. Amestecul de culturi, face din sărbătoarea Anului Nou un spectacol deosebit de colorat, când ritmurile străvechi tradiţionale se amestecă, fără a contrasta, cu dansurile moderne.

HAPPY NEW YEAR 2012!

MOTHERJONES.com:PRIMUL REVELION SARBATORIT IN KIRIBATI!

Noul an a sosit! În Kiribati

A început 2012, deocamdată doar în unele regiuni ale Pământului.

A început noul an în Kiribati. Locuitorii acestui arhipelag din Oceania sunt primii pământeni care sărbătoresc intrarea în 2012. O sută de mii de oameni îşi spun unii altora „La mulţi ani”. Kiribati se află la jumătatea distanţei dintre Hawaii şi Australia.

Pentru prima dată, locuitorilor din Kiribati li s-au alăturat şi cei din Samoa şi Tokelau. Cele două state insulare au trecut pe un alt fus orar pentru a se alinia cu marii lor parteneri de comerţ, Australia şi Noua Zeelandă.

Pentru a face această modificare, Samoa şi Tokelau, până acum ultimele regiuni care întâmpinau anul nou au sărit peste ziua de 30 decembrie şi au ajuns direct la ultima zi a anului. Cât despre tradiţiile de Revelion din Kiribati, oamenii cred că trecerea în noul an este un bun prilej pentru purificarea sufletului. De aceea, la miezul nopţii, mulţi se opresc pentru câteva minute din petrecere ca să se roage pentru un an mai bun decât cel care tocmai se încheie. În Kiribati, celebrările de Anul Nou nu se încheie odată cu venirea dimineţii. Zilele de 1 şi 2 Ianuarie sunt sărbători legale.

RADIO DEUTSCHE WELLE :REFORMA STATULUI :BILANTUL UNI ESEC!

Dacă bilanțul economic al anului 2011 este controversat, cel politic înregistrează o serie întreagă de eșecuri. Administrația actuală a anunțat obiective majore pe care le-a ratat însă integral.

A doua zi după alegerile legislative din 2008, președintele și viitorul prim ministru anunțau ca prioritate modificarea legii electorale. Legea adoptată înainte de alegeri amesteca, împotriva oricărei logici, principiul majoritar cu cel proporțional producând rezultate contradictorii. Câștigătorul alegerilor într-un colegiu uninominal oarecare putea fi devansat la capătul operațiunilor de atribuire a mandatelor de candidatul aflat pe locul al doilea sau chiar al treilea.

Reforma electorală

Președintele și, cel puțin de formă, și liderii PDL au militat pentru adoptarea sistemului de vot majoritar, dar la capătul unei guvernări nepopulare au fost nevoiți să renunțe la orice ambiție. Cu toate acestea conservarea actulului sistem este mai mult decât un eșec politic, fiind un veritabil eșec de natură morală. Dacă ar fi avut onestitatea să recunoască că s-au înșelat, democrat-liberalii ar fi putut iniția o reformă electorală care să conserve proporționaliatea atribuirii mandatelor, dar care să elimine situațiile confuze și contradictorii.

Unicameralismul și modificarea Constituției

După alegerile din anul 2009, președintele a relansat subiectul unicameralismului pe care îl propusese ca temă la referendum. Cu toate că inițial avusese succes într-un context în care alegătorii au fost cu totul nepreveniți asupra naturii reale a reformelor propuse, ulterior, pe fondul scăderii popularității sale, președintele a fost nevoit să abandoneze și acest subiect. Dar adevăratul eșec nu stă în faptul că oponenții săi au fost în cele din urmă mai puternici, ci în faptul că reforma a fost lansată într-un mod impropriu și cu totul prematur fără să fi existat o dezbatere prealabilă. Referendumul pe tema unicameralismului a fost o pură tactică electorală care a adus în discuție argumente falsificate. Tineri specialiști cooptați în echipa președintelui au imaginat argumente oportuniste și cu totul improprii, sacrificând grav pentru multă vreme de aici înainte o dezbatere constituțională de o importanță covârșitoare. Subiectul mai cuprinzător al modificării Constituției a fost el însuși aruncat în derizoriu.

Regionalizarea

Dar poate că nici un alt subiect nu a cunoscut o prăbușire atât de spectaculoasă ca reîmpărțirea administrativ teritorială a țării. Președintele avea să lanseze în mod surprinzător un subiect politic pus cu grijă alături de cele mai bine păstrate tabuuri politice: regionalizarea. După o serie întreagă de declarații personale contradictorii, președintele a anunțat intenția desființării județelor și a creării a opt regiuni cu administrație proprie. Subiectul fusese inițiat de guvernul Năstase, dar abandonat apoi de teama revendicărilor autonomiste maghiare. De data aceasta Președintele reia tema în forță, propunând o soluție identică cu cea avută în vedere la un moment dat de Nicolae Ceaușescu. UDMR s-a opus în mod evident lansând tot felul de amenințări voalate fie cu privire la abandonarea proiectului de la Roșia Montană, fie chiar la părăsirea majorității guvernamentale. Eșecul este iarăși răsunător. Nu este exclus ca subiectul regionalizării să fi fost o simplă strategie pentru a deturna revendicările UDMR-ului, dar chiar și în aceste condiții, o victorie tactică (cu valoare morală îndoielnică) a fost dublată de un eșec pe planul reformelor.

”Reforma statului” anunțată ca proiect central al celui de-al doilea mandat Băsescu a fost prin urmare redusă, meschin, la măsurile economice prescrise de Fondul Monetar Internațional.

Marele proiect al ”modernizării” a început greșit prin ignorarea dezbaterii democratice și a sfârșit rău într-o trivială gâlceavă politică.

Autor: Horațiu Pepine
Redactor: Alina Kühnel

MEDIAFAX:RADIO DEUTSCHE WELLE ISI INCETEAZA EMISIA PE 1 IANUARIE 2012!

Radio Deutsche Welle îşi încetează emisia în limba română pe 1 ianuarie 2012.

Radio Deutsche Welle îşi încetează emisia în limba română pe 1 ianuarie 2012

Radio Deutsche Welle, care a renunţat la licenţa audiovizuală pe care o deţinea în Bucureşti în vara acestui an, va înceta să emită în limba română pe 1 ianuarie 2012, informează site-ul postului de radio.

„La 19 august 1963, în eter era difuzată prima emisiune în limba română a postului de radio Deutsche Welle. După aproape o jumătate de secol, la 1 ianuarie 2012, programul radio îşi încetează activitatea”, se arată pe site-ul postului de radio.

La sfârşitul lunii iunie, Horaţiu Pepine, care a fost corespondent permanent la Bucureşti al postului de radio, a declarat pentru MEDIAFAX că Radio Deutsche Welle a renunţat la licenţa audiovizuală pe care o deţinea în Bucureşti şi va înceta să emită în limba română, pe frecvenţa pe care o deţinea, pe 1 iulie. Totuşi, programele în limba română ale Radio Deutsche Welle au fost difuzate de alte posturi de radio locale, atât în România, cât şi în Republica Moldova. În cele două ţări, emisia va înceta de la 1 ianuarie 2012.

Singura licenţă audiovizuală Deutsche Welle în România, cea din Bucureşti, a fost cedată de către societatea H.Pepine Media SRL, al cărei asociat unic este Horaţiu Pepine, către Patriarhia Română. Solicitarea societăţii H.Pepine Media SRL de cedare a licenţei pentru radio Deutsche Welle către Patriarhia Română şi schimbarea denumirii Deutsche Welle în Radio Trinitas a fost aprobată în şedinţa din 28 iunie a Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA). H.Pepine Media SRL deţinea licenţa din Bucureşti a Deutsche Welle din anul 2004.

Contactat la momentul respectiv de MEDIAFAX, Horaţiu Pepine a declarat că decizia închiderii serviciului în limba română al postului de radio Deutsche Welle a fost luată în luna ianuarie a acestui an. „Nu s-a întâmplat dintr-o dată. Radio Deutsche Welle urma să iasă din România încetul cu încetul. S-a observat că nu mai este nevoie de existenţa posturilor de radio străine în limba română. Se încheie un ciclu istoric”, a spus Horaţiu Pepine. El a făcut atunci referire şi la faptul că BBC World Service a renunţat la serviciul în limba română.

Contactat, vineri, de MEDIAFAX, Pepine a spus că nu ştie ce se va întâmpla cu echipa care a lucrat pentru serviciul în limba română al radio Deutsche Welle. De altfel, postul de radio Deutsche Welle nu mai avea încă de anul trecut o redacţie în Bucureşti.

În acelaşi anunţ postat, vineri, pe site-ul Radio Deutsche Welle scrie că oferta multimedia a redacţiei române „continuă şi se extinde pe pagina de internet, cu noi formate, cu un plus de informaţii din cele mai diverse domenii de activitate, din Germania, România, Republica Moldova, din Europa şi din întreaga lume”. „Nou în program este magazinul săptămânal european TV «Eurobox» în limba română, realizat de Deutsche Welle, difuzat în programul TVR Info şi postat pe pagina de internet” a Deutsche Welle, se mai arată în anunţ.

Deutsche Welle este radioteleviziunea internaţională a Germaniei, care difuzează în întreaga lume programe radio şi TV, precum şi conţinut online şi multimedia prin internet. În România, televiziunea Deutsche Welle continuă să se regăsească în grilele operatorilor de cablu şi DTH. De altfel, Radu Buşneag, reprezentantul Deutsche Welle în România, declara la Convenţia de Comunicaţii prin Cablu – care a avut loc la Bucureşti, pe 15 şi 16 noiembrie – că televiziunea Deutsche Welle Europe, versiunea europeană a televiziunii publice a Germaniei, care este difuzată şi în România, se va relansa pe 6 februarie 2012, când „îşi va schimba radical faţa” şi modul de difuzare a conţinutului.

Decizia Deutsche Welle de renunţare la serviciul de radio în limba română vine după ce, în anul 2008, piaţa de radio românească a fost marcată de două mari pierderi: BBC România, un post de radio important pentru prestigiul său european, şi Radio Europa Liberă, un post important pentru conştiinţa naţională, şi-au închis serviciile în limba română.

Astfel, BBC World Service a anunţat, la sfârşitul lunii iunie 2008, că se va închide redacţia în limba română. Radio BBC România, care emitea circa 4 ore pe zi, şi-a încetat emisia la 1 august 2008, după 68 de ani de activitate neîntreruptă. Şi difuzarea de programe în limba română destinate Republicii Moldova a încetat, din cauză că biroul de la Chişinău nu putea funcţiona fără infrastructura întregii redacţii în limba română. Închiderea redacţiei în limba română a afectat 46 de angajaţi (30 la Bucureşti, 4 la Chişinău şi 12 la Londra) şi a dus la o economie de 1,3 milioane de lire sterline, după cum au anunţat la momentul respectiv oficialii BBC. De la 1 august 2008, pe frecvenţele din Bucureşti, Timişoara, Constanţa şi Sibiu, BBC România a difuzat programe în limba engleză din grila BBC World Service.

Şi Radio Europa Liberă a încetat să emită în România tot începând cu 1 august 2008. După 60 de ani de programe furnizate publicului român, postul de radio ce a pătruns adânc în conştiinţele românilor a încetat să emită în România, continuându-şi transmisia în Republica Moldova şi regiunea Transnistria, după cum a anunţat preşedintele instituţiei, Jeff Gedmin. Potrivit lui Gedmin, încetarea transmisiei radioului Europa Liberă în România a reprezentat „un pas necesar”, în contextul în care competiţia pe piaţa media din România a crescut, odată cu aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană.